• Leu / EUR4.7759
  • Leu / GBP5.5810
  • Leu / USD4.3145
Special

Conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie 2019: Ce mai poate să ofere România investitorilor“. România rămâne o destinaţie de investiţii pentru că are resurse naturale, oameni buni, forţă de muncă bine pregătită dar este nevoie de inovaţie şi creativitate

Conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie 2019: Ce mai poate să ofere România investitorilor“. România rămâne o destinaţie de investiţii pentru că are resurse naturale, oameni buni, forţă de muncă bine pregătită dar este nevoie de inovaţie şi creativitate

Autor: Alexandra Cepăreanu, Cristina Bellu

28 iun 2019 357

Creşterea economică din ultimii ani şi creşterea businessului cu ritm double digit în 2017 şi 2018 sunt o carte de vizită a mediului de afaceri local care demonstrează că România ar trebui să fie o destinaţie de top pentru noi investiţii, însă dezvoltarea celor mai mari jucători din economie are nevoie de un cadru fiscal şi de reglementare stabil, de încredere, de companii inovatoare, au spus reprezentanţii businessului prezenţi la conferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie 2019: Ce mai poate să ofere România investitorilor“.

„Investiţiile scriu viitorul companiilor, dar ca să realizăm acest potenţial România are nevoie de un cadru fiscal şi de reglementare care să fie stabil, predictibil şi competitiv“, a spus Alina Popa, director financiar şi membru al directoratului OMV Petrom, prezentă în cadrul evenimentului organizat joi de Ziarul Financiar cu sprijinul Telekom, Antibiotice Iaşi, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Transavia, Garanti Bank, OMV Petrom, JLL, E-Infra, Teraplast şi Romgaz.

Ramona Jurubiţă, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC), este de părere că România trebuie să profite de atuurile ei, care sunt reprezentate de poziţia geografică şi resursa umană, pe care trebuie să facă tot posibilul să o îmbunătăţească şi să o păstreze în ţară, în timp ce Cristian Pârvan, preşedintele Patronatul Investitorilor Autohtoni, susţine că pentru a progresa şi pentru a se dezvolta sectoarele de business au nevoie de încredere în antreprenorii români şi în produsele pe care aceştia le lansează pe piaţă.

„Avem nevoie de încredere în România, în inovatorii români şi în produsele create de ei. Unul dintre factorii cheie pentru ca antre­pre­norii români să se simtă mai valorizaţi este încrederea în ei şi folosirea produselor fabricate de ei“, a spus Cristian Pârvan, preşedintele Pa­tro­natul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Delimitarea capitalului, străin versus român, nu-şi are însă locul în contextul în care toate companiile prezente în România (multinaţionale, capital privat românesc şi capital de stat) creează locuri de muncă pe piaţa locală şi contribuie în egală măsură la creşterea businessului, au spus reprezentanţii celor două grupuri reprezentative pentru investitori.

„O piaţă care este în creştere reprezintă oportunităţi, iar companiile româneşti, indi­ferent de originea capitalului, vor să crească. România are resursele naturale, iar acesta ar trebui să fie lucrul care ne face competitivi pe pieţele europene“, a spus ministrul pentru mediul de afaceri Ştefan Radu Oprea.

Adrian Mihai, fondatorul companiei de curierat Fan Courier, consideră că unul dintre factorii care stau în calea dezvoltării României este lipsa de încredere în autorităţi şi a unui parteneriat public-privat serios şi sustenabil. „Avem nevoie de o legătură puternică între mediul de business şi guvern, pentru că atâta timp cât nu vom avea încredere în autorităţi, în guvern, în societate, în vecinii noştri, nu ne vom putea dezvolta“, a spus Adrian Mihai.

El estimează că piaţa de curierat din România îşi va menţine ritmul de creştere, fiind influenţată şi de piaţa din mediul online, care deşi este mult în urma ţărilor occidentale înregistrează o oarecare creştere generată de faptul că multe companii româneşti au început să exporte pe pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, în ciuda faptului că forţa de muncă rămâne o problemă acută pentru angajatorii din România, companiile continuă să facă investiţii, un exemplu elocvent în acest sens fiind reprezentat şi de retailerul Profi, cel mai extins jucător din comerţul românesc după numărul de magazine, deţinut de fondul de investiţii Mid Europa Partners.

„Există potenţial în România şi pariem în conti­nuare pe piaţa de retail de aici. Acţionarul nostru şi-a deschis recent un birou în România, iar luna trecută am sărbătorit 1.000 de maga­zine. Şi nu ne oprim aici. Estimăm că în urmă­torii trei ani vom ajunge la 2.000 de unităţi în Ro­­mânia“, a spus Dumitru Dragomir, CFO al Profi.

Şi Andrei Văcaru, head of capital markets la JLL România, consideră că este o perioadă bună pentru piaţa imobiliară, cu o creştere mult mai sustenabilă, care vine ca urmare a dezvoltării din zona de IT (birouri), dar şi din industrial (investiţiile în auto).

„IT-ul este generează cea mai mare cerere pentru spaţiile de birouri, iar industria automotive este cea care generează cererea de spaţii industriale. Sunt cereri pentru spaţii de birouri, spaţii industriale, logistice, este o cerere generată de companiile care se dezvoltă pe piaţa locală. Pentru noi este o perioadă bună, mult mai sustenabilă, deoarece creşterea vine ca urmare a cererii provenite din alte sectoare. Sunt câteva tranzacţii importante în prezent în toate industriile“, a spus Andrei Văcaru.

Şi Bogdan Neacşu, prim-vicepreşedinte al CEC Bank arată că semnalele venite din mediul de business sunt pozitive, iar pariul său ar fi pe creşterea sectorului agricol.

„Cele mai bune dinamici pe creditare în 2018 şi în primul trimestru din 2019 au fost pe construcţii, procesare si pe zona agricolă, trend care estimez că se va menţine şi în perioada următoare“, a spus Bogdan Neacşu.

Tot despre plusuri, despre un ritm susţinut al investiţiilor a vorbit şi Claudiu Gavrilă, commercial director Bilfinger Tebodin România.  „Se mai construiesc fabrici de la zero în România în afara sectorului auto, dar 50% din cifra de afaceri pe care o avem pe piaţa locală este generată de acest sector. Sectorul auto rămâne cu o pondere majoritară, urmat de retail, care s-a dezvoltat destul de mult. Deci, industria auto şi comerţul sunt în continuare cele mai puternice sectoare din businessul românesc“, a afirmat Claudiu Gavrilă.

Reprezentanţii mediului de business prezenţi la eveniment au arătat că România are în continuare nevoie să crească în zona de produse fabricate local, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.

„Firmele de construcţii de infrastructură au cam dispărut din România. Noi, pe divizia de construcţii avem proiecte mai mult în afara ţării, segment care generează aproape 40% din cifra de afaceri. Deţinem compania de proiect NetCity, care cu bani 100% privaţi construieşte infrastructura pentru fibră optică din Bucureşti. Este cel mai mare proiect de infrastructură în derulare în Capitală. Vrem să accelerăm ritmul de acoperire cu fibră optică în Bucureşti. Am ajuns la 1.500 km de reţea. Ritmul natural este de 400-500 de km pe an“, a spus Daniel Farmache, CEO al E-INFRA, o companie membră a grupului Electrogroup cu afaceri de peste 100 mil. euro.

Şi Ioan Nani, director general al Antibiotice Iaşi, unul dintre cei mai longevivi manageri români din zona de industrie, spune că exportul reprezintă în prezent 50% din cifra de afaceri a producătorului de medicamente, un procent care va creşte în anii care vin.

„Antibiotice Iaşi exportă pe piaţa din Vietnam medicamente injectabile în valoare de 10 milioane de dolari, aceasta fiind a doua piaţă ca desfacere pentru noi, urmată de piaţa din America. Am câştigat licitaţiile pentru injectabile în toate spitalele din Vietnam, dar nu suntem acolo din cauza unor politici, ci suntem acolo pentru că omul de afaceri trebuie să găsească drumul banilor, iar noi acolo l-am găsit. Motivul principal este că am simţit potenţialul zonei. Va fi complicat să menţinem acest potenţial dacă nu facem şi altceva, dacă nu încurajăm o politică de export acolo“, a arătat Ioan Nani.

Vlad Ardeleanu, general manager al Superbet Holding România, spune că în cazul companiei pe care o conduce, produsul din portofoliu - pariul sportiv– este uşor de exportat. „Dacă iniţial ne gândeam la o extindere regională, acum luăm în considerare toate pieţele care există în lume. Anul următor ţintim intrarea pe cel puţin două pieţe noi. Modelul de expansiune va lua în calcul şi cumpărarea jucătorilor locali pentru a grăbi extinderea, pentru că în Polonia, de exemplu, am demarat acţiunea de extindere în urma cu un an şi jumătate, dar formalităţile de obţinere a aprobărilor sunt foarte laborioase“, a spus Vlad Ardeleanu.

Una dintre resursele principale ale României, capitalul uman, invocat mereu de investitori ca un atu al pieţei locale începe însă să pună probleme în anumite sectoare, iar firmele private se aşeteaptă ca eforturile lor să fie susţinute şi de politici ale statului în zona de educaţie, politici adaptate nevoilor mediului de business.

„Capitalul uman este pe terminate şi asta frânează mult creşterea sectorului IT. Noi, companie internaţională, avem cel mai mare centru de inginerie în România, suntem 300 de colegi, dar ne uităm serios la a ieşi din România spre alte ţări din regiune, de fapt probabil pasul bun ar fi în Asia, unde există capital uman disponibil pentru creşterea pe care noi o putem înregistra“, a declarat Bogdan Putinică, senior vice president ENEA, Enea Global Services.

„Un domeniu în care industria noastră are foarte mult de suferit este capitalul uman. Nu poţi să oferi servicii de calitate dacă nu ai forţă de muncă specializată. În acelaşi timp, importul de forţă de muncă este şi nu este o variantă optimă. Sunt anumite părţi ale businessului unde nu poţi face acest lucru, cum ar fi servirea la mese, în restaurante, dar probabil că dacă nu vom găsi o altă alternativă, vom apela şi la acestă variată“, a spus şi Simona Constantinescu, CEO al Ana Hotels, companie lider pe piaţa hotelieră din România după cifra de afaceri din 2018.

Alina Timofti, tax partner şi coordonator al NNDKP Consultanţă Fiscală a sintetizat modul în care poate fi privită în acest moment România de către investitori. Deşi are o creştere economică de 5% în primul trimestru, deşi ritmul de creştere al cifrei de afaceri a companiilor este de două cifre, investitorii arată în continuare sentimente de neîncredere în potenţialul de creştere din următoarele luni.

„România este sărmana fată bogată. Avem indicatori macroeconomici minunaţi, antreprenori români care au trecut într-o nouă fază, ies cu produsele pe pieţe internaţionale, totul pare minunat. Dar avem nevoie de încredere, de predictibilitate şi de sustenabilitate. Dacă transpun această sintagmă <sărmana fată bogată> în limbaj de fiscalitate aş spune că ceea ce caracterizează România este o legislaţie de bază fiscală prietenoasă, dar avem o problemă în aplicarea ei. Avem legislaţie bună, dar este aplicată în mod haiducesc. O legislaţie prietenoasă ajută antreprenorul român, creşte prezenţa multinaţionalelor pe piaţa locală, dar trebuie să fie o abordare corectă“, a concluzionat Alina Timofti.

 
 

Ştefan Radu Oprea, ministrul mediului de afaceri, comerţului şi antreprenoriatului

♦ Exportul este una dintre principalele oportunităţi pe care companiile locale le pot avea pentru dezvoltare. Urmează să semnăm acorduri cu piaţa din Vietnam. Acordul cu Japonia a devenit efectiv de la 1 februarie. Piaţa din Singapore va deveni accesibilă în curând. Putem fi împreună pe pieţele din Asia pentru că antreprenorul român a ajuns la maturitate.

♦ O piaţă care este în creştere reprezintă oportunităţi. Avem o structură robustă a economiei care în acelaşi timp este foarte interconectată cu structurile economiilor europene, în special cu cea a Germaniei, cu care avem o structură asemănătoare. Avem o structură a deficitului balanţei comerciale care ţine foarte mult de partea de energie şi, aici, oportunitatea de creştere o reprezintă posibilitatea explorării gazelor din Marea Neagră şi dezvoltarea ulterioară a industriilor conexe

 
 

Ramona Jurubiţă preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC)

♦ Deşi suntem a 17-a economie în Uniunea Europeană, ocupăm locul 7 în ceea ce priveşte suprafaţa şi numărul de locuitori. Atuurile României sunt faptul că avem această poziţie geostrategică importantă şi avem capitalul uman de care trebuie să avem grijă să fie păstrat în ţară, să îl îmbunătăţim şi să pariem pe atragerea şi încurajarea valorii adăugate în economie.

♦ În materie de industrii, eu cred că trebuie să susţinem sectorul IT şi în special industriile care au o componentă de inovare, pentru că acest factor ne va ajuta să ne dezvoltăm local şi să depăşim barierele geografice.

 
 

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni

♦ Ideea care s-a cultivat în timp cum că mediul de afaceri este într-o parte şi guvernul este în altă parte este greşită. Este clar că mediul de afaceri va trebui să clarifice şi să procedeze transparent în a înţelege că are nevoie de acoperire guvernamentală şi că nu este nimic greşit în asta.

♦ Obiectivul nostru este să găsim metode, începând de la nivel guvernamental până la antreprenori, pentru a lărgi lanţul de valori. Vrem ca tot mai multe companii româneşti să fie integrate în lanţul de valori al companiilor internaţionale. Cred că este la îndemâna românilor care demonstrează că acolo unde se pune problema de creativitate şi nu de capital se poate. Hai să integrăm şi România, să acoperim piaţa cu cât mai multe produse locale şi să intrăm în procesul de globalizare.

 

 

Ioan Nani, director general Antibiotice Iaşi

♦ Antibiotice Iaşi exportă pe piaţa din Vietnam medicamente injectabile în valoare de 10 milioane de dolari, aceasta fiind a doua piaţă ca desfacere pentru noi, urmată de piaţa din America. Am câştigat licitaţiile pentru injectabile în toate spitalele din Vietnam, dar nu suntem acolo din cauza unor politici, ci suntem acolo pentru că omul de afaceri trebuie să găsească drumul banilor, iar noi acolo l-am găsit. Motivul principal este că am simţit potenţialul zonei. Va fi complicat să menţinem acest potenţial dacă nu facem şi altceva, dacă nu încurajăm o politică de export acolo.

 

Bogdan Neacşu, prim-vicepreşedinte CEC Bank

♦ România oferă antreprenori din ce în ce mai bine pregătiţi, care au trecut deja de anumite bariere, şi a început să pregătească viitorii antreprenori prin intermediul programelor guvernamentale, precum Start-Up Nation, sau al altor programe care susţin iniţiativele acestora. Segmentul care va avea o mare deschidere în perioada următoare este cel agricol, unde se remarcă faptul că micii agricultori au început să achiziţioneze terenuri, lucru care în timp va face trecerea de la traderi la procesatori.

♦ Cele mai bune dinamici pe creditare în 2018 şi în primul trimestru din 2019 au fost pe construcţii, procesare şi pe zona agricolă, trend care estimez că se va menţine şi în perioada următoare.

 

Daniel Farmache, CEO E-INFRA

♦ Deţinem compania de proiect NetCity, care cu bani 100% privaţi construieşte infrastructura pentru fibră optică din Bucureşti. Este cel mai mare proiect de infrastructură în derulare în Capitală. Vrem să accelerăm ritmul de acoperire cu fibră optică în Bucureşti. Am ajuns la 1.500 km de reţea. Ritmul natural este de 400-500 kilometri pe an.

♦ Pe Electrogrup, cealaltă firmă din grup şi cea mai mare din compania care totalizează peste 100 mil. euro cifră de afaceri în 2018, dezvoltăm proiecte de construcţii de infrastructură. Firmele de construcţii de infrastructură au cam dispărut din România. Noi pe divizia de construcţii avem proiecte mai mult în afara ţării, segment care generează aproape 40% din cifra de afaceri.

♦ În afara Capitalei construim infrastructura de gaze - reţele de gaze. Doar 29% dintre localităţile din România au reţele de gaze faţă de un procent de peste 90% de exemplu în Ungaria.

 

Alina Popa, director financiar şi membru al Directoratului OMV Petrom

♦ Credem în România şi vedem potenţial mare atât pe partea onshore cât şi pe partea offshore. Am investit anual aproape 1 mld. de euro. Investiţiile scriu viitorul acestei companii, dar ca să realizăm acest potenţial avem nevoie de un cadru fiscal şi de reglementare care să fie stabil, predictibil şi competitiv. Stabil şi predictibil pentru că avem un ciclu lung de fabricat şi de investit, iar pentru a recupera investiţiile pe termen lung este esenţial să avem un cadru fiscal stabil pe care să ne putem baza. În ceea ce priveşte cadrul competitiv, există statistici care arată că industria de petrol şi gaze din România este impozitată mult mai mult faţă de media din UE. Şi atunci este important să avem un cadru competitiv dacă ne dorim performanţă şi companii puternice în România.

 

Adrian Mihai, fondator Fan Courier

♦ Avem nevoie de o legătură puternică între mediul de business şi guvern, pentru că atâta timp cât nu vom avea încredere în autorităţi, în guvern, în societate, în vecinii noştri, nu ne vom putea dezvolta.

♦ Un factor care lipseşte României este tradiţia. Majoritatea afacerilor din România sunt la prima generaţie, iar statistic ştim că nu multe pot trece la următoarea generaţie şi aici avem de învăţat de la ţările mai dezvoltate.

♦ Piaţa din Chinna şi din Hong Kong e prea departe pentru noi. Ne uităm la ţările din jurul nostru. Piaţa din România este trasă înainte de zona online şi de faptul că românii încep să vândă din ce în ce mai mult afară. Sectorul de curierat este un domeniu aflat în creştere şi cred că va continua să crească.

 

Alina Timofti, tax partner şi coordonator NNDKP Consultanţă Fiscală  

♦ România este sărmana fată bogată. Avem indicatori macroeconomici minunaţi, antreprenori români care au trecut într-o nouă fază, ies cu produsele pe pieţe internaţionale, totul pare minunat. Dar avem nevoie de încredere, de predictibilitate şi de sustenabilitate. Dacă transpun această sintagmă, «sărmana fată bogată», în limbaj de fiscalitate aş spune că ceea ce caracterizează România este o legislaţie de bază fiscală prietenoasă, dar avem o problemă în aplicarea ei. Avem legislaţie bună dar este aplicată în mod haiducesc. O legislaţie prietenoasă ajută antreprenorul român, creşte prezenţa multinaţionalelor pe piaţa locală, dar trebuie să fie o abordare corectă.

 

Andrei Văcaru, head of capital markets JLL România

♦ IT-ul generează cea mai mare cerere pentru spaţiile de birouri, iar industria automotive este cea care generează cererea de spaţii industriale. Este cerere pentru spaţii de birouri, spaţii industriale, logistice, cerere generată de companiile care se dezvoltă pe piaţa locală. Pentru noi este o perioadă bună, mult mai sustenabilă, deoarece creşterea vine ca urmare a cererii provenite din alte sectoare. Sunt câteva tranzacţii importante în prezent în toate industriile.

♦ Pe partea rezidenţială aşteptăm să nu mai avem doar proiecte rezidenţiale construite pentru consumatorul final, ci şi proiecte pentru companii care să deţină proprietăţi imobiliare. Avem deja companii care includ un apartament în pachetul de beneficii pentru angajaţi şi companii care caută sute de apartamente pentru angajaţi, dar nu există cineva care să poată închiria un număr mare de apartamente.

 

Dumitru Dragomir, CFO Profi

♦ Industria alimentară poate constitui un pariu câştigător în România. Noi ne propunem să lucrăm foarte mult cu producători locali. Este mai simplu, mai eficient şi în plus este şi o componentă de responsabilitate. Suntem interesaţi să lucrăm cu producători locali. Asigurăm contractarea producţiei în magazinele noastre. Industria alimentară trebuie să fie de focus în perioada următoare pentru autorităţile locale. Există o presiune de finanţare în spate pentru micii producători. De multe ori anumiţi jucători locali au făcut şi overtrading, dar simţim un suflu nou din partea partenerilor locali.

♦ România oferă în continuare oportunităţi, dar trebuie să fim atenţi şi la semnalele de alarmă din economia românească. Mulţi investitori sunt conservatori în ceea ce priveşte nivelul de investiţii.

 

Vlad Ardeleanu, general manager Superbet Holding România

♦ Un domeniu care cred că va avea o mare deschidere în anii următori este industria de divertisment şi mă refer aici inclusiv la modul de petrecere a timpului liber. Cred că veniturile pe individ vor creşte şi atunci această industrie ar putea fi un pariu câştigător în următorii ani.

♦ Produsul pe care îl facem - pariul sportiv - este uşor de exportat. Dacă iniţial ne gândeam la o extindere regională, acum luăm în considerare toate pieţele care există în lume. Anul următor ţintim intrarea pe cel puţin două pieţe noi. Modelul de expansiune va lua în calcul şi cumpărarea jucătorilor locali pentru a grăbi extinderea, pentru că în Polonia, de exemplu, am demarat acţiunea de extindere în urma cu un an şi jumătate, dar formalităţile de obţinere a aprobărilor sunt foarte laborioase.

 

Bogdan Putinică, senior vice-president Enea Global Services

♦ Sectorul de IT creşte aproape de unul singur pentru că mediul macro nu prea ne ajută, predictibilitate şi stabilitate nu prea există, dar chiar şi în acest context noi o să continuăm să creştem.

♦ Capitalul uman este pe terminate şi asta frânează mult creşterea sectorului IT. Noi, companie internaţională, avem cel mai mare site de inginerie în România, suntem 300 de colegi, dar ne uităm serios la a ieşi din România spre alte ţări din regiune, de fapt probabil pasul bun ar fi în Asia, unde există capital uman disponibil pentru creşterea pe care noi o putem înregistra.

 

Simona Constantinescu, CEO Ana Hotels

♦ Un domeniu în care industria noastră are foarte mult de suferit este capitalul uman. Nu poţi să oferi servicii de calitate dacă nu ai forţă de muncă specializată. În acelaşi timp, importul de forţă de muncă este şi nu este o variantă optimă. Sunt anumite părţi ale businessului unde nu poţi face acest lucru, cum ar fi servirea la mese, în restaurante, dar probabil că dacă nu vom găsi o altă alternativă, vom apela şi la această variantă.

♦ Din punctul de vedere al serviciilor, infrastructura este foarte importantă, atât la nivel central cât şi la nivel local.

♦ Ne uităm tot timpul şi la feedbackul primit din partea oaspeţilor noştri. Calitatea serviciului şi calitatea produsului sunt foarte importante pentru noi.

 

Claudiu Gavrilă, commercial director Bilfinger Tebodin România

♦ Cred că România poate să ofere un potenţial mare pentru investitori pentru că avem oameni competenţi, factor urmat de faptul că avem o ţară foarte frumoasă, iar dacă am putea dezvolta aceşti doi factori cred că am câştiga foarte mult. Avem o ţară cu o creştere economică foarte mare şi cu un potenţial la fel de mare.

♦ Se mai construiesc fabrici de la zero în România în afara sectorului auto, dar 50% din cifra de afaceri pe care o avem pe piaţa locală este generată de acest sector. Sectorul auto rămâne o pondere majoritară, urmat de retail, care s-a dezvoltat destul de mult. Deci, industria auto şi comerţul sunt în continuare cele mai puternice sectoare din businessul românesc.

Principalele valute BNR - ieri, 13:59
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7759
Diferență: 0,4395
Ieri:
Azi: 4.3145
Diferență: 0,9972
Ieri:
Azi: 5.5810
Diferență: 0,9624
Ieri:
Azi: 4.3522
Diferență: 1,2092
Ieri: