♦ Companiile din România se gândesc la riscuri atunci când din păcate le cere cineva, banca, finanţatorul, societatea de leasing, autorităţile sau legea în cazul asigurărilor obligatorii ♦ Sectorul bancar poate fi pare a soluţiei, dar este imposibil să ai acces la finanţare dacă nu poţi respecta obligaţiile legale de a avea măcar zero capital social în firmă ♦ AI încă se află la nivel de grădiniţă, dar scena este dată de digitalizarea businessurilor ♦ Există multe riscuri la care trebuie să fim atenţi, dar acest moment din perioada aceasta este ca o fereastră de oportunitate de care trebuie să profităm.
În ultimii ani riscurile au început să se schimbe, să se diversifice, iar asigurările nu mai pot îngloba toate aceste riscuri pentru că în ultimii 50, lumea a trecut de la 80% active tangibile, care erau cunoscute şi puteau fi asigurate uşor, la 90% active intangibile, pentru care soluţiile de asigurare încă se construiesc. În ciuda contextului pe care îl traversăm, în care nivelul riscurilor se menţine la un nivel ridicat, sectorul bancar face parte din soluţie prin finanţări, dar la nivel local, companiile trebuie să-şi cureţe bilanţurile, să se asigure că nu au capital negativ astfel încât să poată beneficia de resursele necesare unei noi etape de transformare. Aşa cum crearea automobilelor a reprezentat o revoluţie globală, inteligenţa artificială creează premisele unei noi revoluţii, iar baza de pornire o reprezintă digitalizarea companiilor. Trebuie să ne suim pe acest tren de mare viteză pentru că altfel riscăm să pierdem oportunităţi care ne pot crea avantaje competitive. Odată cu tehnologiile noi şi oportunităţile cu care vin, riscurile vin şi ele în paralel, iar nevoia de soluţii de prevenţie, nu garantează neaparat dispariţia riscului, dar limitează semnificativ impactul. Educaţia şi conştientizarea trebuie să existe pentru a completa paleta de prevenţie şi protecţie, iar oamenii şi investiţiile în oameni rămân în continuare cruciale, chiar dacă la nivelul pieţei muncii sunt semnale de micşorare a forţei de muncă, acestea au fost câteva dintre concluziile desprinse în urma discuţiilor din cadrul Conferinţei GrECo & ZF Risk Day-Horizon.
Georg Winter, CEO, GrECo International Holding a explicat cum riscurile principale se află în patru zone de trend mari, transformarea socială, schimbarea geopolitic, schimbările climatice şi tranziţia digitală.
„Aceste riscuri care se transformă ne impactează şi industria asigurărilor. De aceea, noi ne aflăm într-o transformare dintr-un consultant pur de asigurare, într-un specialist în riscuri şi oportunităţi. În anul 1975 circa 80% din activele companiilor erau bazate pe active tangibile, iar acestea erau asigurate, cunoscute de asigurători. Astăzi, 90% din active sunt intangibile. Problema pe care o avem este că nu avem soluţii de asigurare reale pentru activele intangibile, deci asigurarea nu este suficientă“, a spus Georg Winter.
Adaptarea deja reprezintă o necesitate, iar Eduard Simionescu, CEO, GrECo România a spus în cadrul conferinţei că aceste riscuri sistemice trebuie să ne preocupe, să ne determine pe toţi să le conştientizăm şi trebuie să schimbăm modul în care sunt percepute aceste riscuri, inclusiv asigurările.
„Nu ştim la momentul acesta câţi manageri de risc sunt angajaţi în rândul companiilor româneşti. Suntem pe o curbă de dezvoltare, urmăm modelul ţărilor dezvoltate, dar mai este mult de făcut. Companiile din România se gândesc la riscuri atunci când din păcate le cere cineva, banca, finanţatorul societatea de leasing, autorităţile sau legea în cazul asigurărilor obligatorii. Trebuie să schimbăm modul acesta de abordare şi fiecare să ne uităm la propria ogradă şi să vedem care sunt riscurile noastre“, a spus Eduard Simionescu.
Din perspectiva lui Florian Neagu, Director Direcţia Stabilitate Financiară, BNR, imaginea de ansamblu pentru riscuri este că se menţin la nivel ridicat, ceea ce reclamă prudenţă.
„Este nevoie ca să încerci să îţi pui bilanţurile în ordine pentru a face faţă eventualelor probleme. La nivel european, acelaşi mesaj captăm . Pentru România, vedem pe harta riscurilor două potenţiale vulnerabilităţi. Prima este legată de contextul internaţional, războiul comercial care a debutat de ceva timp, problemele cu lanţurile de producţie, avem războiul din Ucraina, elemente de securitate cibernetică, mai ales când ne uităm la modul în care aceste incidente de securitate cibernetică afectează firmele şi băncile peste tot în Europa, nu doar în România, ne dăm seama, având în vedere sofisticarea lor, cât de muilte resurse sunt alocate. Pe locul doi, în harta riscurilor din România este problema legată de dezechilibrele noastre macro, cel fiscal şi de cont curent, care în final pot afecat stabilitatea financiară şi prin canalul accesului mai facil la finanţare şi al costului. Am văzut relativ recent ce înseamnă când investitori rezidenţi şi nerezidenţi îşi pierd încrederea într-o economie şi care sunt consecinţele pe finanţare“, a explicat Florian Neagu.
El a mai adăugat faptul că sectorul bancar rămâne parte a soluţiei la aceste probleme.
„Când monitorizăm sănătatea sectorului bancar folosind indicatorii utilizaţi pe plan european, vedem că pentru toţi, toate aceste elemente de sănătate financiară, în cazul României suntem în zona verde. De aceea spuneam că sectorul bancar, pe fondul acestor incertitudini foarte ridicate este parte a soluţiei nu a problemei, indiferent dacă ne uităm la solvabilitate, lichiditate, profitabilitate sau la calitatea activelor“.
„De altfel, am văzut acest lucru pentru că băncile din România au continuat să finanţeze semnificativ firmele. De exemplu, când ne uităm pe un orizont mai lung de timp, 3 ani, în România am înregistrat cel mai mare ritm de creştere a creditului acordat firmelor. Suntem pe primul loc la nivel european, chiar dacă în ultimul timp acest ritm s-a mai temperat“, susţine Florian Neagu.
Georg Winter, CEO, GrECo, International Holding
♦ Vedem astăzi când vorbim cu clienţii şi monitorizăm mediul că suntem cu toţii într-o lume cu multiple crize, în care au loc foarte multe schimbări sistemice
♦ Pe de o parte vedem că noi trenduri şi riscuri ne expun clienţii. Pe cealaltă parte vedem că acoperirea asigurărilor se micşorează.
♦ Dacă ne uităm la catastrofele naturale sau cyber ele nu vin singure, ci vin cu riscuri acumulate care pot fi dificil de calculat şi asigurat.
♦ În anul 1975 circa 80% din activele companiilor erau bazate pe active tangibile, iar acestea erau asigurate, cunoscute de asigurători. Astăzi, 90% din active sunt intangibile. Problema pe care o avem este că nu avem soluţii de asigurare reale pentru activele intangibile.
Florian Neagu, Director Direcţia de Stabilitate Financiară, BNR
♦ Există o asimetrie foarte mare în sensul că valorile medii nu reprezintă pe nimeni. Atunci când auzim că a crescut economia cu 5%, valoarea adăugată brută este cel mai apropiat proxi de PIB. Acest lucru înseamnă că atunci când auzim că economia a crescut cu 5%, de fapt 10% din firme sunt peste medie şi au reuşit să genereze acele rezultate, în timp ce 90% sunt semnificativ sub medie, ba chiar în teritoriu negativ
♦ Este imposibil să ai acces la finanţare dacă nu poţi respecta obligaţiile legale de a avea măcar zero capital social în firmă.
♦ Entităţile care adoptă inteligenţa artificială par să îşi îmbunătăţească performanţa. Din păcate din statisticile pe care le avem la nivel european suntem pe ultimul loc la adoptarea AI.
Eduard Simionescu, CEO, GrECo România
♦ Rolul nostru ca şi consultant este să avem un dialog deschis despre riscuri cu clienţii noştri, să vedem care sunt riscurile care le afectează afacerea, care dintre ele se pot transfera printr-o asigurare, care nu se pot transfera, ce soluţii are compania respectivă privind gestiunea lor.
♦ Companiile din România se gândesc la riscuri atunci când din păcate le cere cineva, banca, finanţatorul societatea de leasing, autorităţile sau legea în cazul asigurărilor obligatorii. Trebuie să schimbăm modul acesta de abordare.
Luminiţa Moroşan, Manager Competenţă Credite şi Garanţii, GrECo România
♦ Începând din 2024 daunalitatea pe poliţele acestea a depăşit 50% în România şi vedem în continuare creştere inclusiv pe portofoliul nostru. Totuşi, ar trebui ca asigurarea să fie privită ca ultimul bastion
♦ Există un paradox pe piaţă în momentul acesta. Este o concurenţă acerbă între asigurători şi costurile sunt încă foarte jos faţă de ceea ce ar trebui să fie în contextul daunalităţii care se înregistrează şi a vremurilor pe care le vedem în faţă. Costul este încă foarte jos pentru al treilea an consecutiv.
Bogdan Cernescu, Director Executiv, Corporate Banking, BCR
♦ Dacă ar fi să ne uităm la partea plină a paharului, s-au întâmplat foarte multe. Dinamica PIB-ului a fost foarte interesantă din momentul aderării la UE. Vedem o dinamică bună a formării capitalului fix, ceea ce nu este rău, înseamnă că se investeşte în continuare în economie
♦ Ceea ce mă îngrijorează în schimb este faptul că structural avem o problemă în ceea ce priveşte ecartul între productivitate, care este 80% din media europeană şi salariul mediu care este 35% din media europeană.
Simina Bossenec, Chief Risk Officer, Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României (BID)
♦ Suntem o bancă care este destinată să finanţeze şi să acopere deficitele din piaţă, mergem într-adevăr pe IMM-uri şi pe proiecte de infrastructură riscante, mari şi coplexe, dar trebuie să fim vigilenţi în modul în care vom face aceste finanţări, de modul în care vom gestiona şi urmări pe termen lung aceste proiecte.
♦ Trăind în străinătate mulţi ani de zile am urmărit evoluţia României şi am învăţat să văd partea plină a paharului şi lucrurile acestea ne dau ocazia de a merge mai departe.
Irinel Gheorghe SIPEX - Company CEO şi Fondator, Vicepreşedinte Federaţia Patronatelor din Construcţii (FPSC)
♦ Sunt 2.672 de firme care au performat, dar din câte? În momentul acesta sunt 900.000 de firme care au un număr de înregistrare, ceea ce înseamnă că 0,3% din firmele din România au performat.
♦ În urmă cu trei luni am încheiat o poliţă pentru întreaga cifră de afaceri a companiei mele. A fost o poliţă complexă să asiguri o cifră de afaceri în condiţiile în care ne aflăm, dar cei de la GrECo au reuşit să personalizeze foarte mult această poliţă.
Bogdan Nichişoiu, Regional (Central & Eastern Europe) Enhanced Information Manager, COFACE România
♦ În clipa în care ai o dobândă medie pentru IMM-uri în România de aproape 9 puncte procentuale la lei şi cam 4 puncte procentuale la euro, care o să fie tentaţia ta firească? să te finanţezi în zona aceasta de credit furnizor
♦ România este o prezenţă foarte interesantă în ecuaţia regiunii noastre. Ce ne face pe noi foarte speciali este modul în care companiile mioritice se finanţează.
♦ 025 este anul cu cea mai mare daunalitate în România şi în zona COFACE, dar şi pentru întreaga breaslă.
Conf. Univ. Dr. Sorin Anagnoste, Prodecan responsabil cu Cercetarea şi Relaţiile Internaţionale, FABIZ, Academia de Studii Economice din Bucureşti
♦ În ultimii 2-3 ani după pandemie am experimentat ceea ce deobicei se experimenta într-un deceniu
♦ Acum vedem că se întâmplă un nou disruption datorită AI-ului. Dacă ne gândim la companii, cel mai important este creşterea.
♦ Deglobalizarea este reală. Lanţurile de aprovizionare se scurtează. Vedem multe probleme în toate lanţurile de aprovizionare.
Brian Alexander, Head of Financial Risks, GrECo Specialty
♦ Există o fraudă denumită inginerie socială. Ideea este că cineva te contactează la muncă şi spune că sunt CEO-ul, transferă banii, dacă nu este făcut azi pierdem contractul, ţine totul secret. Aceasta este ideea de bază.
♦ Când băncile mă întrebau în trecut de fraudă primul lucru pe care îl spuneam era să nu aibă încredere în nimeni. Ce putem face este de fapt vorba de educaţie.
Thomas Langthaler, Head of Defensive Security, Certainity (GrECo Group)
♦ Vizibilitatea este importantă, trebuie să vedem nu doar ce fac sistemele, ci şi ce fac oamenii. Nu este suficient doar să cumpărăm o soluţie de antivirus sau ceva de genul, ci trebuie să fii conştient de toate sistemele că funcţionează.
♦ Avem paradoxul prevenţiei. Cu cât investim mai mult în prevenţie cu acât credem că nu se vor întâmpla anumite lucruri, iar acest lucru ne face să investim în mai multe măsuri de prevenţie.
Sandra Lebrun, Manager Competente Cyber & Linii financiare, GrECo România
♦ Aş spune că în România încă suntem în stadiul de conştientizare, înţelegerea şi recunoaşterea riscului. A doua etapă ar fi protecţia
♦ Sunt câteva mituri pe care ar trebui să le demolăm. De exemplu, eu nu am risc, nu mi se întâmplă mie, nu mi s-a întâmplat înainte, nu sunt ţinta, sunt prea mic, nu mă cunoaşte nimeni. Toate acestea sunt mituri.
♦ Statistic, avem companiile mici şi mijlocii care sunt cele mai tagetate de atacuri cibernetice.
Cosmin Cosma, CEO şi Cofondator Finqware, Preşedinte Asociaţia Română Fintech
♦ În ceea ce priveşte AI şi transformarea din business pe care o aduce AI, cred că AI încă se află la nivel de grădiniţă, dar scena este dată de digitalizarea businessurilor
♦ Primul risc este să rămâi în background şi să rămâi la fişierele excel, aplicaţii şi copy-paste. Al doilea risc este legat de calitatea datelor.
♦ Dacă vorbim de piaţa noastră nu avem suficientă consultanţă pentru zona aceasta.
Oana Radu, PR Manager, GrECo România
♦ Un studiu pe-care l-a realizat Greco-România împreună cu partenerii noştri de la BCR, în care au fost intervievate peste 100 de companii, arată că pregătirea pentru securitate cibernetică în România este una destul de scăzută. Se alocă mai puţin de 1% din cifra de afaceri pentru securitatea cibernetică
♦ 23% dintre companiile respondente declară că au fost victima unui atac cibernetic. Cum era de aşteptat, companiile mari par să fie mai puţin expuse atacurilor.
Doina Cubici, Prim-vicepreşedinte Asociaţia Română de Securitate si Sănătate în Muncă (ARSSM)
♦ Problema cu accidentele de muncă este că nivelul de accidente de munc? înregistrate în România faţă de Uniunea Europeană este cel mai mare
♦ Numărul accidentelor de muncă în domeniul retail-ului este mai mare ca număr faţă de construcţii. Numai că consecinţele accidentelor în retail, de exemplu în comerţ, în depozite, transport şi aşa mai departe, sunt mai mici decât în construcţie.
Diana Chiţu, Manager Centru Competenţă Sănătate & Beneficii - GrECo România
♦ Pe partea asta de beneficii, aş spune că deja sunt o necesitate, nu un bonus. Poate acum 10-15 ani angajatorii priveau beneficiile drept ceva ce se adaugă extra.
♦ Ca şi tipuri de beneficii, vedem din ce în ce mai multă diversificare a pachetelor care sunt oferite de angajatori. Produse de tip asigurări sau abonamente medicale. asigurări de accidente sau de viaţă, deja sunt standard.
♦ Salariile din România sunt mai mici decât cele din ţări mai vestice, la fel şi beneficiile poate nu întotdeauna sunt pentru limite la fel de mari ca în alte ţărie.
Zlatomir Milosev, CFO, Wienerberger România
♦ Beneficiile nu au aceeaşi importanţă ca salariile. Investiţiile în oameni este crucială în zilele acestea pentru că ne aflăm într-un mediu în care piaţa de angajaţi se micşorează.
♦ În România văd că piaţa muncii din România o săfie mai digitală, mai exigentă, dar în acelaşi timp mai mică. În viitor, cred că firmele vor lucra cu mai puţin oameni. Va fi nevoie să muncim mai mult ca să angajăm oameni şi să investim mai mult pentru a reţine oameni.
Ruxandra Lungu, studentă, FABIZ
♦ Majoritatea dintre studenţii cu care colaborez caută un loc de muncă, un job care să poată să fie atent la nevoile lor. Studenţii noştri sunt foarte axaţi pe autenticitate, partea lor creativă, îşi doresc flexbilitate când vine vorba de un loc de muncă pentru a se putea dezvolta şi pe plan personal
♦ Mie personal mi-a schimbat viaţa FABIZ. Între timp am fondat asociaţii de studenţi, am devenit cumva părinţii unei asociaţi de studenţii în care să ne dezvoltăm foarte mult şi să punem accent pe comunitate şi pe ideea de comunitate.
Emilia Ştefan, studentă FABIZ
♦ Dacă ar fi să aleg o companie la care să ma angajez, aş zice GrECo. Sunt deschişi pentru a angaja şi studenţi.
♦ În general, ca studenţi, apreciăm foarte mult deschiderea firmelor pentru a ne propulsa la început puţin în carieră, mai ales că vorbim de firme mari.
♦ Noi ne dorim foarte mult încredere din partea angajatorului pentru a-i putea arăta chiar şi pe perioada internship-ului că putem mai mult şi că putem deveni angajaţi part-time sau full-time.
Vlad Vitcu, CEO, BCR Leasing
♦ Maturitatea în managementul riscurilor în România este inegală.
♦ Pe de o parte avem corporaţiile, companiile foarte mari care au procese, investesc foarte mult în prevenţia riscurilor, au echipe dedicate în acest sens,
♦ IMM-urile au o abordare mai puţin formalizată a mitigării riscurilor, dar trendul este unul bun
♦ Piaţa leasing-ului e o piaţă estimată undeva la 7 mld. euro. Este o piaţă mică dacă ne raportăm la PIB, însă este o piaţă foarte dinamică în care lucrurile se desfăşoară în viteză.
Colin Lovering, Cofondator şi Director general Lovering & Partners
♦ Cred că tranersăm o perioadă revoluţionară, o tranziţie în modernizare şi tehnologie. Ar putea fi cea mai fundamentală transformare de la invenţia maşinilor.
♦ Există multe riscuri la care trebuie să fim atenţi, dar acest moment din perioada aceasta este ca o fereastră de oportunitate de care trebuie să profităm pentru a avea un avantaj competitiv
♦ În urmă cu 10 ani se făceau investiţii în România pentru că era o opţiune de cost mic pentru companiile internaţionale, dar ce este interesant este că au rămas şi investesc în continuare.
Sorin Pâslaru, redactor-şef Ziarul Financiar
♦ Avansul economiei româneşti se datorează atât managementului performant, capitalului local, capitalul străin, dar şi faptului că angajatul român a devenit mai productiv.
♦ Dacă ne uităm la cifra de afaceri per angajat, în ultimii 10 ani numărul de angajaţi a crescut de la 4 milioane la 4, 3 milioane, dar avem o creştere, o dublare a cifrei de afaceri. Ce înseamnă asta? O dublare a productivităţii muncii şi trebuie să fim optimişti din acest punct de vedere.
