România are şansa de a rămâne competitivă în această lume în continuă schimbare, dacă îşi adaptează modelul economic şi rămâne prietenoasă cu investiţiile străine, este concluzia conferinţei „Descoperiţi România. Care sunt atuurile României în competiţia pentru atragerea investiţiilor?“, organizată cu sprijinul Fundaţiei Deloitte România.
Astfel, invitaţi de la vârful companiilor private de top din România, dar şi membri ai administraţiei publice au dezbătut la conferinţa amintită care sunt modalităţile de a construi o economie mai competitivă şi care să continue să atragă investiţii străine directe, ISD-uri.
„A fost o perioadă în care modelul de dezvoltare se baza pe investiţii străine, dacă vă aduceţi aminte, după care a fost preponderent bazat pe consum. Şi acum avem posibilitatea să facem această schimbare de macaz pentru investiţii. Anul trecut, bugetul de investiţii era bazat în bună parte pe programe naţionale, anul acesta bugetul este bazat pe fonduri europene în cea mai mare parte“, a explicat Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.
Tănase Stamule, decanul Facultăţii de Administrare a Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ), din cadrul ASE, a fost cel care a prezentat studiul „Oportunităţi pentru investitorii străini în România“.
Conform cercetării, ţara noastră a reuşit să ajungă la 78% din media dezvoltării Uniunii Europene, deşi la începutul procesului de aderare în 2001-2002 de-abia se afla la 12%. Astfel, cu ajutorul investiţiilor în economie a fost posibilă cea mai puternică recuperare economică din întreaga UE, arată Tănase Stamule.
„Ţara noastră este o poveste de succes pe care trebuie să o spunem“.
Studiul mai arată că primele trei regiuni în funcţie de potenţialul de a atrage ISD-uri sunt Sud-Est (Constanţa, Galaţi, Tulcea), care prezintă oportunităţi de investiţii în energia regenerabilă, în logistică asociată domeniului maritim şi în industria alimentară; Nord-Est (Iaşi, Bacău, Suceava), unde există o infrastructură educaţională solidă, cu potenţial de dezvoltare pentru IT&C, industria auto, producţie şi servicii, industria agroalimentară şi logistică; dar şi regiunea Centru (Cluj, Alba, Sibiu), cu oportunităţi în IT&C, cercetare-dezvoltare, industrie, educaţie şi infrastructură.
Vedeţi aici studiul integral.
Tănase Stamule a vorbit însă şi despre zonele în care România mai are de îmbunătăţit, precum industria petrochimică şi cea alimentară.
„Unde stăm mai puţin bine nu înseamnă că suntem mai slabi decât cei din Vest, ci înseamnă că economia noastră are alte perspective. Trebuie să vedem şi cum suntem structuraţi faţă de alte state europene“.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova, a explicat rolul acestui studiu, din postura sa de voluntar al Fundaţiei Deloitte România.
„Pentru a spune povestea acestui proiect ambiţios al Fundaţiei Deloitte, voi începe de la această încredere. Încrederea că România a evoluat enorm de când ne-am realăturat familiei europene, căreia îi aparţineam de drept dintotdeauna. Încrederea că mediul de afaceri este primitor şi ofertant pentru investitori şi că oportunităţile abundă, doar că uneori nu ştim să le identificăm sau să le facem cunoscute. Încrederea că promovarea României nu se face doar de către o agenţie specializată, ci de către fiecare dintre noi, în primul rând demonstrând competenţă, angajament, hărnicie şi creativitate în munca pe care o depunem zi de zi în cadrul companiilor, multinaţionale sau antreprenoriale, care construiesc România“.
Conform acestuia, potenţialul României va fi atins doar în momentul în care ţara va avea o strategie coerentă, noi având potenţialul de a ajunge mari jucători în energie, în sectorul alimentar, logistică şi apărare. Dar, pentru ca toate acestea să se întâmple, investitorii, autorităţile, dar şi publicul larg trebuie să aibă acces la date pe care să le poată pune în valoare.
„Pentru a nu rămâne în visare, am căutat să facem un prim pas concret, inspirat de convingerea că România trebuie în primul rând descoperită. Date importante despre economie şi societate nu sunt suficient de bine cunoscute şi puse în valoare, resurse şi oportunităţi rămân în umbră, iar investitorii ezită în lipsa unei imagini suficient de clare sau de complete“.
La conferinţă au mai participat lideri ai companiilor de top prezente în România, precum: Nicolas Richard, CEO, Engie; Gilles Ballot, CEO, Carrefour România; Cornel Cărămizaru, director general, Coca-Cola HBC; Jorge Araya, director general, BAT România şi director al ariei Europa de Sud-Est; dar şi Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR; Ştefan-Radu Oprea, secretar general al guvernului, şi Mihai Diaconu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova
► Pentru a spune povestea acestui proiect ambiţios al Fundaţiei Deloitte, voi începe de la încredere. Încrederea că România a evoluat enorm de când ne-am realăturat familiei europene, căreia îi aparţineam de drept dintotdeauna. Încrederea că mediul de afaceri este primitor şi ofertant pentru investitori şi că oportunităţile abundă, doar că uneori nu ştim să le identificăm sau să le facem cunoscute.
► Încrederea că promovarea României nu se face doar de către o agenţie specializată, ci de către fiecare dintre noi, în primul rând demonstrând competenţă, angajament, hărnicie şi creativitate în munca pe care o depunem zi de zi în cadrul companiilor, multinaţionale sau antreprenoriale, care construiesc România.
► Am visat că România are o viziune clară despre atuurile sale economice, despre locul său în lanţurile de valoare europene şi globale, despre sectoarele, segmentele şi zonele geografice unde sunt oportunităţile cele mai ofertante de investiţii, despre cum ar trebui folosite strategic şi coordonat sutele de miliarde euro pe care le putem mobiliza în anii următori din ce a mai rămas din PNRR, din viitoarea programare multianuală a fondurilor europene, din ReArm şi SAFE, din bugetul de stat, din investiţii străine directe şi din antrenarea capitalului local.
► O viziune despre cum putem fi un mare actor european în energie, în agri-alimentar, în anumite tehnologii, în logistică şi în apărare, ca să dau doar câteva exemple.
Leonardo Badea, prim-viceguvernator, BNR
► Dacă ne uităm la intrările din regiune, vedem că dinamica investiţiilor străine rămâne sub potenţialul real. Acest decalaj nu reflectă lipsa oportunităţilor, ci nevoia de a construi predictibilitate, transparenţă şi competitivitate instituţională, elemente pe care investitorii le evaluează înaintea oricăror indicatori macroeconomici.
► Poziţia sa geostrategică la intersecţia coridoarelor comerciale şi accesul la piaţa unică oferă un cadru de operare stabil pentru firmele care doresc să-şi diversifice producţia.
► Intrările de capital devin un catalizator pentru transformarea structurală a economiei, pentru competitivitate convergentă şi creşterea economică, toate în mod sustenabil
► Investitorii caută cel mai solid parteneriat într-o competiţie globală, care este bazată pe talent, inovare şi ecosisteme economice integrate. Nu caută, în fapt, oportunităţi izolate, ci un cadru predictibil şi modern, iar România, în opinia mea, poate oferi toate acestea.
► Dacă accelerăm reformele structurale, capitalul străin îşi va intensifica inevitabil prezenţa în economie. O dezvoltare strategică are nevoie de programe calibrate, care trebuie să stimuleze investiţiile acolo unde acestea sunt necesare.
Mihai Diaconu, secretar de stat, Ministerul Finanţelor
► Ce-i lipseşte uneori statului e capacitatea administrativă. Nu mai vedem pădurea de copaci, facem scheme de ajutoare de stat, dar niciodată nu vorbim de constrângerile echipelor administrative.
► Din studiu am desprins o concluzie foarte importantă, care a ajutat România pe mai multe paliere: ISD contribuie cu 70% în balanţa de export a României.
► Am început din 2015 să derulăm diverse scheme de stat. Avem nevoie de un raport asupra acestora.
► Ajutoarele de stat şi contribuţiile au fost de 2,5 mld. euro, din 2015, iar investiţiile au fost de 7,8 mld. euro. Efectul de multiplicare a fost minimum 4, în anumite zone efectul de multiplicare a ajuns la 9.
► Inclusiv la noi se păstrează ponderea, capitalul străin 70%. Pentru noi investiţiile produc plusvaloare. Nu le tratăm diferit.
Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene
► Fondurile europene la dispoziţia României sunt o parte bună din soluţia prin care putem realiza un lucru foarte benefic. România are la dispoziţie pe PNRR 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde euro pe partea de fonduri nerambursabile.
► Iar pe Programul de Coeziune avem 31 de miliarde de euro alocarea nerambursabilă. Avem în acelaşi timp cofinanţarea naţională 12 miliarde de euro. Deci, în total, 43 miliarde de euro, pe 2021-2027.
► România este pe locul 3 în Uniunea Europeană pe partea de contractare şi undeva peste medie pe partea de absorţie efectivă de fonduri. Ţara e un şantier. Avem 7500 de proiecte care sunt în toată ţara, de 54 de miliarde de euro.
► România cumva face în această perioadă o tranziţie de la un model de creştere economică bazat pe consum la un model de creştere economică bazat pe investiţii.
► Este important să înţelegem că suntem într-o situaţie complet atipică. Avem tensiune fiscal-bugetară, deficitul bugetar, deficitele gemene, dar anul acesta suntem undeva la 8% din PIB investiţii. Este cea mai mare cifră raportată la PIB de investiţii din Uniunea Europeană.
Ştefan-Radu Oprea, secretar general al guvernului
► Din perspectiva relaţiilor economice internaţionale, suntem într-o transformare şi trecem de la liberalism, de la comerţul liber bazat pe reguli, către Realpolitik, către o altă zonă, vedem protecţionismul, vedem creşterea taxelor vamale, care poate fi, câteodată, chiar şi o oportunitate pentru a putea atrage investitori.
► Trebuie să vorbim mult mai mult despre noi şi să folosim poveştile de succes ale ambasadorilor reali pe care îi avem în ţară, şi care sunt companiile străine care au succes în România.
► Dar trebuie să folosim şi reţeaua de consilieri economici, unde sunt oameni foarte buni, numai că nu sunt puşi la muncă. Presupunem că un consilier economic are o informaţie foarte valoroasă, ce facem cu ea? Unde ajunge? Cine o evaluează dacă este o chestie importantă de nivel de decizie al primului-ministru sau al unui ministru sau trebuie să ajungă la mediul de afaceri? Acest lucru ar trebui să-l facă Agenţia Română pentru Investiţii Străine şi comerţ exterior.
► Paradoxul României de astăzi este că toată lumea vorbeşte despre schimbare, dar noi avem nevoie de continuitate. De continuitate în proiectele bune cum este şi acesta de atragere a investitorilor.
Tănase Stamule, decan, FABIZ
► Investiţiile nu sunt bune dacă se fac oricum, ci sunt bune dacă se fac pentru a genera valoare adăugată, altfel sunt cheltuieli publice inutile.
► România este astăzi la un nivel de trai de 78% din media UE. În 2001–2002, eram la 12%. Avem cea mai mare recuperare economică din UE. Nu suntem suficient de buni vânzători. În 25 de ani, de la 12% la probabil 80% înseamnă o creştere de 600%. O poveste de succes pe care trebuie să o spunem.
► Acolo unde stăm mai puţin bine nu înseamnă că suntem mai slabi decât cei din Vest, ci că economia noastră are alte perspective. Trebuie să vedem şi cum suntem structuraţi faţă de alte state europene.
► Avem o populaţie care este prietenoasă cu tehnologia, care vorbeşte multe limbi străine. Avem o expunere la AI de 20,4%.
► Unde sunt oportunităţile? Energie. Neptun Deep este proiectul vital pentru modelul nostru de creştere în următorii 20 de ani. Mai sunt cele două reactoare de la Cernavodă, zona de cărbune, gaz, IT&C, tranziţia energetică, serviciile digitale.
Nicolas Richard, CEO, Engie
► Am avut şansa să încep în România în 1999. Am crezut că, atunci când vine vorba de energie, România poate combina gazul şi energia.
► Oamenii sunt rezilienţi. Cu siguranţă vom avea crize în viitor, dar pe noi ne interesează rezilienţa oamenilor şi capacitatea lor de a rezista în faţa crizelor.
► Până în acest moment, am investit 2 miliarde de euro în România. Este un model de succes. România este acolo unde ar trebui să fie.
► Energia este o cale pentru a atrage noi investiţii. Faptul că România combină diverse metode de producţie reprezintă un potenţial uriaş; putem atinge mult mai mult. Neptun Deep va fi un moment pivotal.
► Investiţiile în baterii vor fi cheia pentru schimbare, la fel şi modernizarea reţelelor, foarte importantă.
► Exportăm energie ieftină şi importăm energie scumpă. Trebuie să investim în acest domeniu.
► Nu există un plan de ţară. Vrem să vedem care va fi viitorul companiei, dar dacă nu există un plan din partea autorităţilor este mai greu să ştim unde putem visa.
► Deseori se vorbeşte despre o întârziere pe care România o are, dar eu văd o şansă extraordinară.
Gilles Ballot, CEO, Carrefour România
► Anul viitor facem 25 de ani în România. Cred că aceşti ani arată că am reuşit să construim o piaţă de retail modernă şi să evoluăm pe baza schimbărilor din societate, să inventăm noi formate, să mergem în online.
► La început aveam multe produse de afară şi asta a fost o parte din factorul care a atras consumatorul român în magazine. Acum aproape toţi furnizorii sunt producători români. Am început cu hipermarketul, dar creşterea a venit şi din alte formate, pe care le-am dezvoltat în ultimii ani.
► Pariem pe expansiune pentru că segmentul de comerţ modern reprezintă doar 75% din retail în România, cea mai mică pondere din regiune. Deci potenţialul este încă uriaş.
► Investim în expansiune. Vrem să construim reţeaua de furnizori pentru fiecare categorie.
► Cea mai recentă achiziţie este Cora. Acesta a fost cel mai mare proiect pe care l-am gestionat în ultimii doi ani. A fost o provocare uriaşă. Privim cu optimism spre viitor, cu această achiziţie care s-a dovedit a fi un succes foarte mare pentru noi.
► Proiectele de infrastructură aflate în derulare acum în România sunt foarte importante şi vor susţine dezvoltarea retailului, dar nu doar a lui. România poate fi un hub important pentru regiune.
Cornel Cărămizaru, director general, Coca-Cola HBC
► Suntem de 34 de ani în România. Totul a început cu încredere, cu speranţă. România a fost văzută atunci ca un posibil hub în regiune, având în vedere populaţia şi poziţia geografică. Apoi valoarea forţei de muncă, deschiderea spre a învăţa, care ne-a ajutat în primii ani, pentru a adopta repede knowledge.
► Aceste elemente au contat în decizii. Am avut o afacere bună aici încă de la început, aşa că totul porneşte de la o bază solidă.
► Avem la Ploieşti a doua cea mai mare fabrică din companie. Asta ne-a permis, în primul rând, să inovăm şi am găsit mediul potrivit pentru a inova.
► Şi, în al doilea rând, să putem introduce sustenabilitatea în discuţie. Am fost prima fabrică din întreaga companie, din sistem, care a implementat o linie de producţie rPET (PET reciclat).
► Comerţul cu amănuntul şi peisajul consumatorilor din România s-au schimbat dramatic în ultimii ani, iar noi suntem capabili să ţinem pasul cu aceste schimbări.
► Cred că această idee de a fi optimişti şi de a privi toate oportunităţile pe care le avem în faţa noastră este ceva care ne-a condus spre locul în care ne aflăm, în ciuda provocărilor pe care le-am avut în timpul acestui proces.
Jorge Araya, director general, BAT România şi director al ariei Europa de Sud-Est
► Suntem de 29 de ani in România. Am văzut aici mai mult decât o piaţă, am văzut potenţial. Avem un orizont de investiţii foarte lung. Am venit pentru oameni, o forţă e muncă educată şi pregătită. Un mediu stabil şi predictibil.
► Am avut câteva provocări, dar pe termen lung România este o poveste de succes. Deschiderea guvernului spre dialog a fost esenţială pentru acţionarii noştri de a investi în România.
► Poziţia geografică ajută foarte mult. 70% din ceea ce producem aici, iar acum majoritatea sunt produse cu risc redus, exportăm către ţări din UE şi din afara UE. Apartenenţa la UE este cu siguranţă un factor important şi face România foarte puternică, deoarece avem acces la cadrul comercial, acces la piaţa unică.
► România se află, alături de Irlanda şi Polonia, în fruntea clasamentului în ceea ce priveşte creşterea PIB-ului în ultimii 10 ani. Acest lucru le dă multă încredere acţionarilor noştri să mizeze pe România şi să continue să investească în această ţară. Şi foarte importantă este deschiderea şi dialogul autorităţilor.
► Am produs ţigări timp de 100 de ani, iar acum vrem să construim o lume fără fum. Este absolut fundamental să avem politici fiscale şi de reglementare stabile, moderate şi previzibile, iar asta este ceea ce obţinem în România.
Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale şi juridice, Deloitte România
► Retailul a văzut o transformare uriaşă şi este în continuare un domeniu foarte dinamic.
► Una dintre provocările care au existat înainte ca România să-şi dezvolte reţeaua de autostrăzi a fost lanţul de aprovizionare pentru retailerii mari.
► Totodată, energia a fost văzută în studiu ca una dintre cele mai importante şanse pentru investiţii viitoare.
► Când mergi în zona de investiţii nu vei găsi un drum uşor, ci unul plin de provocări.
