Special

Conferinţa ZF Energie 2019. Producătorii mari din energie cer revenirea la contractele pe termen lung pentru relansarea investiţiilor. Liderii celor mai mari producători din sector spun că sunt pregătiţi pentru iarnă

Evenimentul ZF Energie 2019 a adunat experţi ai sectorului, liderii celor mai mari companii din energie şi peste 150 de  participanţi.

Evenimentul ZF Energie 2019 a adunat experţi ai sectorului, liderii celor mai mari companii din energie şi peste 150 de participanţi.

Autor: Răzvan Botea

13.12.2019, 00:07 1128

Dacă un producător de energie vrea să construiască o nouă capacitate de producţie este obligat prin legislaţia actuală să meargă către o platformă centralizată de tranzacţionare, iar fără un mecanism care să garanteze investitorului că poate vinde energia produsă şi să îşi recupereze investiţia, nu se vor relansa investiţiile mari din energie, au spus analiştii din energie prezenţi la evenimentul ZF Energie 2019.

„Fără un mecanism care să garanteze investitorului că îşi recuperează investiţia într-o nouă capacitate de producţie, aceasta nu se poate realiza. Şi nu prin subvenţie, nu printr-un mecanism de ajutor de stat, ci printr-un contract pe termen lung prin care el poate face o investiţie de sute de milioane sau şi miliarde astfel încât să aibă un business plan, în condiţiile în care dobânzile sunt foarte mici“, a declarat Bogdan Văduva, pertener KPMG, liderul sectorului de energie şi resurse naturale, în cadrul evenimentului ZF Energie 2019

Ziarul Financiar a organizat joi conferinţa anuală ZF Energie, care a adunat specialişti din domeniu şi liderii unora dintre cei mai mari companii din sectorul energetic românesc. Pe lângă discuţiile care au vizat pregătirea sistemului energetic pentru iarna 2019-2020 şi relansarea investiţiilor, a doua parte a evenimentului a fost dedicată alternativelor la soluţiile clasice de producţie energetică.

România se află în situaţia în care sistemul energetic trebuie să îşi pună problema pregătirii pentru iarnă şi dacă va face faţă necesarului de energie. Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica spune că producătorul a adunat rezerve de apă suplimenatre de 1 terawatt, pe lângă obligaţiile pe care le are compania în programul de iarnă. „Pe lângă asigurarea disponibilităţii de peste 90% a capacităţilor pe care le avem în acest moment în portofoliu, dispunem de un stoc de apă suplimentar de 1 terawatt, faţă de obligaţiile pe care le avem în programul de iarnă, deci intrăm cu o rezerveă net superioară anilor anteriori. Am mers pe această abordare extrem de prudenţială, pentru că am avut nişte experienţe destul de nefericite în anii anteriori. Am constatat că, faţă de statisticile pe care le aveam cu privire la prognozele meteo, la producţia lunară pe care Hidroelectrica o realizează, au început să apară modificări extrem de importante“, a spus Badea în cadrul evenimentului.

Sorinel Boza, şeful Complexului Energetic Oltenia a spus că are rezerve de 1 milion de tone de cărbune, stoc suficient pentru trecerea iernii chiar şi în condiţiile în care piedicile legislative au dus la neîndeplinirea obiectivului de stocare de cărbune.

„Complexul Energetic Oltenia este pregătit de iarnă. Avem un stoc de peste 1 milion de tone de cărbune. Încercăm să ne menţinem la acest nivel şi funcţionăm cu 7 grupuri din cele 11 disponibile din CE Oltenia. Anumite blocaje ne-au dus în situaţia în care vom încheia anul 2019 cu 2 mil. tone de cărbune mai puţin decât ne-am programat şi din păcate documentele pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier încă sunt la minister“.

razvan.botea@zf.ro

 

Răzvan Niolescu, partener Deloitte

♦ Nivelul de investiţii anuale la nivel mondial din 2020 până în 2030 este de un trilion de euro pe an. Cât din acest trilion de euro pe an se va întoarce într-un fel sau altul în industria din România este o temă la care mi-aş dori să reflectăm mai mult. În acelaşi timp, Banca Europeană de Investiţii a făcut propriul calcul şi a rezultat o cifră de 1,15 trilioane necesar de investiţii în 2020-2030

♦ 80% din consumul mondial de energie este în momentul de faţă satisfăcut de combustibili fosili. Acum zece ani, era de 81%. Deci, cu toate eforturile mari făcute în domeniul decarbonării, procentul pe care combustibilii fosili îl reprezintă în mixul energetic mondial este uriaş.

 

Elisabeta Ghidiu, directorul departamentului de strategie şi management corporativ, Transgaz

♦ Programul nostru de investiţii pe 10 ani cuprinde proiecte de inerconectare a sistemului naţional cu statele vecine, proiecte de dezvoltare a infrastructurii pentru preluarea gazelor naturale din perimetrele off-shore şi dezvoltarea sistemului naţional de transport pe teritoriul naţional pentru a permite accesul consumatorilor la gaze. Ieri a fost comitetul de reglementare pentru aprobarea planului de dezvoltare, un program cu 14 proiecte

♦ Avansăm şi este important pentru că BRUA nu este o autostradă fără descărcări. La momentul finalizării va intra în sistemul naţional de transport şi va permite descărcări în zone pentru conectarea la conducte şi dezvoltarea şi industrializarea acelor zone.

 

Sorinel Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia

♦ Complexul Energetic Oltenia (CEO) este pregătit de iarnă. Avem un stoc de peste 1 milion de tone de cărbune. Încercăm să ne menţinem la acest nivel şi funcţionăm cu 7 grupuri din cele 11 disponibile din CEO.

♦ Anumite blocaje ne-au dus în situaţia în care vom încheia anul 2019 cu 2 mil. de tone de cărbune mai puţin decât ne-am programat şi din păcate documentele pentru scoaterea terenurilor din fondul forestier încă sunt la minister.

♦ CEO încheie un an greu, un an în care ducem birurile în spinare. Am reuşit cu toate acestea să facem investiţii în valoare de 620 mil. lei din surse proprii. Investiţiile au fost făcute în menţinerea siguranţei de funcţionare şi crearea unui nou depozit de stocare a cărbunelui în afara razei oraşului Rovinari.

 

Florin Bălaşiu, director, Transelectrica

♦ Din punctul de vedere al Traselectrica pregătirile pentru iarnă sunt continue.

♦ Din punctul de vedere al reţelei de transport 221 KW-400 KW, din punctul de vedere al mentenanţei avem în administrare circa 9.000 de km de linii electrice aeriene la care periodic executăm lucrări de mentenanţă majore. Suntem încrezători în a trece iarna care îşi va arăta colţii în lunile ianuarie şi februarie.

♦ Transelectrica are în execuţie linii de importanţă deosebită în sistem, cum ar fi cea de evacuare din zona Dobrogei, unde avem Nuclearelectrica şi producţia de energie eoliană cu putere de 90% din totalul puterii instalate în România de circa 3.100 de MW.

 

Camelia Manoliu, adviser renewable energy, energy efficiency, Innovation Norway România

♦ Innovation Norway are în România programul de energie care are ca scop reducerea emisiilor de carbon şi stimularea producerii de energie. Bugetul total al programului este de 63 mil. euro. În cadrul acestui program avem apelul deschis de eficienţă energetică.

♦ Innovation Norway este o companie publică norvegiană. Programul deschis acum în România are ca principală componentă partea de eficienţă energetică, deschis până la 31 martie 2020. Acest apel are un buget total de 13 mil. euro.

 

Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica

♦ Pe lângă asigurarea disponibilităţii de peste 90% a capacităţilor pe care le avem în acest moment în portofoliu, dispunem de un stoc de apă suplimentar, de 1 terawatt, faţă de obligaţiile pe care le avem în programul de iarnă, deci intrăm cu o rezerveă net superioară anilor anteriori. Am mers pe această abordare extrem de prudenţială, pentru că am avut nişte experienţe destul de nefericite în anii anteriori. Am constatat că, faţă de statisticile pe care le aveam cu privire la prognozele meteo, la producţia lunară pe care Hidroelectrica o realizează au început să apară modificări extrem de importante.

♦ Nu ne mai putem baza pe toate capacităţile pe care ne bazam acum 20 de ani. Nu e o tragedie că importăm energie, dar trebuie să intrăm în faza de acceptare. Multă lume a minţit că România este un hub energetic, cu zeci de mii de MW instalaţi, când orice om care are tangenţe cu sectorul energetic ştie că o parte din acei MW sunt trecuţi doar pe hârtie.

 

Ana Ionaşcu, sales executive enterprise accounts, Microsoft România

♦ Eu chiar cred că viitorul în România va arata aşa cum îl vedem în afară. Aş zice oamenilor din zona de energie să vină către Microsoft sau alt provider de software pentru soluţii.

♦ Aducem de oriunde din lume specialişti care pot da sfaturi. Ni se pun mereu întrebări despre legislaţie şi am putut să dăm exemple cum este legislaţia şi am reuşit împreună cu companiile energetice să fim mai aproape de decidenţi.

♦ Un alt lucru pe care ar trebui să îl adopte companiile din energie este să fie mai aproape de clienţi. Se pot face boţi, de exemplu, o soluţie care răspunde clientului extern - ce se poate face, care este legislaţia. Reprezintă o investiţie în software care creşte conştientizarea pentru client.

 

Dinu Drog, fondator, Cooperativa de Energie

♦ Cooperativă de Energie este o comunitate energetică în premieră în ţara noastră. Am început proiectul cu 15 fondatori şi într-o lună jumătate am ajuns la 100 de membri care au contribuit la capitalul social al cooperativei. În 2020 vom lansa partea de furnizare şi în acelaşi timp partea de producţie.

♦ Ca să poţi particpa la cele două componente de producţie şi furnizare trebuie să devii membru în cooperativă. Dacă doreşti îţi poţi muta contractul la cooperativa de energie. Energia ne-o luăm de pe piaţa OPCOM şi considerăm că vom avea un preţ competitiv, poate chiar mai mic, pentru că aceste costuri ale cooperativei sunt mai mici decât ale producătorilor clasici.

 

Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei

♦ Este nevoie de racordarea de urgenţă a autorităţilor şi a specialiştilor cu proiectele europene care configurează viitorul în ceea ce priveşte energia în următorii 30 de ani. Este soluţia să nu mai fim ca astăzi în faţa unor întrebări fără răspuns cum ar fi de ce a ajuns preţul certificatelor de emisii de carbon la asemenea cote.

♦ În al doilea rând este nevoie de reorientarea politicilor de reglemenatre a sectorului energetic în direcţia investiţiilor în soluţii inteligente care vor face posibile foarte multe proiecte şi care vor permite o creştere a gradului de utilizare a capacităţilor de energie regenerabilă pe care deja le avem şi sunt folosite la un nivel prea scăzut.

 

Dalia Stoian, coordonator EfdeN şi energia Ta

♦ În comunitatea de prosumatori sunt momentan peste 7.000 de membri. Ca  prosumatori efectiv existenţi sunt undeva la 160, sub 200, pentru că foarte multă lume este în aşteptarea programului, care acum este în validarea celor care s-au înscris deja. Mai sunt fonduri în zona Bucureşti-Ilfov. Nu ştim când se va începe validarea acestor înscrieri, teoretic ar trebui să se tremine fondurile, însă mai sunt în Bucureşti-Ilfov şi opţiunea este să fie redistribuite. Primele fonduri au fost epuizate în zona Oltenia.

♦ Este nevoie de reglementări cu cap în domeniul energetic, nu doar de dragul de a fi. Avem nevoie de o schimbare de mentalităţi. Odată ce avem aceste reglementări, trebuie să ştim şi cum să le implementăm şi aici este nevoie de instruirea funcţionarilor publici.

 

Alexandru Burghiu, director, Termoenergetica (RADET)

♦ Agentul termic în Bucureşti este cel mai fierbinte subiect în acest moment, ca să spun aşa. Constatăm cu toţii şi ştim că este un nivel al serviciilor anormal pentru secolul al XXI-lea, însă pentru a vedea care sunt metodele de rezolvare a acestui sistem trebuie să vedem care sunt cauzele. Până acum s-a mers pe principiul totul e bine până se întâmplă ceva.

♦ Vorbim de un sistem de 4.000 de kilometri şi 1.023 de puncte termice. Mai sunt doar patru CET-uri din cele şase proiectate. De aceea se întâmplă foarte multe neplăceri în zonele deficitare, cum ar fi sectorul 1, sectorul 2, zonele Colentina şi Pantelimon, unde ştim cu toţii ce se întâmplă în ultimul timp şi în decursul anilor, că aceasta este o problemă a ultimilor 15 ani.

♦ Când noua echipă a preluat conducerea RADET, avea o datorie de 3,7 miliarde de lei către Elcen şi o pierdere financiară de 423 de milioane de lei şi lipsa, timp de nouă luni, a unui contract pentru achiziţie de ţeavă (...) Ştiam că ne va aştepta acest faliment (al RADET), pentru că nu există sursă pentru a putea plăti o datorie istorică de 3,7 miliarde de lei.

 

Bogdan Văduva, partener KPMG

♦ Când lumea vorbeşte de tranziţia energetică, de noul acord verde european şi noi încă ne întrebăm dacă suntem pregătiţi de iarnă sau nu. Dacă ne uităm în urmă cu 20 de ani era oarecum predictabil că vom ajunge aici. Dacă nu facem nimic acum, peste 20 de ani va fi mai rău decât este astăzi.

♦ Cred că avem nevoie de o conectivitate la piaţa europeană şi cred că privatizările din zona de distribuţie au venit să ajute în ceea ce înseamnă knw-how şi conectarea la ce se întâmplă în ţările vestice. Totuşi, am rămas cu producţia nereformată. Zona de producţie nu a urmat trendul de privatizare din zona de distribuţie.

 

Dan Ciobanu, partener casa de avocatură Suciu Popa

♦ Observăm şi noi suprareglementare. Problema nu derivă neapărat din această suprareglementare, ci din necorelarea autorităţilor. La noi iei autorizaţie de construire şi apoi vezi dacă te poţi racorda la reţeaua de gaze, apă, etc. În Germania împreună cu avizul de construcţie vine şi avizul de racordare la utilităţi. Problema în România este necorelarea autorităţilor.

♦ Soluţia pe care eu o văd este să încercăm să ieşim din această paradigma. Văd că legiuitorul merge dintr-o extremă în alta. Am trecut din paradigma băieţilor deştepţi din energie în cea în care orice contract pe energie electrică are loc în piaţa centralizată.

 

Mircea Bica, CEO, Nova Power & Gas, grupul E-INFRA

♦ Din cauza parcului de generare foarte învechit al României s-ar putea să se ajungă la un deficit de energie care nu poate fi compensat nici prin import, dar şi dacă se compensează prin importuri, acestea sunt scumpe.

♦ Ar trebui investit în sectorul energetic, dar nu neapărat în producătorii mari, de exemplu în generarea pe capacităţi de gaz de 50 MW. Ar fi o măsură de tranzit energetic cu asigurarea securităţii energetice. Şi digitalizarea contribuie farte mult la eficienţa energetică.

 

Intervenţie din public - Carmen Neagu, Energobit

♦ Relansarea energiei în România va porni din această zonă, de capacităţi distribuite. Spre acest lucru se vor orienta investitorii mulţumită guvernelor şi politicilor ce s-au derulat până acum, mulţumită unui 2019 care a fost sub impactul celebrei OUG 114, care a îndepărtat investitorii serioşi, mari, pentru cel puţin următorii 3 ani.

♦ Va trebui să ne uităm la consumatorul de mâine. Consumatorul de mâine este reprezentat astăzi de cel numit în revista Time personalitatea anului - Greta Thunberg. Spre această generaţie şi spre acest tip de consumator va trebui să ne ducem, care va fi mai implicat şi se va uita spre energia verde.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO