Cinci companii petroliere au primit cea mai mare amendă din istoria României. Jumătate din amenda de 880 mil. lei este luată de Petrom. Toţi contestă decizia

Consiliul Concurenţei a anunţat ieri cel mai aşteptat verdict al vreunei investigaţii derulate de instituţie, cea pe piaţa car­buranţilor, marile companii petroliere fiind găsite vinovate de înţelegeri privind retragerea unui sortiment de benzină în 2008. Schimburile de mail-uri, mesajele trimise între manageri din OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL şi Eni România au stat la baza deciziei Consiliului Con­curenţei şi au dus la amenzi de 880,5 de milioane de lei (peste 200 de milioane de euro), nivel record în toată istoria instituţiei care constituie de altfel o premieră la nivel european. Toate marile companii spun că vor contesta în instanţă această decizie, marcând astfel startul uneia dintre cele mai aprige lupte dintre marile corporaţii şi statul român.

În 2009 ancheta se împarte în două secţiuni, pe fondul unor dovezi găsite care indicau anumite înţelegeri între companiile petroliere pentru scoaterea unui sortiment de benzină în 2008. Aceasta este şi partea pentru care ieri s-a anunţat un verdict final, ancheta privind stabilirea preţurilor urmând să se termine la jumătatea acestui an.

Petroliştii spun însă că acest sortiment de benzină era folosit cu precădere de maşinile mai vechi de nouă ani de zile şi că vânzările au scăzut constant până în 2008, concomitent cu numărul tot mai mic de autoturisme care foloseau acest tip de carburant, după cum explică MOL România.

Potrivit unor informaţii recente fur­nizate de Petrom, Eco Premium reprezenta aproximativ 2% din piaţa românească de carburanţi şi că decizia de a retrage acest carburant s-a bazat pe considerente de mediu şi economice.

Cum s-a împărţit amenda

Cea mai mare amendă a primit-o Petrom, liderul pieţei petroliere, aceasta fiind compania care a iniţiat discuţiile cu ceilalţi jucători din piaţă, conform Consi­liului Concurenţei. Potrivit instituţiei, Pe­trom a fost singura companie cu circum­stanţe agravante, restul firmelor având circumstanţe atenuante.

Petrom a primit o sancţiune de 3,2% din cifra de afaceri pe 2010 în valoare de 366,5 milioane de lei. OMV Petrom Marketing a fost amendată cu 3% din afacerile pe 2010 rezultând o amendă de 137,2 milioane de lei. MOL România a primit o sancţiune de 80,2 milioane de lei, echivalentul a 3% din afacerile pe 2010. Lukoil România a fost şi ea amendată tot cu 3% din afacerile pe 2010. Rompetrol Downstream şi Eni România au primit cele mai mici amenzi în procente în valoare de 2,6% din afacerile înregistrate în 2010. Potrivit Consiliului Concurenţei, Rom­petrol a avut cea mai mică contribuţie în această înţelegere, dar pentru că nu a venit din proprie iniţiativă să denunţe discuţiile dintre actorii din piaţă, a fost amendată. Toate companiile, cu excepţia Eni România, au anunţat că vor contesta decizia.

Verdict legat de scumpiri?

Deşi, după cum spun reprezentanţii Con­siliului Concurenţei, amenda dată ieri nu este legată de politica de preţuri a com­pa­niilor petroliere, ea vine în contextul în care în ultimii trei ani de criză benzina s-a scumpit în România cu 84% în euro, potrivit bule­ti­ne­lor petroliere întocmite de Comisia Euro­peană, aceasta fiind a doua cea mai mare creştere dintre toate ţările membre ale UE 27.

