♦ Fermierii cu zeci de ani experienţă în agricultură spun că fenomenele meteo extreme vor afecta din ce în ce mai mult culturile şi solul în următorii ani ♦ „Dacă nu luăm măsuri acum, le vom lua prea târziu“ ♦ O soluţie poate fi tradiţia dinspre agricultura clasică - ararea pământului, spre tehnologiile minimum sau no-till, adică lucrări minime asupra solului în locul celor intensive de până acum
Agricultura va depinde în continuare de vreme, tot mai imprevizibilă de la un an la altul, cred fermierii din zona Moldovei, prezenţi la conferinţa „Pentru o agricultură profitabilă“, organizată de Ziarul Financiar, în parteneriat cu Banca Transilvania la Iaşi. Adaptarea este cheia pentru a putea depăşi provocările, iar acest lucru înseamnă investiţii în sisteme de irigaţii, dar şi conservarea apei în sol, mai ales că unele râuri au perioade în care seacă. În plus, este timpul să apăsăm mai puternic pe pedala tehnologiei minimum/no-till, adică o intervenţie cât mai redusă asupra solului, chiar dacă în perioada de 4-5 ani de tranziţie producţia nu va fi la nivelul aşteptat.
„Ne uităm cu atenţie la investiţii şi le analizăm din perspectivă bancară ca investiţii rezonabile, care să aducă plus-valoare. Susţinem investiţiile în irigaţii, investiţiile în tehnologie pentru minim-till şi no-till ca soluţie pentru agricultură sustenabilă, durabilă. Nu vorbim neapărat despre soluţii de agricultură ecologică, ci de una sustenabilă, care să constituie o bază pentru a asigura acea profitabilitate pe termen mediu, care să asigure dezvoltarea“, a spus Sorin Ignat, director agrobusiness, Banca Transilvania.
El a completat că anul 2024 a fost unul complicat pentru agricultură din cauza secetei prelungite, dar se uită cu optimism la 2025, care începe bine din perspectivă meteorologică.
„În 2025 ne aşteptăm să înceapă programele de susţinere a investiţiilor în industria agroalimentară, partea de zootehnie să devină mai activă, astfel încât să aducă plusvaloare şi să nu mai vorbim doar de 2% din PIB pentru agricultură, ci să creştem ponderea industriei agroalimentară în PIB prin valoare adăugată a produselor agricole“, a mai spus Sorin Ignat.
Pentru a pune în prim-plan agricultura, completează el, este nevoie de o strategie pe termen lung, de politici care să ajute acest domeniu. Iar un bun punct de plecare îl reprezintă o imagine de ansamblu a nevoilor, care se poate face prin date concrete. „Ar fi bine să începem să culegem date, ele devin importante pentru decizii, pentru strategii. Avem nevoie să segmentăm informaţiile la nivel de ferme mari, mici, la nivel de productivităţi, de producţii, astfel încât să ştim ce avem în piaţă, ce avem nevoie, ce trebuie să sprijinim. Cred că România de la Bârlad e diferită de cea de la Huşi din punct de vedere agricol, necesită abordări nuanţate, diferite, pentru că problemele sunt diferite“, a mai spus Sorin Ignat.
Ion Neculcea, proprietarul Grupului Romchim Protect, şi-a amintit că discuţiile despre adaptare în agricultură au început încă din 2012, când se prefigura deja o criză a apei.
„Intervenţia minimă asupra solului ar fi o soluţie, puţini fermieri o pun în practică, poate şi din lipsa tehnologiilor, şi din greutatea de a renunţa la agricultura tradiţională.
Trebuie să încercăm să intervenim cât mai puţin asupra solului, să mergem în direcţia tehnologiilor avansate, să utilizăm soiuri de plante cu rezistenţă ridicată la secetă, îngrăşăminte ecologice“, a spus Ion Neculcea.
Romchim Protect este singura companie din România şi printre puţinele din Europa care produce îngrăşăminte complexe granulare 100% solubile ce pot fi utilizate atât la fertilizările de bază, cât şi prin fertirigare.
În anul 2019, firma a dat în funcţiune o linie de fabricare a îngrăşămintelor lichide pentru sol cu o capacitate de 60.000 tone/lună.
Întreaga gamă de produse inventate şi fabricate de Romchim Protect, în număr de 28 de produse, sunt mărci protejate şi înregistrate la OSIM.
„Avem metode pentru a conserva apa în sol. Economia apei ar trebui studiată în şcoli, în universităţi, să devină disciplină“, a mai spus Ion Neculcea.
Iar Lucian Haraga, manager planificare strategică, Semtop Group a atras atenîia c„ prognoza privind evoluţia climatică emisă chiar de Uniunea Europeană nu plasează zona Moldovei în rândul regiunilor ocolite de fenomenele meteo dăunătoare.
„Rămânem în continuare la mâna fenomenelor extreme climatice, de care nu suntem feriţi pe termen mediu. Anul 2025 pare unul în care potenţialul de producţie este prezent, datorită refacerii rezervei de apă din sol în majoritatea regiunilor afectate. Sunt însă mulţi factori care ar putea să influenţeze culturile. În 2025, cred că un cuvânt de ordine pentru fermieri ar trebui să fie această adaptare. Din păcate, ea vine cu anumite costuri. În condiţiile a trei ani dificili pentru fermieri, lipsa capitalului se vede. Aici este o presiune şi pe finanţatori“, a spus Lucian Haraga.
Tranziţia de la o agricultură clasică, cu arătură, la una minimum-till sau no-till necesită câţiva ani, timp în care fermierii trebuie să se aştepte la producţii mai mici. O soluţie pentru a accelera acest proces de tranziţie poate fi subvenţionarea proiectelor de conservare a apei în sol, completează Lucian Haraga. În Statele Unite, adaugă el, această tehnologie se practică de 50 de ani.
„Suntem într-un proces de conversie către tehnologia no-till, suntem la 60% din suprafaţa lucrată către tehnologia no-till. Noi am reuşit integrând agricultura conservativă prin sistemul no-till şi irigaţii, să atingem producţii record la porumb în condiţiile anului trecut“, a menţionat reprezentantul Semtop Group, cel mai mare grup de fermieri din judeţul Iaşi şi cel mai ma¬re producător de seminţe din Româ¬nia, care exploatează circa 8.000 de hectare de cereale, din care 6.000 de hectare sunt irigate.
Dan Hurduc, fondatorul Evel H Company, care are o fermă vegetală în localitatea Costeşti din judeţul Vaslui, a vorbit de asemenea despre adaptare, precizând că trecerea de la agricultura clasică la minimum-till sau no-till poate dura până la cinci ani.
„Pare un şoc să te abţii să nu faci lucrări deloc. Faci o strategie, te gândeşti bine şi treci spre no-till fără să te mai întorci din drum. Dacă prinzi ani secetoşi, vei fi încurajat, dacă prinzi ani ploioşi şi te uiţi la ceilalţi, te vei descuraja. Optimizarea tehnologiilor de prelucrare a solului este foarte importantă, la ce vremuri vin, este aproape singura posibilitate pe care o avem“, a spus Dan Hurduc.
Iar experienţa lui Bogdan Pantazi, di¬rector general al Agrocomplex Lunca Paşcani, după ce a investit 7 mil. euro în irigaţii în ultimul deceniu, arată că pe suprafaţa irigată a reuşit să facă recoltă de porumb, însă acolo unde îi lipsesc irigaţiile nu a recoltat nimic, în condiţiile de secetă de anul trecut.
„Dacă prin 2013-2014 discutam de spor de producţie prin irigaţii, din acel moment discutăm de existenţa culturii. Cred că fiecare fermă trebuie să încerce cât mai mult din noile tehnologii. Trebuie să luăm în considerare şi ce culturi avem, rotaţia culturilor, este un domeniu care trebuie studiat la nivelul fiecărei ferme. Trebuie să ne uităm la tot ce apare nou, să încercăm şi să putem conserva apa în primul rând, să vedem cum o gestionăm. Noi avem acest noroc care este râul Siret şi un regim de precipitaţii peste media din zona. Chiar şi aşa am avut probleme. Viitorul este provocator“, a fost concluzia lui Bogdan Pantazi.
Agrocom¬plex Lunca Paşcani este unul dintre cei mai mari şi importanţi fermieri din judeţul Iaşi, care lucrează 3.000 de hec¬tare, din care cca 1.200 de hectare sunt irigate - deservesc loturi semin¬ce¬re - şi mai activează în domeniul zootehnic – are circa 1.200 de bovine lapte, 560 de taurine de carne şi 1.650 de ovine. Totodată, produce şi sfeclă de zahăr.
Lucian Haraga, manager planificare strategică, Semtop Group
► La începutul lui 2024 întrevedeam un potenţial mare, pe partea de producţii agricole, dar realităţile climatice au afectat acest potenţial. Arşiţa şi-a spus cuvântul şi pentru prima dată în foarte mulţi ani, un val de arşiţă de 10 zile este ieşit din comun.
► Anul 2025 nu începe sub nişte auspicii foarte bune, economic vorbind, pentru că avem această ridicare a facilităţilor în sectorul agriculturii. Erau trei sectoare economice care anterior erau susţinute de Guvern - IT, construcţii şi agricultura. Sarcina acoperirii diferenţei de venituri pentru angajaţi a revenit angajatorului. Acest lucru nu ajută, în contextul a doi-trei ani de secetă consecutivă.
► Ne uităm cu încredere la faptul că toamna a fost cu un aport de precipitaţii peste media ultimilor 10 ani, putem vorbi de o resetare a potenţialului de producţie din câmp.
► Anul 2025 pare unul în care potenţialul de producţie este prezent, datorită refacerii rezervei de apă din sol în majoritatea regiunilor afectate. Sunt însă mulţi factori care ar putea să influenţeze culturile. În 2025, cred că un cuvânt de ordine pentru fermieri ar trebui să fie această adaptare. Din păcate, ea vine cu anumite costuri. În condiţiile a trei ani dificili pentru fermieri, lipsa capitalului se vede. Aici este o presiune şi pe finanţatori.
► Tranziţia de la o tehnologie clasică, cu arătură, la una minimum-till sau no-till necesită câţiva ani. Nu vor fi aceleaşi producţii, dar nu mai urmărim optimul tehnic, ci optimul economic şi al profitabilităţii.
► De multe ori, reuşita unei culturi este legată de modul în care avem apă în sol. Unul dintre factorii limitativi este capitalizarea fermieriilor. Trebuie să găsim soluţii pentru a sprijini această tranziţie. O soluţie poate fi subvenţionarea proiectelor de conservare a apei în sol. Sunt studii, sunt tehnologii care în Statele Unite se practică de 50 de ani, strip-till, no-till.
► Suntem într-un proces de conversie către tehnologia no-till, suntem la 60% din suprafaţa lucrată către tehnologia no-till. Noi am reuşit integrând agricultura conservativă prin sistemul no-till şi irigaţii, să atingem producţii record la porumb în condiţiile anului trecut.
Sorin Ignat, director agrobusiness, Banca Transilvania
► Pentru Banca Transilvania, agricultura este un sector important, există deschidere de finanţare, ne propunem să creştem finanţarea responsabilă în agricultură şi în anii următori, suntem atenţi şi aproape de fenomenele şi de problemele din agricultură.
► Anul 2025 cu siguranţă va fi diferit, la fel cum au fost toţi anii anteriori. De la acest principiu discutăm în departamentul de agribusiness fiecare bugetare anuală. Ne-am obişnuit sa vorbim în fiecare an de diferenţe, dar în acelaşi timp ne uităm cu optimism pentru că vrem să creştem. Banca Transilvania are potenţialul de creştere în România şi este datoria băncii să susţină în continuare economia României, implicit agricultura.
► Anul 2024 a fost un an foarte complicat pentru agricultură, a dus la o gripare, însă rolul nostru de bancheri este să facem disctincţie între motivele care au dus la acea gripare şi să vedem cazurile individuale, care pot fi salvate.
► Anul 2025 ştim că începe mai bine, însă în aceeaşi situaţie am fost în 2024, prin mai, când vedeam în toată ţara că ploile s-au reluat, dar pe un fond de rezervă de apă mult mai scăzut decât acum. Priveam cu optimism 2024, după care a venit un fenomen complet atipic în iunie-iulie, acea arşiţă, care a dus la pierderi semnificative.
► Ne uităm cu atenţie la investiţii şi le analizăm din perspectivă bancară ca investiţii rezonabile, care să aducă plus-valoare. Susţinem investiţiile în irigaţii, investiţiile în tehnologie pentru minimum-till şi no-till ca soluţie pentru agricultură sustenabilă, durabilă
► În 2025 ne aşteptăm să înceapă programele de susţinere a investiţiilor în industria agro-alimentară, partea de zootehnie să devină mai activă, astfel încât să aducă plus valoare şi să nu mai vorbim doar de 2% din PIB pentru agricultură, ci să creştem ponderea industriei agroalimentare.
► Ar fi important să ducem agricultura din zona de politică în zona de politici, să nu facem politică în agricultură, astfel încât să avem o strategie pe termen lung.
► Ar fi bine să începem să culegem date, ele devin importante pentru decizii, pentru strategii. Avem nevoie să segmentăm informaţiile la nivel de ferme mari, mici, la nivel de productivităţi, de producţii, astfel încât să stim ce avem în piaţă, ce avem nevoie, ce trebuie să sprijinim. Cred că România de la Bârlad e diferită de cea de la Huşi din punct de vedere agricol, necesită abordări nuanţate, diferite.
Bogdan Pantazi, director general al Agrocomplex Lunca Paşcani
► Anul 2024 a fost unul dificil. Chiar şi în condiţiile de irigat, am avut probleme cu mai toate culturile. A apărut acest fenomen nou - arşita, trebuie să ne adaptăm la noi provocări.
► Am investit în jur de 7 mil. euro în ultimii zece ani în irigaţii, de nevoie. Dacă prin 2013-2014 discutam de spor de producţie prin irigaţii, din acel moment a trebuit să discutăm de existenţa culturii.
► Suntem un caz fericit că avem râul Siret aproape, am putut investi din surse proprii şi cu ajutorul Băncii Transilvania. Avem o sursă de apă fezabilă aproape.
► E o perioadă plină de provocări din punctul de vedere meteorologic. Sunt şi aceste provocări ale sistemului legislativ, fiscal, în continuă schimbare. Piaţa este foarte influenţată de Ucraina.
► Anul 2025, meteorologic, pare să fie un an mai bun, avem prognoza mai bună şi un necesar de apă în sol mai bun.
► Terenurile sunt foarte fărâmiţate, un hectar de teren înseamnă achiziţia de la trei-patru proprietari. Birocraţia este foarte mare.
► Cred că fiecare fermă trebuie să încerce cât mai mult din noile tehnologii. Nu putem discuta de reducere a cheltuielilor uniformă la nivel de ţară. Fiecare fermă are particularităţile ei, acum sunt multe soluţii – minim-till, strip-till, no-till. Trebuie să luăm în considerare şi ce culturi avem, rotaţia culturilor, este un domeniu care trebuie studiat la nivelul fiecărei ferme.
► Culturile ecologice pot fi fezabile dacă rămân la nivelul de nişă. Trebuie să ne uităm la tot ce apare nou, să încercăm şi să putem conserva apa în primul rând, să vedem cum o gestionăm.
► Fără irigaţii, nu recoltăm nimic, în special la porumb. Avem şi soluri mai dificile, care pierd uşor apa. Noi avem acest noroc care este râul Siret şi un regim de precipitaţii peste media din zona. Chiar şi aşa am avut probleme. Viitorul este provocator.
Ion Neculcea, proprietarul Grupului Romchim Protect
► În 2012, la o întâlnire cu fermierii discutam de criza apei, spuneam că ne aşteaptă o criză a apei şi trebuie să ne adaptăm. Au trecut 13 ani în care vorbim de adaptare, de implicarea guvernelor.
► Am avut trei ani la rând o secetă severă. Anul trecut am avut o perioadă lungă cu temperaturi de peste 40 grade. Soluţia este adaptarea. Dacă nu ne adaptăm, vom avea probleme din ce în ce mai mari.
► Toţi discutăm despre conducte, lagune, aducţiuni de apă. Ce facem când nu vom mai avea apă? Acum, râuri care aveau apă 365 zile pe an trec prin perioade în care apa lipseşte, albiile sunt uscate.
► Intervenţia minimă asupra solului ar fi o soluţie, puţini fermieri o pun în practică, poate şi din lipsa tehnologiilor, şi din greutatea de a renunţa la agricultura tradiţională.Trebuie să încercăm să intervenim cât mai puţin asupra solului, să mergem în direcţia tehnologiilor avansate, să utilizăm soiuri de plante cu rezistenţă ridicată la secetă, îngrăşăminte ecologice.
► În ultimii ani, inputurile au avut preţuri ridicate, combustibilul, manopera, anularea facilităţilor au fost provocări. Preţurile la cereale au rămas neschimbate. Trebuie analizată această balanţă privind costurile cu inputurile şi preţurile materiilor care rezultă din agricultură. Nu văd o rezolvare prea curând.
► Îngrăşămintele ecologice pe bază de compost au şi rolul de a reţine apa în sol. Pentru a avea profitabilitate, trebuie să renunţăm la arătură, acolo unde se poate. Astăzi discutăm de un furnizor de utilaje cu ajutorul cărora poţi însămânţa direct, fără arătură. Firma a fost prezentă pe platforma noastră de la Filipeşti şi rezultatele au fost. Nu trebuie să vă fie frică de nou, aceasta este direcţia. Economisim bani, forţă de muncă şi timp.
► Solul nostru nu este atat de chimizat ca solul din ţările dezvoltate. Avem metode pentru a conserva apa în sol. Economia apei ar trebui studiată în şcoli, în universităţi, să devină disciplină.
Dan Hurduc, fondatorul Evel H Company
► Eu vin din Vaslui care pare că este unul dintre judeţele cel mai afectate din Moldova. Totuşi, facem profit în fiecare an. Nu îmi setez aşteptările că va fi mai bine, vremurile aşa vor fi. În agricultură, trebuie să ne adaptăm. În viitor, eficienţa economică va prima în faţa eficienţei agronomice.
► În 23 de ani de activitate nu am avut niciodată pierderi financiare. Nu sunt integrat, dar nu avem altă soluţie decât să ne adaptăm. Din 2012, eu fac minim-till şi am trei ani de no-till. Nu am facut adaptarea că am vrut, ci de nevoie.
► Trebuie să ne propunem producţii fezabile pentru condiţiile meteo şi zona noastră. Cu Ucraina lângă noi, cu spectrul de a intra în UE, nu avem nicio şansă să fim în concurenţă cu ei. Singura soluţie este să ne adaptăm condiţiilor care vin.
► Anul 2025 va fi mai bun. Meteorologic plecăm cu o rezervă şi probabil culturile de toamnă vor face ceva producţie. La nivel de preţ va fi mai bine. Anul va fi mai bun, dar cheltuielile vor fi mai mari. Cheltuielile la inputuri sunt mai mari, cele de finanţare la fel. Problema fermierilor acum este să aibă acces la finanţare.
► Trecerea de la agricultura clasică la minim-till sau no-till poate dura până la cinci ani, trebuie să pregăteşti terenurile, le nivelezi. Dacă nu gândeşti trecerea în cadrul unei strategii, nu vei reuşi.
► Agronomic vorbind, pare un şoc să te abţii să nu faci lucrări deloc. Faci o strategie, te gândeşti bine şi treci spre no-till fără să te mai întorci din drum. Dacă prinzi ani secetoşi, vei fi încurajat, dacă prinzi ani ploioşi şi te uiţi la ceilalţi, te vei descuraja.
► Nici o tehnologie nu este perfectă, trebuie adaptată.
► Compensaţiile pentru fermierii români trebuia să fie mult superioare faţă de alte ţări.
► Optimizarea tehnologiilor de prelucrare a solului este foarte importantă, la ce vremuri vin, este aproape singura posibilitate pe care o avem. Dacă avem culturi mai „curate“ eu cred că putem reuşi.
