Conferinţa ZF Energie 2024. România este în top la viteza de dezvoltare a proiectelor de energie regenerabilă, cu o medie de 2,5 ani, faţă de 7-8 ani în Grecia şi Bulgaria. „Vrem regenerabile şi vrem repede, pentru că asta rezolvă preţul energiei“

România se află într-un moment foarte bun pe zona de energie rege­ne­rabilă, după sinco­pe­le din trecut, şi tre­buie să accelereze dezvoltarea proiec­telor de acest tip pentru a profita de avantajele competitive pe care le poate avea pe acest segment, fără a neglija în acelaşi timp sectorul de producţie hidro şi pe gaz, sunt câteva dintre concluziile participanţilor la conferinţa ZF Energie 2024.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Stoica&Asociaţii, Hidroelectrica, Ijdelea&Asociaţii, PNE, Adrem, E.ON, Romgaz, Electrica Furnizare, Horvath, REI şi Transgaz.

„Avem un nivel de dezvoltare sub potenţial. Vrem regenerabile şi vrem repede, pentru că asta rezolvă preţul energiei. Nu pentru că e verde sau sustenabil, ci pentru că ne interesează economic pe termen imediat. Româ­nia este în top la viteza de dezvoltare a proiectelor, cu o medie de 2,5 ani pe date Eurostat, în condiţiile în care Grecia şi Bulgaria ne bat la resurse re­generabile, dar au o durată de reali­zare a proiectelor de 7-8 ani. Trebuie să folosim avantajul competitiv rapid, mai ales când ne uităm la preţuri. Trebuie să profităm de el, să tragem toţi la căruţa asta, care se cheamă energie, pentru că este fundamentală pentru competitivitatea României“, a spus Cătălin Stancu, associated expert la compania Horváth.

El a atras atenţia că actuala strate­gie naţională pe energie nu conţine niciun criteriu de decizie pentru mixul energetic propus şi nicio prognoză legată de cererea de energie şi necesa­rul de resurse. „România are nevoie de 9500 MW în solar şi 9000 MW în eolian până în 2035. Pe lângă ce ar tre­bui să adăugăm în nuclear şi CCGT, deci un total de peste 25.000 MW noi în următorii 10 ani. Necesarul ar fi de 50 miliarde euro investiţii în reţele şi generare pe următorii 10 ani pentru a ne atinge obiectivele.“

La rândul său, Andrei Manea, di­rector dezvoltare, OX2 România, con­si­deră că România este puţin în­târziată în dezvoltarea sectorului e­ner­giei regenerabile, dar traversează o perioadă foarte bună, cu intrări de companii pe piaţă şi cu investiţii anun­ţate şi unele realizate. „Dezvoltările noi au început în 2021-2022, iar pro­iectele eoliene necesită măcar 2 ani, mai mult decât cele solare. Avem şi in­vestitori care s-au apucat de con­strucţie, mai ales pe solar. Cred că 2-2,5 GW vor fi pe piaţă în următorii ani. Sunt proiecte mari.“

România nu poate miza însă doar pe dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, în contextul în care pia­ţa are nevoie de capacităţi supli­men­tare în zona hidro şi de gaz, pentru a asigura siguranţa energetică.

„În 2024 am avut o producţie re­dusă, în contextul unui an nefavorabil energiei, secetos, cu o producţie hidro cu 40% mai mică decât în 2023. Tra­gem de rezerva de apă din lacurile de acumulare, aflată cam la 60%. Când nu avem nici vânt, când avem zile cu nori, când nu ne ajută nici apa, suntem în situaţia de acum, în care am devenit dependenţi de importuri“, a declarat ministrul energiei, Sebastian Burduja. El a precizat că România tre­buie să profite de fondurile euro­pene pentru a moderniza sectorul energetic şi că au fost deja atrase circa 14 miliarde euro pentru acest domeniu.

Investiţii importante pregăteşte şi Hidroelectrica, producător care vrea să aloce în următorii ani peste 800 mi­li­oane euro în modernizarea şi reteh­nologizarea activelor. Cel mai mare proiect semnat în acest an este cel pentru hidrocentrala de la Vidraru, cu o valoare de 188 milioane euro.

„Vom depăşi această iarnă, indife­rent de vreme, dar la final avem nişte lec­ţii de învăţat pentru a ne pregăti pen­tru anii următori. Ca să nu mai fim în această vrie. Trebuie să investim mai bine pentru a fi in­dependenţi energe­tic“, a concluzionat Radu Constantin, membru în directoratul Hidroelectrica.

Pe de altă parte, sectorul se con­fruntă cu un blocaj la nivelul execu­ţiei, în condiţiile în care există o limi­tare a forţei de muncă şi utilajelor disponi­bile pentru lucrări masive în acest do­me­niu. „Avem un bottleneck la ceea ce înseamnă execuţie. Suntem în acest moment supraîncărcaţi cu lucrări. Toţi antreprenorii generali din piaţă încer­căm să colaborăm pen­tru a duce la îndeplinire obiectivele pe care le avem deja, nu cele anunţate şi care vor veni. Şi este iarăşi produsul unei perioade lungi în care noi nu am putut să ne dezvoltăm, nu am fost profitabili, şi acum plătim acest lucru“, a declarat Corneliu Bodea, CEO Adrem.

Un alt subiect discutat de com­pa­niile prezente la conferinţă se referă la liberalizarea pieţei energiei, moment aşteptat în aprilie 2025. De fapt, este vorba de o reliberalizare, după cum o numeşte Radu Constantin, având în vedere că au existat procese similare şi în trecut. Reprezentanţii pieţei e­ner­giei nu cred însă că va fi o explozie a preţurilor şi implicit a facturilor după renunţarea la plafonare, chiar dacă sunt posibile variaţii de preţ, specifice unei pieţe concurenţiale.

„Trebuie să facem procesul de re-liberalizare inteligent, nu mai avem timp să o facem gradual. Dar trebuie să ne uităm la consumatorul final, tre­buie să definim consumatorul vulne­ra­bil. Nu va fi o explozie a preţurilor în contract“, a dat asigurări reprezen­tantul Hidroelectrica.

Sebastian Burduja, ministrul energiei

► Avem o producţie redusă, în contextul unui an nefavorabil energiei, secetos, cu o producţie hidro cu 40% mai mică decât în 2023. Tragem de rezerva de apă din lacurile de acumulare, aflată cam la 60%. Când nu avem nici vânt, când avem zile cu nori, când nu ne ajută nici apa, suntem în situaţia în care am devenit dependenţi de importuri, după ce am închis multe capacităţi de cărbune.

► În procesul de liberalizare a pieţei trebuie să avem grijă şi de competitivitatea industriei, de consumatorii noncasnici. Am propus final de ianuarie să avem o propunere.

► România are nevoie de bani mulţi în energie, proiectele se fac pe mulţi ani, şi una e să împrumuţi la o anumită dobândă şi apoi la alta, mult mai mare. Toată lumea depinde de analiza de risc, în care factorii politici sunt foarte importanţi.

► Cele trei CET-uri din Bucureşti care au tehnologie din anii ‘60 vor primi 362 mil. euro din Fondul de Modernizare şi în 3-4 ani vom avea sigur aer mai curat în Capitală şi o factură mai mică.

► Nu se pune problema să nu avem de unde să importăm energie, avem interconectare bună. Avem rezerve de apă din lacurile de acumulare şi avem rezerve de cărbune dacă situaţia devine complicată. Avem depozitele de gaz la un nivel foarte bun şi vom trece iarna fără să fim nevoiţi să apelăm la importuri.

Corneliu Bodea, CEO Adrem & preşedinte al Centrului Român al Energiei (CRE)

► Trebuia să facem treptat această ieşire din plafonare, dar acum nu mai avem timp să o facem treptat. Da, există această problemă, ar putea exploda PZU, vom avea o perioadă agitată.

► Preţul energiei va reveni la ceea ce este normal să fie şi asta nu trebuie să ne supere. Toţi trebuie să plătim energie aşa cum plătim telefon, internet, Netflix. Sunt absolut sigur că o familie medie din România are cel puţin 3-4 abonamente la reţelele de streaming, dar preţul energiei nu vrem să îl simţim. 

► Nu cred că vor exploda preţurile, adică nu cred că avem motive să ne temem de o situaţie similară cu cea din momentul în care a fost introdusă schema

► Tranziţia energetică vine dintr-o necesitate. Noi vorbim despre faptul că tranziţia energetică ar fi impusă de politicieni, dar uităm ce s-a întâmplat în Spania, în Italia, în India. Suntem în faţa unei transformări pe care poate nu o simţim toţi, dar ea există şi deja ne afectează.

► Este evident că peste 50%, poate 60-70%, din producţia de energie a unei ţări ar trebui să fie în bandă.

► Cu Trump, fără Trump, nu ne vom întoarce din acest drum care înseamnă tranziţia energetică.

► Atâta timp cât înţelegem că trebuie să transformăm consumul orb într-un consum inteligent şi să-l adaptăm momentelor de producţie, atâta timp cât vom investi inteligent în stocare, energia regenerabilă este o energie ieftină.

Radu Constantin, membru directorat Hidroelectrica

► Suntem la finalul unui an complicat. Lipsa de hidrologie a afectat toată piaţa de energie. Am drămuit fiecare gram de apă pentru ca la final de an să putem livra energie în situaţii potenţiale de dezechilibru.

► Tragem linie şi vom depăşi această iarnă, indiferent de vreme, dar la final avem nişte lecţii de învăţat pentru a ne pregăti pentru anii următori, ca să nu mai fim în această vrie. Trebuie să investim mai bine pentru a fi independenţi energetic.

► Hidroelectrica a semnat contracte de 255 mil. euro în 2024. Vrem să ne bazăm pe asseturile companiei, care trebuie modernizate, retehnologizate. În anii următori avem proiecte de peste 800 mil. euro, în curs de rulare sau achiziţie în sistemul public.

► Trebuie să facem procesul de reliberalizare inteligent, nu mai avem timp să o facem gradual. Dar trebuie să ne uităm la consumatorul final, să definim consumatorul vulnerabil. Peste 4 luni, vom fi la a treia liberalizare a pieţei. Nu va fi o explozie a preţurilor în contract.

► Suntem într-un context geopolitic foarte important. Dar trebuie să ştim că, indiferent de contextul global, România are specialişti de mare valoare în domeniul energetic, pe munca cărora se va baza în continuare sistemul energetic, începând cu dispeceratul naţional, producători, furnizori.

Alexandru Chiriţă, director general, Electrica

► Putem merge pe varianta în care reliberalizăm piaţa în aprilie, dar eu cred că există suficient timp ca din ianuarie şi până la momentul încetării schemei de sprijin să stabilim nişte reguli foarte clare. Altfel, riscăm ca la un interval scurt de timp să ne întoarcem în aceeaşi poveste. 

► Cred că avem timp după ce vom avea o nouă stabilitate decizională să ne punem din nou la masă să repetăm aceleaşi discuţii pe care le avem încă din martie şi să stabilim un plan de revenire la normalitate.

► În cazul în care decizia va fi să ajungem în aprilie în piaţa liberă, chiar şi în aceste condiţii, probabil că într-un termen de 3-6 luni vom ajunge cu un preţ la energie acolo unde ar trebui să fie, unul pe care toţi consumatorii îl pot suport şi nu se vor crea dezechilibre suplimentare în piaţă.

► Emisiunea de obligaţiuni de 500 de milioane de euro se va vedea în mod direct în producţia de energie verde. Sperăm noi că în T1 final, spre T2 va fi închisă şi listată.

► În 2025 vom avea aproximativ 176 MW puşi în funcţiune pe energie regenerabilă.

► Pe distribuţie am atras fonduri de peste 250 mil. euro, avem finanţarea asigurată pentru următoarea perioadă.

► Avem în obiectiv să dezvoltăm zona de cercetare, în care să putem dezvolta noi propriile noastre tehnologii şi să le punem în funcţiune.

Andrei Manea, director dezvoltare, OX2 România

► Am avut în trecut o perioadă în care totul a stagnat în energia verde, dar acum traversăm o perioadă foarte bună pentru energia regenerabilă. Am văzut intrări de companii pe piaţă, investiţii anunţate şi lucrări realizate.

► Dezvoltările noi au început în 2021-2022, iar proiectele eoliene necesită minimum 2 ani, mai mult decât cele solare. Avem şi investitori care s-au apucat de construcţie, mai ales pe solar.

► În piaţă, am avut 72 MW pe eolian anul trecut. E un început. Avem primii investitori care au spart gheaţa şi aduc tehnologie nouă. Proiectele eoliene au un timp de construcţie mai mare decât cele solare. Şi de aceea avem un delay. Plus, efortul financiar e mult mai mare.

► Mecanismul de sprijin CFD îşi va face efectele în perioada următoare. Fiecare a mers la licitaţie cu un procent din proiect, dar nu va construi doar cât ai licitat, ci mai mult.

► La nivelul pieţei, proiectele de eolian aflate în construcţie totalizează capacităţi de circa 700 MW, pe care le vom vedea finalizate în următorii 5 ani. La care se adaugă 2000 MW pe CFD-uri.

► Piaţa de PPA începe să se concretizeze, dar încă timid. Piaţa nu are experienţa unor contracte pe termen lung, de peste 7 ani. 

Daniel Secărea, project manager, PNE

► Noi încheiem anul cumva cu regretul că nu am putut face mai mult, din cauza unor blocaje care ne-au împiedicat să aducem proeictele la un stadiu avansat mai repede.

► Una dintre provocări este congestia la racordare şi după cum ştim de la ANRE, din 35 GW aprobaţi pentru evacuare, numai 20% primesc ATR, din care doar 5% ajung să aibă o autorizaţie de înfiinţare.

► În România, PNE este activ de mai bine de 10 ani, până în prezent în România noi am realizat un portofoliu de aproximativ 900 MW în eolian şi fotovoltaic, care sunt aproape de operare sau în stadiul de a intra în faza de construire.

► Proiectele dezvoltate de noi se regăsesc în aproape toate zonele ţării, Dolj, Constanţa, Brăila, Bihor, Satu Mare, Cluj.

► Unul dintre proiecte este aproape de a intra în operare în Oradea, un proiect fotovoltaic de 86 MW. 

► Momentan, în România ne concentrăm pe dezvoltarea de proiecte regenerabile, dar planul nostru este ca în viitor să intrăm şi în zona de construcţie şi de operare efectivă de parcuri. Ne dorim să fim IPP şi explorăm cu mare atenţie oportunitatea offshore wind.

► Pe lângă cei 900 MW, avem în pregătire, în dezvoltare un portofoliu de 2000 MW, aproximativ 20 de proiecte fotovoltaice şi eoliene şi ne-am îndreptat de curând interesul şi către zona de stocare.

Dan Bold, business development manager, REI Grup

► În acest an pe partea de energie România a avut pe toate sursele regenerabile câteva miliarde bune la dispoziţie din fonduri nerambursabile, din mai multe scheme şi programe de finanţare.

► În ultimele săptămâni Ministerul semnează sute de proiecte pentru administraţiile publice, ceea ce este un lucru bun pentru că trebuie instituţional să gestioneze apelurile lansate anul trecut şi care au fost într-o întârziere destul de mare. 

► Ne aşteptăm ca în decembrie să primim măcar un semnal legat de un clasament preliminar sau o actualizare a apelurilor din august. Reamintesc publicului că este vorba de două apeluri, cel pentru autoconsum pentru agenţi economici şi cel pentru dezvoltatori mari, scheme de producţie de sute de megawaţi. 

► A venit un bottleneck din capacitatea instituţională limitată de a evalua în timp real. Sunt investitori care şi-au retras interesul din această cauză. 

► 2025 ar trebui să fie un an de fructificare. Sunt poate mii de proiecte depuse în zona de energie pe diverse axe şi se vede clar că în ultimele săptămâni Minsterul Energiei accelerează contractarea. Trebuie să ne aşteptăm şi la implementarea proiectelor şi la punerea lor în funcţiune. 

Cătălin Stancu, associated expert, Horvath

► Se putea face mai mult pe zona de energie în 2024. Avem o mulţime de proiecte, dar tot mai multe au ca termen de finalizare peste 5-7 ani. Întârziem constant să punem în funcţiune noi capacităţi de producţie şi de aceea avem şi preţuri mari la energie.

► În 2023 avem 500 MW noi în fotovoltaic şi 72 MW în eolian.

► Avem o problemă de structură a pieţei de energie în Europa. România are nevoie de 9500 MW în solar şi 9000 MW în eolian până în 2035. Pe lângă ce ar trebui să aducem în nuclear şi CCGT, deci un total de peste 25.000 MW noi în următorii 10 ani. Necesarul ar fi de 50 miliarde euro în reţele şi generare pe 10 ani pentru a ne atinge obiectivele.

► Strategia actuală nu conţine niciun criteriu de decizie pentru mixul propus şi nici o prognoză de cerere şi necesarul de resurse. Scopul unei pieţe echilibrate ar fi să aducă necesarul de generare de care ai nevoie, pentru a avea un preţ echilibrat.

► Nimeni nu poate face o prognoză de preţ acum pe 10 ani. În România nu avem cerere şi nici nu cred că o să crească. Şi nu avem nici ofertă. De aceea avem preţuri mari acum.

► Sper să ajungem să depăşim blocajul din ultimii ani şi încrederea investitorilor să revină. 

Manuela Trisnevschi, head of energy & utilities, BCR

► Energia este o direcţie strategică pentru noi şi concentrăm multe eforturi, adică oameni, capacitate, knowledge şi process de învăţare. 

► În 2023 am construit un portofoliu destul de extins, în sensul de pipeline, şi ne-am uitat atent la multe tranzacţii pe care anul acesta am reuşit cumva să le ducem spre implementare, spre semnare. 

► Anul acesta suntem undeva la 500 de milioane de euro volum total finanţări acordate pe zona de energie, din care aproape 300 de milioane de euro s-au dus pe finanţări de capacităţi noi de producţie. 

► Suntem implicaţi în proiecte care vor aduce la viaţă peste 640 MW de regenerabile. Suntem implicaţi în finanţări bilaterale şi finanţări sindicalizate.

► Am alocat 200 de milioane de euro din capitalul BCR pentru dezvoltarea reţelelor de distribuţie şi de transport. 

► Deja am finanţat un portofoliu de proiecte care are şi soluţie de stocare, acolo lucrurile arată puţin altfel, predictibilitatea şi businessplanul arată puţin altfel şi creează mai mult confort pentru noi.

► Din punctul nostru de vedere cu siguranţă ajută ca proiectul să aibă o sursă de repayment cât mai predictibilă, că vorrbim de PPA-uri, CfD-uri, chiar şi un mix între cele două.