Singura ţară în care benzina s-a scumpit mai mult decât în România a fost Grecia cu un procent de 98% în perioada 12.01.2009-19.12.2011. Nici în ceea ce priveşte motorina, scumpirile din România nu au ratat podiumul, în cei trei ani de criză preţul acestui carburant crescând cu 61%. Astfel, România a avut a treia cea mai mare scumpire la motorină în cei trei ani de zile, în contextul în care economia a scăzut cu 7%, salariile au fost tăiate, iar concedierile au afectat atât sectorul privat, cât şi cel de stat.

Politica de preţ aplicată de marile companii petroliere a generat proteste în benzinării şi reacţii dintre cele mai acide din partea reprezentanţilor politici de la cel mai înalt nivel, iar petroliştii cred că de fapt ea a fost la baza amendării lor şi nu retragerea unui sortiment de carburanţi.

"Sunt conştient că lumea suferă şi că există o presiune mare privind situaţia preţurilor la combustibili, mediatică sau din partea po­po­rului, care ulterior ajunge la politic, dar asta este situaţia când eşti pe o piaţă aflată în criză", a declarat Constantin Tampiza, fost director general al Lukoil România şi actualul repre­zentant al lui Vagit Alekperov, preşedintele grupului petrolier rusesc, citat de Gândul.

Mail-urile buclucaşe

De pe altă parte însă, Consiliul Concurenţei spune clar că dovezile directe găsite fac referire la înţelegerea companiilor petroliere de a retrage un sortiment de benzină din piaţă, aceasta fiind de altfel singura parte a investigaţiei unde s-au găsit astfel de indicii.

"Aceasta este singura amendă pentru cazuri de acest tip aplicată la nivelul Uniunii Europene. A mai existat un caz în Cipru, unde companiile petroliere au fost amendate cu 43 de milioane de euro, dar pentru că ancheta s-a bazat pe probe indirecte, aceasta a fost anulată în instanţă. Noi am venit cu dovezi directe, cu schimburi de mesaje, comunicări interne. Consiliul Concurenţei apără funcţionarea pieţei. Singurul lucru pe care-l interzicem este ca firme concurente să schimbe informaţii, să-şi armonizeze comportamentul. Logica ne spune că dacă aceste comunicări nu există, atunci nu vor fi luate decizii împotriva consumatorului", a explicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consi­liului Concurenţei.



Interes comercial există

Chiriţoiu a explicat clar că decizia Consiliului Concurenţei se referă în principal la aceste înţelegeri, deşi petroliştii susţin că decizia de a retrage acel tip de benzină a fost benefică pentru consumator, pentru că astfel a ieşit din piaţă un produs puternic poluant, cu cerere redusă, care în unele cazuri era şi mai scump decât alte sortimente de benzină.

"Pentru ei a existat un interes comercial clar. Acest tip de carburant le bloca lanţul logistic şi nu reprezenta decât o mică parte din vânzări. Era dreptul lor să facă acest lucru, dar pentru a nu pierde cotă de piaţă s-au înţeles, ceea ce încalcă Legea Concurenţei", a mai explicat Chiriţoiu.

Baza pe care s-a luat decizia aplicării acestei amenzi o constituie mesajele, mail-urile schimbate între petrolişti şi interceptate de Consiliul Concurenţei pe parcursul vizitelor inopinate la sediul companiilor petroliere.

"Sunt schimburi de mail-uri care arată cine şi-a dat acordul. De exemplu, sunt mail-uri în care unii se plângeau că Rompetrol nu a venit la o şedinţă a Asociaţiei Române a Petrolului (organizaţie din care fac parte marile companii petroliere active în România - n. red.), dar până la final Rompetrol şi-a dat totuşi acordul", a mai spus Chiriţoiu. Potrivit acestuia, mail-urile nu porneau de la şefii marilor companii petroliere, ci de la manageri de nivel mediu.

Petroliştii sunt surprinşi şi spun că sunt nevinovaţi

De cealaltă parte a baricadei, petroliştii spun că sunt amendaţi pe nedrept.

"Rompetrol Downstream, membră a grupului Rompetrol, a luat act cu surprindere de decizia Consiliului Concurenţei de sanc­ţionare a companiei pentru retragerea de la co­mercializare a produsului Premium E4. Considerăm că, în ceea ce priveşte Rompetrol Down­stream, concluziile raportului de investi­gaţie au fost total nejustificate şi nedovedite, iar decizia Consiliului Concurenţei de sancţionare este, în egală măsură, nelegală şi neîntemeiată", spun reprezentanţii Rompetrol, al doilea jucător ca mărime din piaţa de profil. Tot ei spun că nici măcar nu au fost informaţi cu privire la existenţa unui plan comun de retragere de la comercializare a acestui sorti­ment de benzină şi că nu au aprobat expres sau tacit acest plan.

"Grupul Rompetrol a decis sistarea producţiei sortimentului de benzină Premium E4 în luna noiembrie 2008, cu menţiunea că, practic, comercializarea acestuia a continuat până la epuizarea efectivă a stocurilor. Rompetrol Downstream este decisă să conteste în instanţă decizia Consiliului Concurenţei", au conchis reprezentanţii Rompetrol.

Petrom, scurt şi la obiect: Mergem în instanţă

Petrom a avut o reacţie mai scurtă, dar concluzia este aceeaşi: atacul în instanţă al amenzii.

"OMV Petrom (Petrom) şi OMV Petrom Marketing (100% deţinută de Petrom - so­cietate care administra înainte doar benzinăriile OMV) au fost informate de către Consiliul Concurenţei cu privire la rezultatul investigaţiei în materie de concurenţă referitoare la retra­gerea de pe piaţa locală a sortimentului Eco Pre­mium. Amenzile stabilite de Consiliul Concurenţei sunt: 366,53 mil. lei pentru Petrom şi 137,28 mil. lei pentru OMV Petrom Mar­keting. Petrom şi OMV Petrom Marketing con­sideră sanţiunile aplicate ca fiind nejustifi­cate şi vor contesta în instanţă decizia Consi­liului Con­curenţei", au precizat reprezentanţii Petrom. De altfel, încă din luna mai a anului tre­cut, într-un prospect realizat de OMV, acţionarul majoritar al Petrom, riscul unei amenzi din partea Consiliului Concurenţei era amintit.

MOL România: Am luat de unii singuri decizia

La rândul său, MOL România, companie amendată cu 80,2 milioane de lei, spune că va ataca această decizie. "MOL România va depune o cerere de suspendare a execuţiei deciziei mai sus menţionate şi o va ataca la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de către Consiliul Concurenţei, în conformitate cu legislaţia în vigoare. MOL România achiziţiona în totalitate benzina ECO Premium de la producătorii locali sau de la distribuitori. MOL România face precizarea că retragerea ECO Premium din portofoliul de carburanţi al companiei a fost o decizie individuală de afaceri şi nu rezultatul unui acord anticoncurenţial sau al unei practici concertate", au declarat reprezentanţii MOL România.

Lukoil şi Eni România sunt singurele companii care nu au trimis un punct de vedere oficial pe această temă până la închiderea ediţiei.

Ce urmează?

Atacarea amenzilor în instanţă nu este însă o surpriză pentru Consiliul Concurenţei.

"Într-o lună, companiile petroliere primesc motivarea completă după care au la dispoziţie 30 de zile pentru a ataca decizia în instanţă. În mod normal, ele trebuie să plătească amenda imediat. Ele pot cere suspendarea plăţii, dar din ce în ce mai rar instanţele acceptă acest lucru. Chiar şi aşa, ele trebuie să plătească o cauţiune care ajunge până la 20% din amendă. Nu ştiu cum va proceda instanţa, dar este posibil să treacă trei ani până vom avea o decizie definitivă şi irevocabilă", a mai precizat Chiriţoiu.

El a mai spus că la jumătatea anului este de aşteptat să se finalizeze şi ancheta privind posibilele înţelegeri pentru stabilirea preţurilor la pompă, dar că aici instituţia nu beneficiază de ajutorul dovezilor directe care au dus la soluţionarea cazului privind retragerea unui sortiment de carburanţi.

Reacţiile celor implicaţi

• Petrom

"Petrom şi OMV Petrom Marketing consideră sanţiunile aplicate ca fiind nejustificate şi vor contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei."

• MOL România

"MOL România face precizarea că retragerea ECO Premium din portofoliul de carburanţi al companiei a fost o decizie individuală de afaceri şi nu rezultatul unui acord anticoncurenţial sau al unei practici concertate. MOL România va depune o cerere de suspendare a execuţiei deciziei mai sus menţionate şi o va ataca la Curtea de Apel Bucureşti."

• Rompetrol

"Rompetrol Downstream, membră a Grupului Rompetrol, a luat act cu surprindere de decizia Consiliului Concurenţei de sancţionare a companiei pentru retragerea de la comercializare a produsului Premium E4. Activităţile comerciale desfăşurate de Rompetrol Downstream au fost efectuate întotdeauna în strictă conformitate cu dispoziţiile legale.

Rompetrol nu a fost informată cu privire la existenţa unui plan comun de retragere de la comercializare a sortimentului de benzină Premium E4 şi nici nu a aprobat expres sau tacit un asemenea plan comun."

Paşii următori

• Companiile petroliere vor primi într-o lună motivarea completă privind verdictul Consiliului Concurenţei.

• Apoi, firmele au la dispoziţie 30 de zile pentru a ataca decizia în instanţă.

• Petroliştii pot cere suspendarea plăţii, deşi instanţele acceptă tot mai rar acest lucru. Chiar şi aşa, sunt obligate la plata unei cauţiuni care poate ajunge până la 20% din valoarea amenzii.

• O decizie definitivă şi irevocabilă ar trebui să fie luată în circa trei ani de zile.

Bogdan Chiriţoiu - preşedinte al Consiliului Concurenţei

• 41 de ani;

• A absolvit în 1995 Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Carol Davila din Bucureşti;

• A obţinut apoi două diplome de Master în Ştiinţe Politice la Londra şi Budapesta, iar în perioada 2000-2008 a obţinut un Doctorat în Economie la ASE Bucureşti;

• Este preşedinte al Consiliului Concurenţei începând cu luna mai 2009, fiind numit în funcţie de către preşedintele Traian Băsescu;

• În perioada 2005-2009 a ocupat poziţii de consilier de stat în Administraţia Prezidenţială şi a fost şeful delegaţiei României la Comitetul de Politici Economice al Uniunii Europene;

• În perioada 1999 - 2008 a fost asistent universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, unde a predat cursuri de analiză.

• Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, s-a remarcat în ultimii trei ani drept cel mai activ şef din istoria de 14 ani a acestei instituţii, finalizând cu sancţiuni circa 20 de investigaţii în această perioadă.

Până la dosarul companiilor petroliere, cea mai mare sancţiune dictată de Consiliul Concurenţei sub conducerea lui Chiriţoiu a fost amenda de peste 70 de milioane de euro aplicată anul trecut operatorilor de telefonie mobilă Orange şi Vodafone pentru abuz de poziţie dominantă. În următoarea perioadă va fi derulată o investigaţie şi în piaţa gazelor, o altă afacere de miliarde de euro pe plan local. Chiriţoiu a fost numit în funcţie de către preşedintele Traian Băsescu şi l-a succedat pe Gheorghe Oprescu.

Ceilalţi membri ai Consiliului Concurenţei

• Otilian Neagoe, 61 de ani, vicepreşedinte

• Valentin Mircea, 38 de ani, vicepreşedinte

• Dan Ionescu, 55 de ani, consilier de concurenţă

• Iozsef - Nandor Nemenyi, 71 de ani, consilier de concurenţă

• Laszlo Gyerko, 44 de ani, consilier de concurenţă

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels