• Leu / EUR4.6478
  • Leu / GBP5.1631
  • Leu / USD4.0820
Special

Conferinţa „România 100 de ani de business“ de la Oradea. Antreprenorii români trebuie să treacă graniţa ca investitori. La comerţul exterior stăm deja bine

Conferinţa „România 100 de ani de business“ de la Oradea. Antreprenorii români trebuie să treacă graniţa ca investitori. La comerţul exterior stăm deja bine

Autor: Mădălina Panaete

20 sep 2018 334

„Faza de dezvoltare a antrepre­noriatului este aceea în care se acoperă nişele interne, e concurenţă aprigă pe piaţă şi e bine. Dar momentan ce fac vecinii mai mult ca noi este extinderea pe alte pieţe şi mă refer la extindere ca investori, deschiderea de fabrici, de sucursale pe alte pieţe. Dacă facem comparaţie cu ceea ce fac ungurii, polonezii, sunt cu câţiva ani în faţă noastră. Ei după ce s-au dezvoltat pe piaţa lor, s-au uitat către pieţe externe unde au înregistrat succese“, a spus Alex Milcev, partner, head of tax & legal în cadrul companiei de consultanţă şi audit EY România. El a fost prezent la conferinţa „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ de la Oradea.

Evenimentele „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ sunt organizate cu sprijinul Băncii Transilvania şi companiei de consultanţă EY. Prima oprire a turneului a fost la Braşov, şirul de evenimente a continuat la Constanţa şi Oradea, iar pe 11 octombrie ZF va organiza conferinţă la Timişoara. Alex Milcev spune că România stă bine la uşurinţa de a face comerţ exterior, fiind pe locul unu în lume, conform raportului Doing Business, realizat de Banca Mondială. La capitolul uşurinţa de a face business, România se clasează pe locul 45, conform aceluiaşi raport. Sunt deja firme care fac mare parte din business în afara României, aşa cum este cazul producătorului Sinteza din Bihor, care produce acid benzoic, fiind printre cei mai mari jucători de la nivel mondial.

„Toate produsele noastre merg la export. Avem şi un avantaj pentru că unele produse înlocuitoare au fost interzise de Uniunea Europeană . Noi ne gândim ca pe viitor chiar la o triplare a producţiei şi să facem şi alte produse“, a spus Cosmin Turcu, CEO al companiei. Companiile din judeţul Bihor au exportat în 2017 bunuri în valoare de 1,78 de miliarde de euro, nivel similar cu valoarea înregistrată în anul anterior, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, judeţul Bihor s-a clasat pe locul zece în topul judeţelor (fără municipiul Bucureşti) ca valoare a exporturilor, coborând un loc.

Cel mai mari exportator din judeţul Bihor au fost anul trecut compania Celestica (România), subsidiara locală a grupului canadian Celestica. În judeţul Bihor, Celestica deţine o fabrică de componente pentru echipamente electronice şi un centru de servicii în judeţul Bihor. Însă, în topul celor mai mari exportatori, lipsesc antreprenorii români. Însă, sunt ţări pe care antreprenorii români le-au cucerit. Aşa cum este cazul producătorului de ferestre Qfort, care a ajuns unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa din Italia.

„Alte ţări devin dependente de produsule făcute în România şi asta este un lucru bun“, consideră Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Tot la export este prezent şi grupul de companii GEO-BETA Enterprises, controlat de antreprenorul Florian Peretz, care a fugit din ţară înainte de Revoluţie în America şi a pus bazele unui grup de companii cu activitate în mai multe sectoare productive.

„Am făcut linii de fabricaţie pentru Tesla, lucrăm pentru Ford, Dacia, Renault, Volvo, Dailmer sau Toyota“, spune antreprenorul. Pe de altă parte, şi start-up-ul românesc Typing DNA, care oferă soluţii doar pe piaţa externă.

„Am început cu bani de la investitori locali, ne-am dus în Bucureşti şi am luat bani şi de la investitori de acolo, acum am mers în America.

Încercăm să vindem soluţiile noastre la nivel global. Nu avem clienţi în Oradea şi nici în România“, a spus Raul Popa, CEO al companiei Typing DNA. Dacă aceste companii din judeţul Bihor au ajuns deja pe pieţele externe, multe companii vor să atragă clienţi din alte ţări în România. Un exemplu este spitalul privat Pelican, în acţionariatul căruia a intrat grupul suedez Medicover.

„Există cerere, competiţia noastră cu sistemul de stat este foarte mică pentru că tehnicile chirurgicale în domeniul privat sunt inovative, iar recuperarea este rapidă, iar asta îşi doresc oamenii astăzi. Vrem să dezvoltăm şi turismul medical, să aducem pacienţi atât din România, cât şi din străinătate“, a spus Gogu Cacuci , preşedinte şi fondator al Spitalului Pelican.

Ca nivel al businessului, judeţul Bihor se află pe locul 12 între judeţele României (inclusiv municipiul Bucureşti), cu o cifră de afaceri cumulată de peste 26 de miliarde de lei. Din acest business, circa 60% este adus de companii antreprenoriale româneşti.

În cele peste 25.000 de companii active în judeţ lucrează mai bine de 120.000 de salariaţi, arată datele de la Registrul Comerţului. Ca nivel al PIB-ului, judeţul Bihor se clasează în primele cele mai puternice 15 judeţe din ţară, cu o valoare de peste 19 miliarde de lei.

Municipiul Oradea este unul dintre cele mai importante motoare de creştere pentru judeţ.

„Investiţiile din Oradea sunt făcute din bani europenei pentru că dacă am sta după banii noştri nu am vedea foarte multe din ce vedem astăzi aici. Dacă ar fi să stăm pe banii noştri, am avea pentru investiţii într-un an fiscal circa 20 de mil. euro. În 2015, în Oradea au intrat 150 de milioane de euro. Dacă munca noastră se va materializa aşteptăm în următorul an şi jumătate peste 250 de milioane de euro în Oradea.  Unele lucruri ne vor ieşi, iar altele nu vor ieşi, însă noi ne străduim“, a declarat în cadrul conferinţei Dacian Palladi, city manager al oraşului Oradea.

 

Ce au declarat speakerii În cadrul conferinŢei „România 100 de ani de business“ de la Oradea

 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

♦ Oradea este istoric un oraş important pentru noi pentru că este primul oraş în care ne-am extins în afara Clujului. Chiar dacă uneori cifrele nu sunt incurajatoare, Oradea a avut o dezvoltare frumoasă, nu doar în retail sau imobiliare, ci şi din punctul de vedere al industriei şi turismului. Sunt puţine oraşe care au atât de multe industrii şi nu se bazează pe una singură.

♦ Eu consider că pentru a atrage investiţii străine trebuie să dezvoltăm antreprenoriatul local, să creăm o bază.

♦ Încercăm să facem parte din comunitate, nu doar să fim un partener financiar. ROCA este o platformă interesantă şi ne dorim să fie mai multe astfel de platforme. Vrem să dăm o şansă la dezvoltare businessurilor mici.

♦ Noi bancherii ne plângem de multe ori că firmele nu sunt eligibile pentru finanţare şi de aceea am intrat în ROCA pentru a ajuta companiile să crească. 

♦ Ne-am asumat un rol important în piaţă de capital. Noi vrem să susţinem această piaţă pentru că este un element important pentru dezvoltarea economică a României.

♦ Alte ţări devin dependente de produsule făcute în România şi asta este un lucru bun.

♦ Unul dintre motoarele de creştere ale Băncii Transilvania a fost reprezentat de achiziţii şi anume preluarea Bancpost şi Volksbank, care ne-au ajutat. Însă, am crescut şi organic. Am lansat divizia pentru medici, am avut iniţiative destinate microîntreprinderilor, am vrut să ajutăm şi firmele mai mici. Focusul nostru rămân mai degrabă start-up-urile, antreprenorii, în loc să mergem după clienţi mari şi foarte mari.

 

 

Alexander Milcev, partner, head of tax & legal, EY România

♦ România anului 2018 nu se compară cu cea din 1989, cu siguranţă s-au  făcut progrese foarte mari. 

♦ Antreprenoriatul român reprezintă o forţă pentru că controlează jumătate din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. Avem însă un sector antreprenorial tânăr, mai avem multe de învăţat. Pe de altă parte, avem afaceri care au ajuns la a doua generaţie sau chiar a treia, dar comparativ cu ceea ce vedem în lume sau chiar în regiune, suntem un sector antreprenorial tânăr. 

♦ Care este viitorul antreprenoriatului român? România nu o duce rău, chiar o duce bine, ne uităm la creşterea economică la nivel naţional care este pe o traiectorie bună, dar cu siguranţă viteza cu care s-a înregistrat convergenţă la performanţă europeană, România este campioana europeană. Trebuie să ne mândrim cu acest lucru şi să-l valoficăm. 

♦ Mă uitam pe raportul Doing Business al Băncii Mondiale. Ne situăm bine, pe locul 45 la uşurinţa de a face business, dar ceea ce m-a surprins este că la capitolul comerţ peste graniţe stăm şi mai bine. Ne aflăm pe locul întâi la nivel mondial. Ceea ce  înseamnă că  stăm bine la capitolul comerţul. În niciun an România nu se situa atât de sus.

♦ Faza de dezvoltare a antreprenoriatului este aceea în care se acoperă nişele interne, e concurenţă aprigă pe piaţă şi e bine. Dar momentan ce fac vecinii mai mult ca noi este extinderea pe alte pieţe şi mă refer la extindere ca investori pe alte pieţe, deschiderea de fabrici, de sucursale în alte pieţe. Dacă facem comparaţie cu ceea ce fac ungurii, polonezii, sunt cu câţiva ani în faţă noastră, Ei după ce s-au dezvoltat pe piaţă lor, s-au uitat către pieţe externe unde au înregistrat succese. 

 

 

Alin Mercheş, partener, cofondator şi CEO, Mobiversal

♦ De aproape 20 de ani de când am intrat în business văd în sondaje întrebarea: credeţi că România merge în direcţia bună? Peste jumătate din români zic că nu. Dar dacă ne uităm, vedem că România a mers foarte bine în ultimii ani şi a recuperat din decalaj faţă de vestul Europei şi mai repede decât alte state. Noi ne lăudăm care îşi face bagajele mai repede, care pleacă şi stinge becul. Şi puţini se gândesc cum să dezvolte ceva aici. Câţi dintre noi ştiam că din Bihor merg echipamente  de producţie pentru Teslaş? Ştim însă că Bihorul  este pe locul întâi la insolvenţe, ştim că Roborul creşte, tot timpul numai ştiri negative. În România se pot face businessuri foarte bune, ar trebui să fim mult mai pozitivi. Şi nu spun din pespectiva unei companii din IT pentru că şi noi avem probleme cu forţa de muncă, la fel ca alte industrii, dar o spun ca antreprenor român şi orădean. Dragi colegi antreprenori, hai să ţinem capul sus. Noi vorbim să cucerim ţările din Vest, dar noi nu ne cucerim unii pe alţii. Cum să te asociezi cu o firmă dacă nu ştii dacă proprietarul stinge becul şi pleacă din ţară.

♦ Nu zic să ne îmbătăm cu apă rece, România mai are multe de recuperat, nu avem nici cel mai bun guvernul. Dar dacă ne uităm în companiile noastre, câţi dintre noi avem în top trei probleme schimbarea măsurilor legislative de pe o zi pe alta? Avem alte probleme. Cred că mai multe probleme sunt interne, de personal, la cum facem managementul.

♦ Aş îndemna românii să încerce să-şi facă o fermă în Belgia să vedeţi că nu e deloc uşor acolo. Acolo sunt reglementări atât de mari încât nici nu poţi să pui camera de hotel la un anumit preţ, ci trebuie să te încadrezi într-un anumit nivel.

♦ Treceţi peste birocraţie, luaţi fonduri europene. Noi în firmele româneşti ne bazăm pe oameni, însă ar trebui să investim mai mult în tehnologie.

 

 

Cosmin Turcu, CEO, Sinteza

♦ Înainte de’89, Sinteza era un cluster, producea insecticide, vopsele, lacuri şi produse farmateutice, producea şi ambalajele necesare şi tot pentru producţie. După ’89, societatea s-a divizat în mai multe entităţi, iar astăzi producem acid benzoic, suntem unul dintre cei mai mari producători europeni. Avem în plan în următoarea perioadă o creştere de capacitate de 30% şi vrem să ne îmbunătăţim produsul. Trendul pe piaţă este unul foarte bun, urmărim să ne dezvoltăm şi să facem şi alte produse. 

♦ Acidul benzoic este folosit în industria alimentară, la vopsele, în farma, în hrană pentru animale, animalelor dar şi plastifianţi. Materia primă este toluenul. 

♦ Toate produsele noastre merg la export. Avem şi un avantaj pentru că unele produse înlocuitoare au fost interzise de Uniunea Europeană. Noi ne gândim ca pe viitor chiar la o triplare a producţiei şi să facem şi alte produse.

♦ Creditul este singurul instrument de finanţare pentru noi. Banca Transilvania este partenerul nostru şi a intuit imediat oportunitatea şi ne-a ajutat în procesul de creştere a capacităţii.

♦ Eu aş crea un loc, un hub, în care inginerii să se întâlnească, să participe la workshop-uri, să facă schimb de experienţă. Şi să se întâlnească cu antreprenorii, să povestească din experienţa loc. Cred că un astfel de cadru ar trebui să existe. Pot fi invitaţi chiar şi profesori pentru că mulţi sunt rupţi de ceea ce se întâmplă pe piaţa locurilor de muncă. 

 

 

Florian Peretz, preşedinte, GEO-BETA Enterprises LLC

♦ Dacă mulţi tineri pleacă din România pleacă pentru că ei cred că nu au nicio şansă. Aceşti oameni ar putea să ajungă viitorii antrepreneori ai României.

♦ Dacă găsesc tineri în Oradea care să lucreze pe maşini unelte, ei stau 2-3 săptămâni, pleacă în Germania, în Suedia şi nu vor să stea să înveţe. Viitorul este pentru cel care învaţă. Cel mai mare dintre nepoţii mei este student la politehnica în anul doi în SUA şi a stat o lună în fabrica din Oradea să înveţe să lucreze pe maşini unelte. Avem un centru în care am investit milioane de euro, reinvestiţi din profitul realizat în România. Nimic nu pleacă în America sub formă de dividente. Asta înseamnă antreprenoriat, să reinvesteşti în business.

♦ Am făcut linii de fabricaţie pentru Tesla, lucrăm pentru Ford, Dacia, Renault, Volvo, Dailmer sau Toyota.

♦ Ca antreprenor, trebuie să ai un plan. Iar ca să devii lider, trebuie să ai o strategie.

♦ Şi ca să devi un lider trebuie să ai o strategie şi să o urmăreşti continuu. E foarte important să stabilieşti de unde vin resursele, ce resurse ai şi să mergi mai departe. Trebuie să stabileşti o direcţie de mers, direcţie pe care de multe ori trebuie să o ajustezi. Trebuie să stabileşti un plan de acţiune, întotdeauna planul poate avea modificări. Dacă nu ai motivaţie nu vei ajunge unde vrei să ajungi.  Banii nu sunt însă motivaţia. Cei care au avut în atentie altceva în afară de bani, au ajuns departe. Eu am venit în Oradea pentru că oamenii aveau nevoie de pâine, am făcut o firmă ca oamenii să câştige pâine, nu să stea cu mâna întinsă să o primească.

 

 

Gogu Cacuci,  preşedinte, Spitalul Pelican

♦ Noi am pornit în urmă cu 20 de ani, cu o investiţie mică într-un cabinet medical. Şi am ajuns astăzi unul dintre cele mai mari spitale private din România.

♦ În urmă cu 20 de ani, eram în business eu medic ortoped, soţia mea imagistician, astăzi suntem doar la Oradea 500 de colegi, de la medici, asistente şi personal auxiliar. Acum am ajuns la un nivel la care noi singuri nu mai suntem capabili să creştem astfel încât ne-am asigurat cu Medicover, o firmă suedeză la origini, şi care are experienţă mare în Europa şi în lume. Împreună cu know-how-ul lor şi cu investiţiile pe care le vom face împreună ne propunem să creştem în 10 ani de la 130 de paturi la 250 de paturi, de la intervenţii chirurgiale să trecem la un nivel superior, la cercetare. Vrem să facem un centru de cercetare oncologică. Avem pentru prima dată ajutorul statului, un ajutor pentru cercetare.  Acest lucru nu ar exista dacă nu ar fi bani. În sistemul medical nu te poţi capitaliza repede.

♦ Există cerere, competiţia noastră cu sistemul de stat este foarte mică pentru că tehnicile chirurgicale în domeniul privat sunt inovative iar recuperarea este rapidă, iar asta îşi doresc oamenii astăzi. Vrem să dezvoltăm şi turismul medical, să aducem pacienţi atât din România, cât şi din străinătate.

♦ Noi am cedat o parte majoritară din acţiuni, cu condiţia să ramânem în continuare la cârmă pentru următorii zece ani. Ca împreună cu Medicover să capitalizăm banii pe care i-am primit, să extindem afacerea, ne gândim să ne extindem în Timisoara, în Cluj, să mai deschidem spitale. Medicover stă bine la clinici medicale şi mai puţin bine la spitale pe piaţa românească.

 

 

Raul Popa, CEO, Typing DNA

♦ Eu am început acest business acum trei ani, însă activez în zona de IT de peste 15 ani. Businessul Typing DNA a fost unul dintre businessuri pe care am vrut să-l fac la nivel global. Am început cu bani de la investitori locali, ne-am dus în Bucureşti şi am luat bani şi de la investitori de acolo, acum am mers în America.

♦ Încercăm să vindem soluţiile noastre la nivel global. Nu avem clienţi în Oradea şi nici în România.

♦ Încercăm să aplicăm inteligenţa artificială în diferite domenii. Ne uitam de exemplu la cât durează să tastezi  pe dispozitive şi încercăm să reducem timpii prin diferite sisteme.

♦ Avem peste un milion de utilizatori pe platformă. In acest tip de business trebuie să lucrezi la nivel global.

♦ Noi ca români avem ideea că nu este bine să greşeşti. Dacă ai greşit practic, eşti un ratat. În America, dar şi alte ţări, greşeala este un lucru normal şi firesc. Poţi să greşeşti de câteva ori în viaţă, nu este o problemă.

♦ Eu cred că noi ca români suntem răi cu  noi înşine, nu avem voie să greşim nici măcar o dată. Aşa suntem noi românii construiţi, dar trebuie să schimbăm această mentalitate.

 

 

Dacian Palladi, city manager, Oradea

♦ Sperăm să transmitem mesaje prin care elementul principal al investitorului şi anume încrederea să fie alimentată şi de prestaţia administraţiei locale.

♦ Investiţiile din Oradea sunt făcute din bani europenei pentru că dacă am sta după banii noştri nu am vedea foarte multe din ce vedem astăzi aici. Dacă ar fi să stăm pe banii noştri, am avea pentru investiţii într-un an fiscal circa 20 de mil. euro. În 2015, în Oradea au intrat 150 de milioane de euro. Dacă munca noastră se va materializa aşteptăm în următorul an şi jumătate peste 250 de milioane de euro în Oradea.  Unele lucruri ne vor ieşi, iar altele nu vor ieşi, însă noi ne străduim.

♦ Pe deoparte avem o constrângere determinată de specificul programelor eurpene. Ei ne spun unde putem folosi banii respectivi. Ca atare, partea de creativitate a noastră nu face decât să se adapteze la acest specific. Avem programe de mobilitate, investiţii de 36 mil. euro, şi atunci căutăm programe de infrastructură. Datorită faptului că unele instituţii locale se mişcă încet sau nu se mişcă deloc, principiul este că dacă alţii nu folosesc banii, ceilalţi pot obţine bani din cota aferentă noi. Şi am aplicat pentru 86 de milioane de euro.

♦ Încercăm să avem iniţiative în limita componentelor legale. Investitorii întreabă ce le oferim. Realitatea este că le oferim foarte puţin pentru că din punct de vedere legal atât le putem oferi. Unii spun că au fost în Letonia şi autorităţile de acolo le reduc impozitul pe forţa de muncă dacă angajează 500 de oameni. La noi este de domeniul SF acest lucru.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6478
Diferență: -0,1547
Ieri: 4.6550
Azi: 4.0820
Diferență: -0,6015
Ieri: 4.1067
Azi: 5.1631
Diferență: -0,2935
Ieri: 5.1783
Azi: 4.1177
Diferență: -0,1794
Ieri: 4.1251