♦ „Sustenabilitatea nu e ruptă de business, este întotdeauna legată nu doar de felul în care trăim - cumpărăm, ci mai ales de felul în care facem afaceri. Sustenabilitatea nu există decât în corelaţie cu obiectivele de business” ♦ „Sustenabilitatea în business este de a produce valoarea adăugată în mod durabil, despre responsabilitate şi despre a crea un avantaj competitiv.”
Sustenabilitatea nu mai este un concept teoretic sau un „must have” pentru imagine, ci devine o direcţie strategică pentru companii, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, sustenabilitatea nu mai este opţională în business, ci a devenit o condiţie pentru supravieţuire economică şi un criteriu de acces la finanţare.
De la modul în care IMM-urile îşi construiesc strategiile de creştere până la felul în care accesează credite bancare, atrag investiţii sau negociază termene cu furnizorii, sustenabilitatea devine un factor esenţial. Nu mai vorbim doar despre responsabilitate socială sau protejarea mediului, ci despre competitivitate reală într-o economie în care finanţatorii şi partenerii de business încep să privească prin lentila ESG (mediu, social, guvernanţă), acestea sunt câteva dintre mesajele transmis de antreprenorii, consultanţii şi bancherii prezenţi la conferinţa IMM Club – SustaIMMability: Calea către dezvoltare durabilă, organizată de IMM Club la Cluj.
Partenerii media pentru seria de evenimente din 2025 sunt Ziarul Financiar şi Contzilla iar Bolt Business este partener de mobilitate. Sponsorii evenimentului au fost Banca Transilvania, Stratos, Genesis Biopartner, Smart Reports, Puratos, Blacksys, Bolt Business, Bridge to Information.
„Sustenabilitatea în business este de a produce valoarea adăugată în mod durabil, despre responsabilitate şi despre a crea un avantaj competitiv. Evenimentul SustaIMMability, pe care noi le-am definit ca o cale către dezvoltarea durabilă, este despre a îmbina antreprenoriatul responsabil cu sustenabilitatea şi este gândit ca un program multianual care are ca scop integrarea cunoştinţelor despre sustenabilitate în acţiuni concrete. Şi acţiunile concrete sunt cele pe care le avem în vedere pentru toate proiectele pe care le desfăşurăm. Dincolo de acţiunile concrete, este vorba de eficienţă”, a spus Melinda Morariu, director general al IMM Club.
Codruţ Nicolau, fondator al Sustain Future, a subliniat că sustenabilitatea este, înainte de toate, un instrument de business.
„Cinstit vorbind, antreprenorii au trei obiective. Primul obiectiv este să facă bani, să aibă un business profitabil, iar sustenabilitatea îi poate ajuta aici enorm. Al doilea obiectiv este ca antreprenorii să nu piardă bani, iar asta înseamnă de cele mai multe ori felul în care gestionăm riscurile, felul în care gestionăm toate aceste riscuri, iar sustenabilitatea, îi poate ajuta aici foarte mult. Iar a treia chestiune, una care e foarte importantă şi pe care trebuie să o reţinem ca mesaj principal: uitaţi de raportare, obiectivul antreprenorului este să fie de succes astăzi, mâine şi poimâine. Asta are legătură din nou cu zona de competitivitate, o zonă în care sustenabilitatea ne poate ajuta”, a explicat el.
De asemenea, el atrage atenţia asupra unui aspect deseori ignorat în discursul public: accesul la bani. ESG-ul, spune el, este deja un criteriu de finanţare.
„Când vorbim despre sustenabilitate, nu vorbim despre „salvaţi planeta”. Dacă este să vorbim la un moment dat ce anume despre trebuie să salvăm este vorba despre noi şi businessurile noastre. Iar când vorbim despre sustenabilitate, adesea uităm că vorbim despre bani. De felul în care încorporăm factorii ESG în businessurile noastre depinde accesul nostru la bani. Şi când spun bani mă refer la trei pieţe de bani: creditul furnizor, piaţa de capital şi în România, foarte important, creditul bancar. (…) Sustenabilitatea nu e ruptă de business, este întotdeauna legată nu doar de felul în care trăim -cumpărăm, ci mai ales de felul în care facem afaceri. Sustenabilitatea nu există decât în corelaţie cu obiectivele de business”, a punctat Codruţ Nicolau.
Din perspectiva instituţiilor financiare, sustenabilitatea este dublă: ajută planeta, dar şi afacerea să crească, a punctat Crymhylde Galoş, director adjunct departament programe europene şi credite verzi, Banca Transilvania.
„Sustenabilitatea este despre sănătatea planetei şi creşterea businessurilor, inclusiv a IMM-urilor în România. Nu este doar despre profit, businessul respectiv trebuie să fie sustenabil, trebuie să trăiască împreună cu mediul, alături de mediu şi poate să se dezvolte pe nişte resurse care vin din natură. Deci este vorba despre sănătatea planetei şi despre păstrarea resurselor pe termen lung”, a spus ea în cadrul conferinţei.
Într-un alt plan, cel al comportamentului consumatorului, sustenabilitatea câştigă teren şi influenţează direct strategiile companiilor. Ştefan Tudorie, director comercial al Genesis Biopartner, consideră că mentalitatea publicului s-a schimbat.
„Noi suntem sub media UE la risipa alimentară şi cred că suntem sub media UE pentru că noi suntem sustenabili în privinţa aruncării mâncării încă de când era mici. Era o dovadă de sustenabilitate. Mentalitatea consumatorului s-a schimbat, înţelegem ce înseamnă risipa alimentară, înţelegem rolul sustenabilităţii mai mult decât îl înţelegeam acum câţiva ani. Nu vorbim de 100%, nu vorbim de un 80%, dar suntem pe un trend ascendent. Alegem produse şi servicii după valori şi responsabilitate, ceea ce înseamnă că sustenabilitatea autentică o căutăm şi nu este doar un green-washing”, a detaliat el.
Melinda Morariu, director general, IMM Club
► Sustenabilitatea în business este de a produce valoarea adăugată în mod durabil, despre responsabilitate şi despre a crea un avantaj competitiv. SustaIMMability, pe care noi le-am definit ca o cale către dezvoltarea durabilă , este despre a îmbina antreprenoriatul responsabil cu sustenabilitatea şi este gândit ca un program multianual care are ca scop integrarea cunoştinţelor despre sustenabilitate în acţiuni concrete.
► Acţiunile concrete sunt cele pe care le avem în vedere pentru toate proiectele pe care le desfăşurăm. Dincolo de acţiunile concrete, este vorba de eficienţă.
► Un singur lucru cu care cred că putem să rămânem este că merită să ne uităm în jurul nostru, merită să ne uităm la oamenii noştri şi merită să ne uităm la pieţele din jurul nostru, la colaboratorii pe care îi putem avea, la oportunităţi.
Codruţ Nicolau, fondator, Sustain Future
► Antreprenorii au trei obiective. Primul obiectiv este să facă bani, să aibă un business profitabil, iar sustenabilitatea îi poate ajuta aici enorm. Al doilea obiectiv este ca antreprenorii să nu piardă bani, iar asta înseamnă de cele mai multe ori felul în care gestionăm riscurile, felul în care gestionăm toate aceste riscuri, iar sustenabilitatea îi poate ajuta aici.
► Uitaţi de raportare, obiectivul antreprenorului este să fie de succes astăzi, mâine şi poimâine. Asta are legătură din nou cu zona de competitivitate, o zonă în care sustenabilitatea ne poate ajuta.
► Când vorbim despre sustenabilitate, nu vorbim despre „salvaţi planeta”. Dacă este să vorbim la un moment dat ce anume despre trebuie să salvăm este vorba despre noi şi businessurile noastre. Iar când vorbim despre sustenabilitate, adesea uităm că vorbim despre bani.
Crymhylde Galoş, director adjunct departament programe europene şi credite verzi, Banca Transilvania
► Sustenabilitatea este despre sănătatea planetei şi creşterea businessurilor, inclusiv a IMM-urilor în România. Nu este doar despre profit, businessul respectiv trebuie să fie sustenabil, trebuie să trăiască împreună cu mediul, alături de mediu şi poate să se dezvolte pe nişte resurse care vin din natură. Deci este vorba despre sănătatea planetei şi despre păstrarea resurselor pe termen lung.
► Deja avem un parcurs de aproximativ cinci ani de sustenabilitate în Banca Transilvania, acesta este al cincilea an. Am început în timpul pandemiei, departamentul oficial a apărut în anul 2021. Este o zonă în care, pentru prima dată, comercialul şi-a dat mâna cu zona de risc.
Alina Marchiş, associate SME finance & development, BERD
► Subiectul sustenabilităţii este unul foarte sus pe agenda noastră anul acesta. Direcţia sustenabilităţii în IMM-urile româneşti nu se schimbă destul de repede din punctul nostru de vedere. Echipa de IMM-a BERD din care fac eu parte este să ajutăm IMM-urile să lucreze cu experţi în diverse domenii astfel încât businessurile lor să fie mai bune. Asta înseamnă totul de la marketing, strategie şi sustenabilitate.
► Pe lângă faptul că îi punem în legătură şi le dăm sfaturi despre cum ar trebui structurat şi ar trebui să acopere din businessul lor un proiect, oferim şi finanţare nerambursabilă 70% din costul net al acestor proiecte. Noi ne poziţionăm cumva ca investitori în aceste businessuri şi proiecte, şi vrem să ne recuperăm investiţia, nu în bani, ci în impact.
Sergiu Cobîrzan, managing partner, Premier Class Audit
► ESG este o investiţie în oameni când ne gândim la partea socială, precum şi în business şi durabilitatea lui. Cred că este important prin aceste investiţii să ne asigurăm un trai durabil, adică să trăim, să supravieţuim. Până la urmă businessul este format din oameni şi oamenii sunt importanţi, sunt o investiţie, dar această investiţie trebuie să fie de una durabilă.
► Acest raport de ESG trebuie să fie cuantificabil, să aibă informaţii cuantificabile şi trasabilitate.
► Ar trebui să fie făcută o diferenţă clară între costuri şi investiţii din perspectiva mea. Chiar dacă noi facem audit financiar şi ne ducem la lucruri concrete şi cuantificabile. Este important ca un antreprenor să îşi ia în calcul care este procentul din cifra de afaceri pe care ar putea să-l genereze din activităţi durabile.
Liviu Sav, cofondator, Bridge to Information
► Este fantastic să ne inspirăm, dar noi ne dorim să acţionăm şi asta încercăm să facem prin proiectele IMM club să acţionăm. De ce? Pentru că ne dorim o Românie mai bună. Nu ne inspirăm doar din vorbe, ci ne inspirăm şi din ceea ce facem, din acţiuni.
► Sunt doi ani şi jumătate de când am dat drumul proiectului Secretele Antreprenoriatului de Succes, în fiecare an ajungem în şase oraşe. Pe 15 octombrie vom fi la Cluj cu Secretele Antreprenorului de Succes. Am fost deja la Bucureşti, Sibiu şi Iaşi anul acesta, peste dpouă săptămâni suntem la Oradea, iar în noiembrie suntem la la Timişoara.
► Am avut 15 evenimente până în prezent, peste 1.500 de participanţi, foarte mulţi vorbitori. Încercăm să acţionăm, încercăm să aducem soluţii, să aducem lucruri utile.
Bogdan Gherghe, digitalisation delivery specialist, Blacksys
► Economisim destul de mult timp şi n-aş vrea să lăsăm deoparte partea de profitabilitate. Pe partea de material ne interesează până la urmă să identificăm unde se face risipă, cu ce se face risipă, ne interesează să măsurăm, să vedem unde suntem, unde vrem să ajungem. Pe partea de economisirea hârtiei ajutăm, încercăm să fim paperless, risipa de energie este acoperită sau este optimizată prin soluţiile digitale.
► Am lucrat şi cu universităţi. Vrem ca toate acţiunile să fie trasabile în companie. Putem să o facem digital sau putem să o facem în vechiul fel. Avem clienţi cu care lucrăm încă de dinainte de pandemie. Provocările din ESG, oricare dintre ele, cred că sunt bifate de transformarea digitală şi de utilizarea componentelor digitale. Când va veni conformitatea de la Uniunea Europeană, noi o să zicem că aici este raportul.
Marius Bîcu, director general, Ferma cu Omenie
► Fac brânză de burduf la Unirea, în judeţul Alba. O vindem în 13 ţări din Europa şi în America de Nord. Avem 1.500 de animale la fermă, vaci, oi. Eu consider că suntem în România la genunchiul broaştei în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi că avem mulţi paşi de făcut, aşa că am venit aici să învăţ şi să duc mai departe micii paşi pe care i-am început în direcţia bună în ceea ce priveşte sustenabilitatea.
► Ne străduim să reducem ambalaje, ne străduim să facem ambalaje antirisipă şi mai optimizăm procese, mai economisim energie, mai facem nişte investiţii pe ici pe colo ca să fim mai eficienţi în producţie, cel mai important lucru pe care îl facem este că adunăm mulţi oameni cu omenie în jurul nostru.
Natalia Ciobanu, climate scientist, Brilio
► Am un doctorat în creşterea rezilienţei la schimbările climatice, cunoştinţe pe care le-am aplicat în mai multe businessuri în calitate de angajat şi, ceva mai recent, în calitate de consultant. De ce? Pentru că nu suntem foarte mulţi cu experienţa respectivă pe piaţă şi atunci încerc să ajut mai mult decât una-două companii să devină mai sustenabile. Avem nevoie de toată implicarea şi în ultimii 10 ani m-am specializat şi pe integrarea aspectelor sociale, nu doar de mediu în sustenabilitatea unei companii.
► În timpul petrecut în corporaţiile mari am putut să ajut să înţelegem în acele companii în ce fel influenţăm şi suntem influenţaţi, respectiv unde putem oferi servicii, produse inovative şi mi-am dat seama cât de dificil este pentru un IMM care nu are resursele unei corporaţii să facă acelaşi lucru.
Mariel Petric, fondator & CEO, KangooPack
► Noi ajutăm companiile la ambalarea finală a a produselor prin mai multe direcţii. Prima şi cea mai importantă este să le ajutăm să-şi reducă consumul de ambalaj, acel ambalaj care ulterior se transformă în deşeu, adică să consume mai puţină folie stretch pe paletul ambalat.
► Acest lucru înseamnă o productivitate crescută pentru client, înseamnă un cost mai mic per paletul ambalat, înseamnă implicit un cost mai mic per unitatea de produs din acel palet şi la final înseamnă o profitabilitate mai mare pentru respectiva companie.
► Deci primul pas este să reducem cât de mult posibil cantitatea de plastic pusă în piaţă.
► În esenţă, rezultatul final este optimizarea costului, reducerea costurilor. Deci primul pas este reducem cantitatea de plastic.
Lucian Andrei, senior business development manager, Bolt Business
► Suntem prezenţi în 53 de ţări, în peste 600 de oraşe şi avem peste 200 de milioane de clienţi. Ultimele ţări adăugate au fost Emiratele Unite, în Dubai, Tailanda, Canada şi în curând intrăm în Statele Unite. Dimensiunea România arată că avem cam 33.000 de şoferi, dintre care 16.000 aproape doar în Bucureşti.
► Eliminarea deconturilor duce la o economie foarte mare de timp, măsurată în aceste ore productive pe care angajaţii le pierd cu deconturile.
► Pe zona de sustenabilitate, în raportul de sustenabilitate pe 2024 al Bolt avem undeva la 4,5 miliarde km compensaţi. Sunt foarte mulţi kilometri la care am ales să emitem certificate de decarbonizare, deci reducem emisiile de carbon pentru călătoriile respective.
Ştefan Tudorie, director comercial, Genesis Biopartner
► În UE s-au generat 58 milioane de tone de deşeuri alimentare, ceea ce este echivalentul a 131 de kg pe persoană, 132 mld. euro, 252 milioane tone de gaze cu efect de seră. Am aruncat 10% din alimentele disponibile în timp ce 37 de milioane de cetăţeni UE se confruntă cu foametea, 37 de milioane de cetăţeni UE înseamnă cam de două ori populaţia României. În cei 37 de milioane sunt şi câţiva zeci, sute de mii de români.
► Noi suntem sub media UE şi cred că suntem sub media UE pentru că noi suntem sustenabili în privinţa aruncării mâncării încă de când era mici. Era o dovadă de sustenabilitate.
► Mentalitatea consumatorului s-a schimbat, înţelegem ce înseamnă risipa alimentară, înţelegem rolul sustenabilităţii mai mult decât îl înţelegeam acum câţiva ani.
Anca Roman, şef departament INNO, ADR Nord-Vest
► Suntem coordonatorul programelor regionale, care este un program ce susţine infrastructura, unul dintre obiectivele noastre este să susţinem şi mediul de afaceri, cu precădere IMM-urile. Facem asta de 20 de ani prin intermediul programului regional.
► În fiecare program avem alocată o anumită sumă pentru susţinerea IMM-urilor.În programul 2014-2020 am avut alocate 360 de milioane de euro, am sprijinit 587 de IMM-uri şi în cadrul acestora s-au creat cel puţin 2.000 de locuri de muncă.
► În această perioadă de programare avem 279 milioane de euro alocare pentru IMM-uri. Ne propunem să sprijinim 834 de IMM-uri şi să creăm mai mult de 1.000 de locuri de muncă.
Simona Anghel, sustainability PM, Stratos
► Vorbim despre schimbările climatice care creează tot felul de probleme şi le vedem cel puţin în perioada de vară, le vedem în Grecia, de exemplu, cu incendiile care durează zile, poate chiar luni de zile.
► Toate aceste pierderi sunt de natură financiară şi de aceea din ce în ce mai mulţi parteneri de business încep să se uite la aceste aspecte. Vorbim în primul rând despre companiile multinaţionale, care de anul acesta vedem că vin către furnizorii lor şi întreabă de amprente de carbon.
► De asemenea, vin şi băncile, care au şi ele nişte obiective, au nişte pierderi financiare pe zona aceasta, iar companiile care nu fac nimic au un risc mai mare de a nu putea să îşi plătească creditele şi atunci îi interesează să vadă acele companii că fac ceva.
Tică Darie, director, Made in Roşia Montană
► După tot felul de acţiuni directe, indirecte, de implicare pentru Roşia Montană, am zis că ce-ar fi să mă mut în Roşia Montană. În septembrie 2013 aveam 21 de ani şi aveam de ales între a rămâne în Copenhaga, îmi continui studiile sau să încerc o aventură în Roşia Montană.
l Întâi am vrut să arăt nedreptatea din Roşia Montană, făceam video-reportaje, iar ulterior am început să mă implic în comunitate. Iar apoi, dintr-o întâmplare, în 2013, înainte de Crăciun, primisem de la o doamnă din sat, dintr-un bloc, o pereche de şosete din lână. Eu am întrebat-o dacă este de acord să promovăm aceste şosete pe internet, să le vindem şi le-am pus pe pagina de Facebook. N-am ştiut în ce mă bag, în următoarea zi au fost peste 100 de perechi de şosete comandate prin Facebook Messenger. Aşa a început aventura în Roşia Montană.
Francesca Câmpian, coordonator de proiect, Bakery School Cluj-Napoca
► În momentul de faţă avem două şcoli deschise, una în Cluj-Napoca şi alta în Tărtăşeşti. Avem 61 de elevi înrolaţi.
► Pe lângă faptul elevii beneficiază de laboratoare moderne echipate şi traineri specializaţi, noi dorim să le oferim şi alte perspective de învăţare şi de dezvoltare. De aceea am început proiectul Mentor pentru o zi, pentru a vedea în realitate cum e viaţa, ce înseamnă să lucrezi într-o firmă, să-ţi deschizi o firmă.
► Programul Mentor pentru o zi a pornit de la această întrebare: de ce am nevoie să învăţ acest lucru, de ce este necesar. Un prim beneficiu cred că este motivaţia de a face ceva.
