Mediul economic şi politic la nivel global trece printr-o serie de schimbări şi reorientări, ce se reflectă în riscuri, dar şi oportunităţi, iar companiile trebuie să perceapă modificările vizibile la nivelul societăţii şi să se adapteze la noua realitate, sunt de părere participanţii la conferinţa Coface „Risc de ţară 2019“.
„În 2018 am avut o serie de surprize, începând cu rezultatul alegerilor din Italia, evoluţia politicilor americane, criza financiară din Argentina. Vorbim mult de riscuri, dar avem şi veşti bune în 2019. Economia SUA este pe val, dincolo de războiul comercial cu China, companiile continuă să investească în Europa, economia Chinei este încă pe creştere, iar clasa de mjloc din economiile emergente creşte şi susţine consumul“, spune Declan Daly, CEO al Coface Europa Centrală şi de Est.
În acest context global, regiunea din care face parte şi România se confruntă la rândul ei cu o serie de provocări, ce ţin în primul rând de creşterea inflaţiei şi lipsa forţei de muncă, în paralel cu creşterea salariilor.
„Creşterea economică din CEE este susţinută în primul rând de consum, de creşterea salariilor. Regiunea are probleme cu lipsa forţei de muncă şi presiuni inflaţioniste. Creşterea salariilor trebuie să meargă în paralel cu creşterea productivităţii“, a completat Gryefgorz Sielewicz, economist-şef al Coface CEE.
Provocările vizibile la nivel regional se reflectă şi în mediul de afaceri din România, unde, în ciuda creşterii economice accentuate, companiile se confruntă cu o serie de dificultăţi şi riscuri. Una dintre problemele majore ale economiei locale este durata de viaţă redusă a companiilor, cu o medie de 10 ani, faţă de 14 ani în Ungaria şi 19 ani în Polonia de exemplu. În opinia Coface, creşterea acestei perioade, a rezistenţei companiilor locale, este esenţială pentru a întări mediul de business.
„Companiile cu durată de viaţă mai mare au profitabilitate mai bună, capitalizare mai bună, sold al investiţiilor mai ridicat în bilanţ. Este esenţială creşterea duratei de viaţă a companiilor pentru a întări mediul de business“, a declarat Eugen Anicescu, country manager la Coface Romania.
Statistic, în 2005-2011, în România s-au înfiinţat un milion de companii, iar din ele mai sunt active 40%. Din cele 400.000 companii care au rezistat, 2% au ajuns la o cifră de afaceri de 1 mil. euro. Din cele 8.000 de companii, 15% au o situaţie financiară solidă, deci 1.200 de firme. Din cele 1.200 de firme, 40% sunt companii antreprenoriale locale, adică 500 de companii.
„Pentru a avea longevitate în business este nevoie de adaptare constantă, flux bun de numerar, planificare venituri/cheltuieli, investiţii la momentul oportun“, a mai spus Eugen Anicescu. Dincolo de riscuri şi provocări, locale şi globale, managerii companiilor prezenţi la conferinţa Coface se declară optimişti cu privire la evoluţia activităţii lor în România. Şi ei amintesc însă de problemele legate de lipsa forţei de muncă, de impredictibilitatea fiscală, de birocraţie, de nevoia de educaţie, de training şi de adoptare a tehnologiilor moderne.
„România este o ţară plin de oportunităţi, oamenii sunt pasionaţi, dar sunt şi multe frustrări. Existenţa resurselor pe care le are ar face invidioasă orice ţară europeană. România poate deveni un pion esenţial în regiune, la nivel energetic. Cred că este nevoie de dialog pentru a depăşi obstacolele. Este o ţară plină de pasiune. Văd multă mândrie, dar nu se vorbeşte prea mult de ea“, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
La rândul ei, Violeta Luca, CEO al Microsoft România, crede că România dispune de talent la nivelul angajaţilor, iar companiile trebuie să creeze un mediu în care oamenii se pot dezvolta şi se simt apreciaţi. „Piaţa forţei de muncă s-a schimbat în sens pozitiv.“
La fel de optimist s-a arătat şi François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale, care spune că România dispune de talente şi oportunităţi, iar piaţa are la dispoziţie capital pentru a se dezvolta.
Conferinţa Coface „Risc de ţară“ are ca sponsori: Exotique, Institutul Bancar Român, Editura Publica. Parteneri: AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA Society, InEvent, Stancu, Răchitan & Asociaţii, Biroul de Traduceri Champollion, Xtag, iar ca parteneri media: Ziarul Financiar şi Business Magazin.
Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu, fondatoarele Asociaţiei Dăruieşte Viaţă
Sunt 260.000 de oameni care s-au implicat în acest proiect. Va fi primul spital în care copiii bolnavi de cancer vor fi trataţi multidisciplinar. Sperăm să deschidem spitalul în a doua parte a anului 2020. Cu construcţia am ajuns la etajul 6, ultimul. Spitalul nou va fi legat de spitalul Marie Curie. Sper să fie un model pe care politicienii să îl replice în toată ţara.
Declan Daly, CEO, Coface Europa Centrală şi de Est
♦ În 2018 am avut o serie de surprize, începând cu rezultatul alegerilor din Italia, evoluţia politicilor americane, criza finaciară din Argentina.
♦ Vorbim mult de riscuri, dar avem şi veşti bune în 2019. Economia Americii este pe val, dincolo de războiul comercial cu China, companiile continuă să investească în Europa, economia Chinei este încă pe creştere, iar clasa de mjloc din economiile emergente creşte şi susţine consumul.
♦ Riscuri cheie pentru 2019 la nivel global sunt reprezentate de riscurile geopolitice, care au fost la nivel maxim în 2018, creşterea protecţionismului, impactul tehnologiei asupra lanţurilor de producţie şi a companiilor, creşterea datoriei globale. În acest context, băncile centrale vor avea mai puţin loc de manevră pentru a reduce dobânzile.
♦ Riscuri pentru Europa Centrală şi de Est sunt: reducerea creşterii economice în zona euro, creşterea salariilor, forţa de muncă, creşterea insolvenţelor, Brexitul şi riscuri politice. Volatilitatea se menţine în regiune şi este important să controlăm riscurile.
Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România
♦ Economia din România a avut evoluţie sistemică, iar companiile locale şi internaţionale care operează în România au contribuit la domenii precum agricultură, transport, energie, finanţe şi industrie. Cu toate acestea, sunt trei probleme care ar trebui adresate în continuare: educaţia şi munca pe termen lung, infrastructura şi stabilitatea fiscală a companiilor.
♦ 2.300 de companii franceze au investit în România aproximativ 4,8 miliarde de euro şi au angajat peste 1.000 de persoane. Salariile medii s-au dublat de la 2.600 de lei pe lună la 5.400 de lei pe lună. În prezent, PIB per capita reprezintă peste 63% din media europeană, comparativ cu 39% înregistrat în 2007, iar investiţiile directe străine au crescut de la 43 miliarde de euro la 74 miliarde de euro.
♦ Tot lanţul de tranzacţii din România reprezintă 138 miliarde de euro, comparativ cu 61 miliarde de euro în 2007. Prin aceste cifre se poate vedea o evoluţie clară a economiei din România. Astfel, convergenţa a fost posibilă datorită aderării României la Uniunea Europeană şi angajamentului guvernului de a reinvesti în ţară cu suportul fondurilor europene.
♦ Obiectivul final este de a face ecosistemul din România mai agil şi educarea forţei de muncă mai bine. De asemenea, infrastructura reprezintă un avantaj competitiv prin care pot fi atrase noi investiţii şi noi companii, iar companiile străine care vin în România cu perspective pe termen lung au nevoie de mai multă stabilitate, predictibilitate şi vizibilitate.
Daniel Dăianu, membru în boardul BNR
♦ Europa Centrală şi de Est are datorii relativ mai mici decât alte state şi beneficiază de rate de politică monetară scăzute. Diferenţele dintre CEE şi Europa veche sunt reprezentate de şomajul mai mic, piaţa muncii foarte încordată, lipsa forţei de muncă, costurile cu forţa de muncă crescute, inflaţie în urcare în CEE şi persistent mai scăzută în vest, creştere economică substanţial mai înaltă în CEE, potenţial de creştere mai mare, datorii publice şi private semnificativ inferioare în CEE, iar băncile centrale din zonă nu pot face lucruri pe care le pot face băncile care emit moneda de rezervă.
♦ Politicile băncii centrale în CEE prevăd un regim de ţintire a inflaţiei targetat, flotare total flexibilă a monedei nu există, obiective multiple, nu doar inflaţia, de-euroizarea. Diferenţialele de randament şi de rate de politică monetară contează mult în zonă, iar politica monetară nu este un factotum, nu poate corecta dezechilibrele unei economii.
Gryefgorz Sielewicz, economist-şef, Coface CEE
♦ Vedem o încetinire a creşterii economice globale în acest an, spre 2,9%. Observăm că SUA, China şi zona euro, marile motoare ale economiei globale, încetinesc, producţia industrială în zona euro scade - după 5 ani de creştere -, indicele business confidence este de asemenea în scădere, iar acest lucru se reflectă în producţie.
♦ În Marea Britanie, incertitudinea politică duce la creşterea riscurilor şi afectează zona de business. Vedem companii care nu mai investesc local şi se reorientează spre alte pieţe şi vedem o creştere a insolvenţelor.
♦ În zona euro, aşteptăm o creştere de 3% a insolvenţelor. Franţa, Germania - 2%, Italia - 7%, Turcia - 12%, Danemarca - 18%.
♦ În SUA, numărul de insolvenţe scade, dar creşterea economică se temperează, iar conflictul comercial cu China se va reflecta şi în economia americană, pe fondul preţurilor în creştere la unele materii prime.
Eugen Anicescu, country manager, Coface Romania
♦ Companiile din România au o durată de viaţă medie de 10 ani, sub alte ţări din regiune, dar este important ca o companie să aibă durată de viaţă lungă, pentru că aşa poate avea o profitabilitate mai bună, capitalizare mai bună, sold al investiţiilor mai ridicat în bilanţ.
♦ Este esenţială creşterea duratei de viaţă a companiilor pentru a întări mediul de business.
♦ În 2005-2011 s-au infiinţat un milion de companii, iar din ele mai sunt active 40%. Din cele 400.000 companii, 2% au ajuns la o cifră de afaceri de 1 mil. euro. Din cele 8.000 de companii, 15% au o situaţie financiară solidă, deci 1.200 de firme. Din cele 1.200, 40% sunt antreprenoriale locale, adică 500 de companii.
David Goodhart, jurnalist, think tanker şi autor al bestsellerului „The Road to Somewhere: The New Tribes Shaping British Politics“
♦ Nu cred că Brexitul, alegerea lui Trump, schimbările politice din Europa sunt atât de grave. Sunt etape normale, legitime şi trebuie să ne adaptăm la ele. Mesajul meu este „Să nu ne panicăm!“. Să ne amintim ce schimbare uriaşă a început după 1990, cu sfârşitul Războiului Rece.
♦ Un alt eveniment a fost criza euro, pe care au anticipat-o toţi economiştii, la care s-a adăugat criza refugiaţilor. Toate aceste evenimente nu au fost bine tratate de politicile liberalismului european. Schimbările apărute la nivel politic în 2016 sunt răspunsul la 30 de ani de deschidere totală a Europei, de discuţii despre piaţa liberă, despre adaptarea greoaie a vechilor partide. Este o reechilibrare democratică, o corecţie. Multe partide nu mai reflectă situaţia socială.
Iancu Guda, CFA, EMBA, services director, Coface România
♦ Contribuţiile fiscale au crescut în cei 10 ani de la 11 miliarde de lei în 2007 la 22 miliarde de lei la final de 2017. Deci, într-un deceniu, cele 100 de companii multinaţionale active pe piaţa din România şi-au dublat şi cifra de afaceri şi profitul şi salariile şi contribuţiile fiscale. Deci, 16% din veniturile fiscale ale statului român sunt generate de cele 100 de companii multinaţionale, iar dacă nu erau ele, deficitul bugetar era dublu.
♦ Cele 100 de companii multinaţionale de pe piaţa locală au investit în ultimul deceniu 89 de miliarde de lei, adică 12% din investiţiile tuturor companiilor active din România, în condiţiile în care investiţiile publice au ajuns la 9% din PIB anul trecut.
Christina Verchere, CEO, OMV Petrom
♦ În ultimii ani am investit mult în România şi încă vedem că avem oportunităţi aici. Dar există o serie de incertitudini şi la începutul anului am anunţat că aşteptăm să vedem ce se întâmplă în continuare.
♦ În lumea de azi, vedem că oamenii sunt tot mai interesaţi de contribuţia lor la dezvoltarea societăţii, de impactul pe care îl au. Sectorul oil & gas este bazat pe contractele cu alte companii, cu alte sectoare, ceea ce înseamnă că depindem unii de alţii. Contează impactul pe care îl avem, ne ocupăm mult de educaţia vocaţională, de cum atragem tinerii absolvenţi. Ne ocupăm de tehnologie, de sănătate şi de mediu.
♦ Suntem atenţi la comunităţile locale, de cum ne putem implica în dezvoltarea lor. Este interesant că generaţia Millennials ne cere această implicare.
Violeta Luca, CEO, Microsoft România
♦ 8 din 10 companii din România cu care lucrăm au integrat în activităţile lor digitalizarea, fie pe bază de strategie, fie în faza iniţială, iar 3 din 10 implementează o strategie digitală. Acest lucru le permite să fie mai productive, mai profitabile şi le permite să fie mai competitive. Ceea ce vedem este o oportunitate mare, dar odată cu oportunitatea vine şi responsabilitatea. Ne trebuie un nivel de predictibilitate pentru a putea elabora o strategie pentru un an.
♦ Adopţia tehnologiei este în creştere în România, dar încă avem zone pe care trebuie să le acoperim. Sunt zone în care suntem printre primii, vorbesc de companii care au început deja să folosească AI (artificial intelligence) pentru procese mai mici, începând cu clienţii mai întâi, pentru a găsi streamuri de inovaţie. De asemenea, vedem clienţi care folosesc o inovaţie de vârf, KPI, prin care se măsoară fluxul veniturilor şi profiturilor dintr-un an fiscal.
Christian Rodseth, managing director, Janssen Pharmaceutical Companies of Johnson & Johnson
♦ Cred că nu ne concentrăm destul pe responsabilitatea socială a întreprinderilor. De multe ori este ultimul lucru pe care îl facem, dar ar trebui să fie primul lucru pe care îl facem. Un impact direct pe care l-a avut compania pe care o reprezint a fost reducerea ruşinii privind condiţia de sănătate mentală. Acum un an a fost elaborat un studiu care arată că 90% dintre oameni spuneau că nu ar împărţi o casă cu cineva care are o conditie de sănătate mentală. În ultimii trei ani am lucrat intensiv pentru a ajuta oamenii să înţeleagă faptul că există tratament pentru schizofrenie şi nu trebuie să existe o ruşine în această privinţă.
♦ Am avut conversaţii incredibile cu ministrul sănătăţii în jurul temelor importante pentru industrie şi pentru pacienţi. Una dintre ele a fost despre taxa clawback, care este impredictibilă şi se schimbă în fiecare trimestru. Ceea ce am văzut pe parcursul anilor este că prin dialog lucrurile nu se schimbă imediat, dar se schimbă progresiv. Am fost surprinşi că în ultimii patru ani, 370 de medicamente inovative au fost scoase de pe piaţă din cauza taxei de clawback, dar prin conversaţiile cu ministrul sănătăţii am făcut mari progrese privind anumite discuţii.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România
♦ Problema forţei de muncă este amintită de toată lumea, nu doar în România, ci la nivel global. Situaţia este influenţată de demografie şi migraţie. Guvernul şi ONG-urile ar trebui să coopereze mai bine pentru a scădea emigraţia, pentru a aduce poate înapoi o parte dintre cei plecaţi.
♦ Se pot lua măsuri legate de taxare, de accesul la locuinţe. Educaţia ar trebui să fie o parte componentă a muncii. Un alt factor este avansul tehnologiei, care va face ca tot mai multe sectoare să fie automatizate. Dar în acelaşi timp apar noi oportunităţi pentru angajaţi.
Liviu Neagu, CEO, Bergerat Monnoyeur România şi Moldova
♦ Poate fi o şansă pentru România să readucem acasă românii plecaţi la muncă în strănătate. Ar trebui să fim optimişti şi să găsim soluţii prin care să îi ţinem în ţară, ar trebui să facem lucrurile diferit astfel încât angajaţii să vină fericiţi la muncă şi să plece la fel de fericiţi. Pentru noi, cel mai important lucru este faptul că nu ne pleacă angajaţii spre alte companii, avem o rată de plecare de 7-8%.
François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale
♦ Cred că vedem optimism, oportunităţi şi planuri de creştere pentru România. Avem talentele şi vedem creşterea mobilităţii oamenilor. Vedem capital disponibil şi băncile sunt gata să finanţeze companiile.
