• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Special

Conferinţa de fiscalitate ZF & Servicii Premium Tax & Advanced Business Software: Codul fiscal nu mai trebuie modificat prin ordonanţe de urgenţă. Graba aduce prea multe probleme în practică

Autor: Alex Ciutacu, Adelina Mihai

15 feb 2019 394

„Vechea vorbă cu «graba strică treaba» este adevărată. Tot ce discutăm de o lună de zile încoace ne arată că orice lucru făcut în pripă nu iese bine şi s-a dovedit, de fiecare dată, că, mai ales în zona fiscală, schimbările nu pot fi făcute într-o zi. Ordonanţele de urgenţă nu sunt bune în zona fiscală”, a spus Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, în cadrul conferinţei „Modificările Codului fiscal: răspunsuri pentru antreprenori“, organizată ieri la Bucureşti de Ziarul Financiar în parteneriat cu Servicii Premium Tax şi cu Advanced Business Software. El a mai spus că sunt necesare multe clarificări la OUG 114, iar pe zona fiscală aceasta are impact în domeniul construcţiilor, unde sunt necesare lămuriri.

„Principala problemă pentru sectorul construcţiilor este situaţia întreprinderilor care trebuie să majoreze salariile tuturor angajaţilor la 3.000 de lei brut, dar nu beneficiază de facilităţi, deoarece creşterea salariului minim afectează toată grila de salarizarare. Este un efect în lanţ cu costuri suplimentare”, a spus Dan Manolescu.

Aplicarea facilităţilor fiscale pentru angajatorii din construcţii şi majorarea salariului minim la 3.000 de lei sunt două măsuri care nu sunt condiţionate una de cealaltă, a explicat Nicoleta Ciubuc, director general adjunct în Ministerul Finanţelor Publice. Ea a fost întrebată cum poate o companie de construcţii să ştie la ce nivel al salariului minim trebuie să plătească salariile aferente lunii ianuarie, dacă firma nu a întrunit în acea lună condiţiile pentru a beneficia de facilităţile fiscale acordate de către stat. „Indiferent dacă angajatorul îndeplineşte sau nu condiţiile de a beneficia de scutiri de taxe, salariul minim trebuie să crească în acest sector la 3.000 de lei brut”, a explicat Nicoleta Ciubuc.

Principiul care a stat la baza Ordonanţei 114 în legătură cu facilităţile fiscale acordate sectorului construcţiilor a fost clarificarea pe coduri CAEN. În aceste condiţii, o companie care are venituri de peste 80% din activitatea de construcţii majorează salariile pentru toată lumea, de la femeie de serviciu la şoferi, pentru a beneficia de facilitate, au subliniat experţii prezenţi la eveniment.

„Pe parcursul anului se pot întâmpla diverse lucruri. Spre exemplu, o companie cu mai multe activităţi în actul constitutiv poate renunţa la activitatea de construcţii şi să treacă la un alt tip de activitate, unde nu mai este necesară majorarea salariului minim la 3.000 de lei brut. Şi aici ne lovim de o problemă: femeia de serviciu are dreptul la un salariu brut de 3.000 de lei pe lună, dar în perioada în care compania nu mai beneficiază de scutire, cum poate proceda? Că nu poate mări salariul doar pentru perioada în care generează venituri doar din construcţii”, a spus Cristina Ştefan, asociat, fost manager coordonator al inspecţiei fiscale de stat pe raza Bucureştiului şi a judeţului Ilfov şi consultant fiscal.

 

 

Dan Manolescu, preşedinte, Camera Consultanţilor Fiscali

♦ Sunt necesare multe clarificări la OUG 114, pentru că este o ordonanţă cum nu a mai existat până acum, sunt implicate aproape toate comisiile din Parlament în acest OUG.

♦ În ceea ce priveşte interacţiunea OUG 114 cu Codul fiscal, aceasta este una destul de mică faţă de amploarea modificărilor din alte domenii. Există o modificare în ceea ce priveşte taxarea salariilor din construcţii, însă acolo lucrurile sunt neclare şi este nevoie de lămuriri. Am văzut o serie de amendamente depuse ieri pentru a lărgi categoria de persoane care se încadrează pentru obţinerea facilităţilor. Cred că s-a deschis o zonă care va deveni incontrolabilă, deoarece argumentul lipsei forţei de muncă este valabil în mai multe sectoare de activitate, dacă nu în toată economia.

♦ Principala problemă pentru sectorul construcţiilor este situaţia întreprinderilor care trebuie să majoreze salariile tuturor angajaţilor la 3.000 de lei brut, dar nu beneficiază de facilităţi, deoarece creşterea salariului minim afectează toată grila de salarizarare. Este un efect în lanţ cu costuri suplimentare, vor fi mutări ale angajaţilor de la o firmă la alta, dacă angajatorul nu poate beneficia de scutiri ca să dea salarii mai mari.

♦ În sectorul construcţiilor, noi ne batem capul acum cu o problemă generată tot de industrie. Încercăm să găsim soluţii la probleme apărute ca urmare a faptului că reprezentanţii mediului de afaceri au cerut aceste facilităţi. Există minusuri pentru modul de comunicare al mediului de afaceri, pentru că a cerut ceva ce pare eronat sau incomplet. Acum ne trezim în situaţia în care autorităţile vor să facă un bine şi să aplice ce li s-a solicitat, iar pentru că sunt neclarităţi dăm vina tot pe autorităţi. Asta s-a cerut, asta s-a dat. Dacă anumiţi reprezentanţi ai industriei generează probleme pentru alţi reprezentanţi ai industriei, trebuie găsită o cale de mijloc. 

♦ Ne bazăm prea mult, în modificarea legislaţiei fiscale, pe aceste coduri CAEN, pentru a face instrumente complicate precum scutirile de impozit. Codurile CAEN au un rol de a centraliza pe baza datelor raportate în economie o serie de indicatori cu rol informativ. Sunt multe situaţii în care în codul CAEN principal era o activitate poate desfăşurată la înfiinţarea firmei, dar 15 ani mai târziu poate veniturile companiei vin din alte activităţi secundare, însă proprietarul nu a modificat CAEN-ul principal.

 

 

Emilia Iordache, director general adjunct, Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale

♦ Aşa-numita „taxă pe lăcomie” nu este neapărat o taxă fiscală. Şi nu aş numi-o taxă de lăcomie, ci taxă de descurajare. Obiectivul acesteia a fost de a nu lăsa o anumită tendinţă a ROBOR-ului să impacteze creditele sau buzunarul populaţiei. Şi este o taxă aplicată într-un anumit context. 

♦ Plata acestei taxe este trimestrială şi se aplică la volumul activelor de la finalul trimestrului, în funcţie de intervalul de creştere al ROBOR.

♦ Aceste instituţii de credit au contabilitatea IFRS, după standardele internaţionale. Activele financiare e cam tot ce înseamnă potrivit unui standard care defineşte activele şi pasivele financiare ar presupune tot ce înseamnă activul băncii, mai puţin imobilizările corporale şi necorporale. Activul fix nu intră, dar sunt puţine bănci cu active fixe în patrimoniu. Nu este preocuparea lor să aibă imobilizări corporale, principalul lor activ este banul, pe care îl plasează şi îl supun unei activităţi riscante. 

♦ Momentan sunt discuţii şi se încearcă găsirea unei alte modalităţi de taxare a acestor instituţii.

 

 

Iulian Ardeleanu, director general, Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale

♦ În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, la nivelul direcţiei noastre sunt multe dezbateri cu mediul de afaceri pe această temă. Nu a fost simplu să acoperim prin definiţia cifrei de afaceri toate situaţiile practice care pot apărea la nivelul unei societăţi din construcţii. O să apară zilele acestea Ordinul 112 în care venim cu clarificări pe această temă, va fi definită cifra de afaceri şi cum se completează actele pentru acordarea facilităţii.

♦ Şi noi ne dorim simplificarea procedurilor şi a declaraţiilor. La nivelul Ministerului de Finanţe procesul este în curs de desfăşurare, încercăm să simplificăm pe cât posibil legislaţia şi să o facem coerentă. Nu ne este uşor, pentru că avem situaţii care trebuie acoperite prin textul legislativ.

♦ La Finanţe suntem într-o perioadă de efervescenţă pentru că în permanenţă avem texte de reglementat, propuneri de modificări ale Codului fiscal care sunt venite din diferite surse şi atunci va trebui să găsim un punct de echilibru între doleanţele instituţiei sau persoanei care propune aceste modificări şi transpunerea în practică a acestora. Orice text trebuie analizat foarte bine din mai multe unghiuri, ca să nu creeze interpretări în aplicarea practică. Noi spunem că ne reuşeşte de cele mai multe ori. Probabil se simte nevoia de clarificări tehnice. Pe parcursul anului trecut cred că am preluat circa 70% din propunerile de modificare ale mediului de afaceri, suntem conştienţi că ceea ce este în legislaţie trebuie să aibă o aplicabilitate corectă în practică.

 

 

Daniela Tănase, director general adjunct, Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale

♦ A fost adoptat un pachet de măsuri care priveşte comerţul transfrontalier, ca parte a unei directive europene şi a două regulamente europene, care vizează rezolvarea unor probleme cu care se confruntă statele membre. Sunt probleme cu livrările în lanţ şi se încearcă o reglemenetare unitară în ceea ce priveşte stcourile. Tot în acest domeniu se are în vedere stabilirea mai clară a regulilor de aplicare a scutirii de TVA.

♦ Anul trecut au fost 47 de hotărâri pe TVA, dintre care 6 au fost ale noastre, pe TVA în România. Acest lucru arată faptul că legislaţia nu a fost transpusă atât de clar.  Foarte multe probleme vin şi din reglementarea la nivel european, dar sunt şi probleme care ţin de noi.

 

 

Nicoleta Ciubuc, director general adjunct, Ministerul Finanţelor Publice

♦ În sectorul construcţiilor, indiferent dacă angajatorul îndeplineşte sau nu condiţiile pentru a primi facilităţile, salariul minim trebuie să crească la 3.000 de lei brut. Implementarea măsurii are la bază acel acord dintre guvern şi patronate, iar această condiţie se regăseşte în acord. Aşa a cerut industria. 

♦ În măsura în care vom considera că sunt necesare norme de aplicare, vom elabora aceste norme. În momentul de faţă urmează să se publice ordinul privind declaraţia 112 care conţine anumite elemente.

♦ Aplicarea facilităţilor fiscale pentru angajatorii din construcţii şi majorarea salariului minim la 3.000 de lei sunt două măsuri care nu sunt condiţionate una de cealaltă. Indiferent dacă angajatorul îndeplineşte sau nu condiţiile de a beneficia de scutiri de taxe, salariul minim trebuie să crească.  

 

 

Alexandru Drăghici, vicepreşedintele Agenţiei de Administrare Fiscală, coordonator al activităţii de colectare a veniturilor bugetare

♦ Activitatea de inspecţie fiscală are ca obiectiv verificarea operaţiunilor desfăşurate în ultimii cinci ani sau în perioada de prescripţie. Controalele pe zona de construcţii vor avea ca obiectiv aceste facilităţi ca urmare a aplicării ordonanţei şi vor fi demarate undeva după jumătatea anului sau probabil la anul.

♦ Rolul ANAF este unul mai mult coercitiv dacă ne uităm pe monoitorizarea presei şi poate de cele mai multe ori ANAF este văzut prin prisma activităţii direcţiei antifraduă şi a inspecţiei fiscale. Misiunea noastră nu este doar de a aplica aceste măsuri coercitive, ci în primul rând de colecta corect taxele şi impozitele.

♦ După cum ştiţi, una dintre structurile ANAF este cea de colectare, activitate care este în directa mea coordonare. Pe lângă partea de colectare există şi structura de asistenţă contribuabili şi vă pot spune că numărul de cereri de asistenţă este în creştere. Am încercat să diversificăm modalitatea de răspuns la întrebările contribuabililor, avem sesiuni de discuţii pe Facebook în care răspundem întrebărilor adresate.

♦ Subiectul acestor întâlniri de pe Facebook este dat de perioada anului în care sunt anumite prevederi precum declaraţia unică, subiect care este foarte mult discutat, atât în media cât şi de noi întrucât încercăm să venim în sprijinul contribuabililor şi să oferim răspunsuri cât mai clare. Revenind la partea de colectare, aceasta are, pe lângă partea de executare silită, o măsură suplimentară în procesul de executare silită, adică medierea.

♦ Această prevedere a fost introdusă odată cu legea 30/2019, medierea fiind premergătoare celorlalte acte de executare silită. Primul este somaţia, iar în cuprinsul ei este inserată posibilitatea de mediere. Noi o considerăm binevenită pentru că din practică s-a observat că sunt contribuabili care nu reuşesc să îşi menţină afacerile viabile, din cauza insolvenţei sau a unui client rău platnic.

♦ Măsura de mediere este o procedură asupra căreia contribuabilul se pronunţă în 15 zile de la somaţie. Ulterior, ANAF are obligaţia ca în 10 zile să organizeze acastă mediere, la care participă din partea noastră specialişti în domeniul executării silite, urmând să fie adoptată soluţia optimă pentru contribuabil, soluţie care poate fi o eşalonare la plată, înlesnire sau eventual plata obligaţiilor. Abia în situaţia în care nu se identifică nicio soluţie se trece la executarea silită.

 

 

Mirela Călugăreanu, director general, Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti

♦ Eşalonarea la plată, medierea, toate sunt lucruri pe care Ministerul de Finanţe împreună cu specialiştii din ANAF au ţinut să le introducă pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ca urmare a întâlnirilor cu aceştia avute de-a lungul timpului.

♦ Numai stând la masă împreună putem pune lucrurile într-o ordine bună. Este un lucru binecunoscut că teoria rămâne în urma practicii. Şi noi suntem ancoraţi la problemele contribuabililor, iar colegii din Finanţe ne acordă tot sprijinul pentru a rezolva problemele pe care le semnalăm.

♦ Urmărim perfecţionarea şi fluidizarea mecanismelor de administrare fiscală. Există şi preocupare şi determinare ca lucrurile să se întâmple mai bine. Simplificarea mecanismelor de administrare ne ajută şi pe noi, şi pe contribuabil.

♦ Modalitatea în care comunicăm ne ajută şi pe unii, şi pe alţii. În acest sens, dezvoltarea instrumentelor de comunicare în mediul electronic reprezintă o soluţie atât pentru administraţia fiscală din România, cât şi pentru mediul economic. S-au realizat progrese pe linia aceasta prin înfiinţarea platformei de comunicare online, iar spaţiul virtual privat este un exemplu.

♦ La Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bucureşti, care are în portofoliu contribuabilii mijlocii şi mici din Bucureşti şi din Judeţul Ilfov, numărul contribuabililor înrolaţi ca persoane juridice active a depăşit procentul de 51%. E un semnal bun.

 

 

Cristian Pârvan, secretar general, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, preşedinte, Patronatul Investitorilor Autohtoni

♦ E trist că discutăm despre ce au cerut unii şi că facilităţile din sectorul construcţiilor afectează o parte din firmele din acest sector. În acelaşi timp, având discuţii pentru industria constructoare de maşini, noi susţinem că trebuia aplicată o schemă de ajutor de stat similară cu cea din IT şi pentru construcţia de maşini. Problema care se pune este că industria nu va mai exista în România, pentru că specialiştii ies la pensie, iar tinerii pleacă din ţară. Studiile pe care le facem folosind baza de date a Revisal (softul de evidenţă a salariaţilor al Inspecţiei Muncii) arată că peste 50% din forţa de muncă specializată în utilaje cu comandă numerică are peste 50 de ani. Unii s-au pensionat anticipat, iar din categoria de vârstă 18-22 de ani vin doar 2% să lucreze în această meserie, iar după ce învaţă, emigrează.

♦ Evaluarea situaţiilor financiare ale companiilor arată că firmele străine au început să raporteze mai mult profit. Am pornit de la o situaţie din bilanţuri: în perioada 2008 - 2015 a fost prima evaluare, în urma căreia am constatat că firmele cu capital autohton raportaseră 56 miliarde lei profit şi cele străine 3 miliarde lei. De la această situaţie, s-a ajuns la o pondere egală. Şi pe perioada menţionată, şi în cea actuală cifra de afaceri totală o generează 50% companiile intenaţionale, 50% capitalul românesc. Este cert că s-a îmbunătăţit activitatea astfel încât companiile internaţionale au raportat mai mult profit.

 

 

Cristina Ştefan, asociat, fost manager coordonator al inspecţiei fiscale de stat pe raza Bucureştiului şi a judeţului Ilfov, consultant fiscal

♦ Principiul care a stat la baza Ordonanţei 114 în legătură cu facilităţile fiscale acordate sectorului construcţiilor a fost clarificarea pe coduri CAEN. În aceste condiţii, o companie care are venituri de peste 80% din activitatea de construcţii majorează salariile pentru toată lumea, de la femeie de serviciu la şoferi, pentru a beneficia de facilitate.

♦ Pe parcursul anului se pot întâmpla diverse lucruri. Spre exemplu, o companie cu mai multe activităţi în actul constitutiv poate renunţa la activitatea de construcţii şi să treacă la un alt tip de activitate, unde nu mai este necesară majorarea salariului minim la 3.000 de lei brut. Şi aici ne lovim de o problemă: femeia de serviciu are dreptul la un salariu brut de 3.000 de lei pe lună, dar în perioada în care compania nu mai beneficiază de scutire, cum poate proceda? Că nu poate mări salariul doar pentru perioada în care generează venituri doar din construcţii.

♦ Activitatea de mediere oferă posibilitatea autorităţilor să cunoască contribuabilii, specificul activităţii şi identificare de soluţii personalizate. Important este să prezentăm un plan viabil ANAF-ului şi să participăm activ la discuţii.

 

 

Dr. Dobrică Petronel, asociat, fost subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei

♦ Din perspectivă juridică, ca o lege să producă efectele scontate trebuie să îndeplinească două cerinţe, să fie simplă şi clară. Simplitatea şi claritatea pot face o afacere predictibilă.

♦ Atunci când ANAF merge în control şi stabileşte anumite măsuri, oamenii de afaceri apelează la avocaţi, care merg în instanţă. Pentru o firmă mică sau mijlocie, o sumă de 3-4 milioane lei poate însemna sfârşitul afacerii. Sunt frecvente cazurile. Sunt procese de judecată la Curtea de Apel care primesc termen la Înalta Curte abia în 2021. Este o chestiune care depăşeşte Ministerul de Finante. O firmă care se târăşte să supravieţuiască şi care nu îşi permite servicii de consultanţă fiscală are şanse foarte mici de supravieţuire.

♦ Au fost prin sală şi sunt câţiva reprezentanţi ai unor companii care se plâng de faptul că competitorii lor din piaţă fac evaziune fiscală şi că asta îi deranjează extrem de mult şi le perturbă afacerile.

♦ Absolut din întâmplare am văzut o declaraţie a domnului Teodorovici (ministrul finanţelor – n.red.) care estima piaţa neagră a contrabandei cu ţigări undeva la 1 miliard de euro. Declaraţia era din anul 2018. Nu o fi un miliard, dar probabil e o sumă consistentă. Evident că ANAF e interesat să colecteze cât mai mult. Prin urmare, cei care colectează se duc unde sunt banii, adică la oameni de afaceri cu afaceri la vedere. Rămâne cealaltă zonă, care creează neîncredere, prejudicii, dezordine.

♦ M-am uitat în Codul fiscal şi în cel vamal. Ca să poată fi vorba de evaziune fiscală în materie de ţigări trebuie să deţii fără drept 10.000 de ţigarete. Mi se pare un prag extrem de ridicat. Poate că aici sunt necesare anumit reformulări astfel încât să se poată colecta sume mai mari din anumite domenii.

♦ În agricultură este acelaşi lucru. Poate cu câteva intervenţii se pot obţine efecte care să ducă la absorbţia unor sume mai mari din piaţă, fără să fie afectată obligaţia agenţilor economici oneşti de a plăti ce au de plătit statului.

 

 

Doru Dudaş, director general al Direcţiei Generale Legislaţie Cod Fiscal, Ministerul Finanţelor Publice

♦ Medierea pleacă de la o realitate şi ANAF-ul ştie acest lucru. În proporţie de 94 - 95% din veniturile colectate de ANAF în bugetul consolidat sunt colectate prin conformare voluntară. Doar diferenţa este rezultatul unor activităţi fie de control fiscal, fie de executare silită. Şi atunci, dacă vrem să creştem colectarea, unde e mai eficient să umblăm? La cei 94%? Sau pe cei 5-6% îi creştem cu un procent? Diferenţa este extrem de mare şi e limpede că trebuie să câştigăm în conformare voluntară. Conformarea voluntară are avantajul să-l scoată pe contribuabil din zona de executare silită, care reprezintă un mare disconfort cu pericolul de a-l scoate din piaţă şi de a-mi tăia sursa de venit la buget. Pe de altă parte se dovedeşte că executarea silită făcută de administraţia fiscală este şi ea ineficientă din moment ce colectăm prin colectare silită 3-4%, eficienţa acestei metode e slabă.

♦ Atunci când vine contribuabilul şi îi spune inspectorului că nu poate plăti, că poate plăti în timp, e mult mai corect şi mai sigur pentru toată lumea ca această discuţe să se realizeze transparent, în baza legii. Este o situaţie de normalitate. De aici a apărut instituţia medierii la plată. Să nu înţelegem mai mult decât s-a vrut. Deocamdată în România vorbim de o mediere între contribuabil şi administraţia fiscală privind modalitatea de plată în raport cu posibilităţile fiecăruia.

♦ În Europa şi nu numai se discută şi există o mediere în ce priveşte chiar stabilirea impozitelor. Încă nu suntem acolo şi nici nu putem fi. Trebuie să mergem pas cu pas şi să înţelegem că e normal să discutăm cu contribuabilul.

♦ Contribuabilul poate cere o eşalonare la plată în funcţie de capacitatea lui, de la 6 luni la 5 ani, pe ce durată apreciază el să plătească. Poate Fiscul se uită şi el pe planul lui, zice că el crede că ar putea plăti în doi ani şi nu în trei ani.

♦ Dacă am de încasat 1 mil. lei de la o primărie şi trebuie să îi dau statului 1 mil. lei, eu nu am obligaţii fiscale restante. Pentru că nu e corect ca, dacă statul nu îşi dă milionul, care e o creanţă exigibilă, să mă considere cu restanţe şi să mă blocheze din activitatea economică. 

Cele mai citite ştiri
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011