Special

Cine sunt şefii de comisii economice din Parlament, cei care îl vor vota pe „viitorul Isărescu“ şi vor decide membrii Autorităţii de Supraveghere Financiară

Cine sunt şefii de comisii economice din Parlament, cei care îl vor vota pe „viitorul Isărescu“ şi vor decide membrii Autorităţii de Supraveghere Financiară

Foto: Mediafax

Autor: Corina Mirea, Gabriel Razi

16.01.2013, 00:08 4913

În perioada următoare, printre cele mai importante decizii pe care aceştia va trebui să le ia sunt nu­mirea şefilor şi a conducerii Au­torităţii de Supraveghere Finan­ciară (ASF - care va reuni comi­siile pen­tru supra­veghere a asigurărilor, a siste­mului de pensii private, precum şi a valo­rilor imobiliare), toate autorităţile de supra­veghere financiară active de până acum fiind desfiinţate, cu excepţia celor ce ţin de BNR, precum şi numirea mem­brilor ASF. De asemenea, în 2014 expiră mandatul conducerii BNR şi vor fi noi numiri. Preşedinţii comisiilor parlamen­tare se vor ocupa în acest mandat de apro­barea unora dintre cele mai importante legi propuse de Guvern, precum cea a bugetului de stat, legea sănătăţii sau cea a asigurărilor sociale.

În prezent, Parlamentul este compus din 44 de comisii (Camera Deputaţilor şi Senat), numărul preşedinţilor acestora ajungând la 42 de persoane (două dintre comisiile comune neavând infor­maţii disponibile cu privire la organi­gramă - n. red.), potrivit datelor publicate pe site-urile Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ce îşi propun oamenii care vor avea un cuvânt greu de spus în aprobarea celor mai importante legi venite în Parlament? "Am acelaşi obiectiv ca până acum - elaborarea unei legislaţii coe­rente, care să ducă la creşterea economică a României", spune Mihai Tudose, pre­şedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi priva­tizare din cadrul Camerei Deputaţilor.

În acelaşi timp, Vasile-Cos­min Nicula, preşedintele Comisiei pentru buget din cadrul Senatului, precizează că în prima parte a anului 2013 are în plan simplificarea legislaţiei fiscale şi înăs­prirea pedepselor pentru evaziune fiscale, în încercarea de a atrage mai mulţi bani la bugetul de stat. "Comisia pentru buget-finanţe are aceleaşi obiective pe care le are şi Guvernul României. Încercăm îm­preună cu Guvernul prin ministerele de resort să punem în aplicare o legislatură care să răspundă soluţiilor enunţate de acesta. Iar printre principalele noastre ţinte se numără echitatea cu privire la fiscalitate pentru toţi agenţii economici şi nu numai, precum şi rescrierea Codului fiscal", adaugă Vasile-Cosmin Nicula.

Deşi cei mai mulţi dintre preşedinţii comisiilor parlamentare au experienţă de peste zece sau 15 ani în politică, studiile pe care aceştia le-au finalizat nu sunt întotdeauna în concordanţă cu specificul comisiei pe care o conduc în pre­zent. Spre exemplu, Anca Boagiu (de profesie inginer constructor) este pre­­şedinte al Comisiei pentru afaceri europene din cadrul Senatului, Rodica Nassar (de profesie economist) ocupă funcţia de preşedinte al Comisiei pentru sănătate din cadrul Camerei Depu­taţilor, iar Liviu Marian Pop (de profesie cadru didactic) a preluat conducerea Comisiei pentru muncă din cadrul Senatului.

"Fără îndoială că sistemul unino­minal a slăbit calitatea nivelului de pregătire al oamenilor care ocupă astfel de funcţii. Înainte exista cel puţin conştiinţa fiecărui partid de a desemna reprezentanţi care să aibă studii specifice comisiei vizate. Însă atunci când ai o experienţă de zeci de ani în politică, se poate spune că acest lucru compensează lipsa de expertiză într-un anumit domeniu. În principiu, cei care ocupă funcţiile respective au lucrat de-a lungul timpului cu oamenii, ştiu cum să adune consensuri şi cum să dezbată anumite probleme", spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

În acelaşi timp, există şi cazuri în care comisiile reprezentante ale domeniilor-cheie din economia românească sunt conduse de oameni cu experienţă sau studii care îi "certifică" pentru funcţia de preşedinte. Lucian Iliescu, 67 de ani, este de profesie inginer, şi se va ocupa în următorii patru ani de comisia pentru economie, industrii şi servicii din cadrul Senatului. Are o experienţă în politică de circa 17 ani şi a fost ales primar de Giurgiu de patru ori, în perioada 2006-2012.

"Studiile specifice domeniului comisiei pe care o conduc preşedinţii respectivi sunt într-adevăr foarte importante, însă există întotdeauna şansa ca acele persoane să fie «nulităţi» ale comunităţii de specialişti din acea zonă de expertiză. În plus, dacă aparatul unui preşedinte de comisie este format din specialişti şi aceştia au competenţele necesare care să îi recomande pentru comisia respectivă, studiile celui care îi coordonează devin oarecum irelevante. Chiar şi în America au existat şi încă există numeroase cazuri în care oameni fără experienţă sau expertiză într-un anumit domeniu preiau funcţii importante, dar au un aparat competent care să compenseze aceste lipsuri", adaugă Pogonaru.

Printre preşedinţii de comisii parlamentare cu "vechime" în politică se mai numără şi Dan Ruşanu (63 de ani) sau Vasile Nicula (44 de ani), ambii aflaţi la conducerea comisiei pentru buget şi finanţe în cadrul Camerei Deputaţilor, respectiv în Senat şi absolvenţi de finanţe la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Recomandaţi pentru funcţiile de preşedinţi în cadrul comisiei pentru politică economică şi pentru comisia de industrie din cadrul Camerei Deputaţilor sunt şi Mihai Tudose (46 de ani), respectiv Iulian Iancu (53 de ani), luând în considerare studiile. Mihai Tudose a absolvit un program de master în politici economice eropene în cadrul SNSPA, a lucrat ca jurist şi a intrat în politică în urmă cu mai mult de zece ani. Iar Iulian Iancu este de profesie inginer şi a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.

"Atunci când rata preşedinţilor care au alte studii decât cele necesare comisiei pe care o conduc este undeva între 10% şi 20%, situaţia este acceptabilă, important este ca numărul celor fără expertiză să nu fie mai mare de jumătate, fiindcă atunci există reale motive de îngrijorare", mai precizează Florin Pogonaru.

Cu toate că în prezent Guvernul Ponta este format majoritar din oameni politici din cadrul partidelor PNL şi PSD, există şi câţiva actori de pe scena politică, aflaţi în opoziţie, ce au reuşit să obţină funcţii de conducere în cadrul comisiilor parlamentare. Astfel, din cei 42 de preşedinţi de comisii ale căror date pot fi accesate, opt dintre aceştia sunt membri ai PDL şi PP-DD. Majoritatea (adică cinci) preşedinţilor aflaţi în opoziţie se regăsesc în comisiile din Camera Deputaţilor.

 
 

 
AFACERI DE LA ZERO