Conferinţa ZF Energie 2025. „Sunt trei lucruri care se vor întâmpla în viitor în toată lumea: centre de date, centre de date, centre de date. Orice ţară trebuie să aibă centre de date“

Firmele locale caută opor­tu­nităţi în zona de pro­duc­ţie de componente şi externalizare. După ener­gie verde, vin investiţiile în stocare, dar trebuie să găsim soluţii pentru industrie şi să generăm con­sum pe plan local. „Ceea ce vom face în doi ani în energie este exact ce pre­gă­tim de acum“, a spus Mihai Tudor, CEO al Simtel, subliniind astfel ne­voia de a identifica noi verticale de creş­tere după ce investiţiile în eoliene sau solare vor pierde din tracţiune.

Piaţa de regenerabile traversează o perioadă de boom, care, după esti­mă­rile jucătorilor, va continua şi în următorii ani, dar, dincolo de con­struc­ţia de parcuri eoliene şi fotovol­taice, priorităţile ţin de dezvoltarea capacităţilor de stocare şi a reţelelor, de conectivitate regională şi identifi­ca­rea unor soluţii pentru creşterea con­sumului de energie pe plan intern, sunt de părere participanţii la confe­rinţa ZF Energie 2025.

În prezent, există un portofoliul total de 70.000 MW în proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare, dar, la fel ca în primul val de regenerabile, doar 10-15% vor ajunge să fie puse în funcţiune.

„Până în noiembrie 2025, vedem un total de 218 autorizaţii de înfiin­ţare, cu o putere de aproximativ 7.000 MW. Eu cred că o să fie aproximativ la fel şi în 2026, când multe proiecte care au obţinut autorizaţiile de înfiinţare în 2024–2025 vor veni la ANRE pentru ob­ţinerea licenţei de producere şi ex­ploa­tare comercială. Atunci vom ve­dea cu siguranţă în 2026 un număr foar­te mare de megawaţi care vor în­ce­pe să producă şi să livreze energie electrică în reţelele de distribuţie şi în reţeaua de transport a României“, a de­clarat George Niculescu, preşedin­te, Autori­tatea Naţională de Regle­men­tare în domeniul Energiei (ANRE).

În 2025, ANRE a emis licenţe de exploatare comercială pentru aproxi­mativ 1.300 MW. „Tehnologiile rege­nerabile, în continuare în 2025 şi în 2026, din punctul nostru de vedere şi pe baza datelor pe care le avem, arată un trend în continuă creştere“, a mai spus George Niculescu.

Părerea lui este împărtăşită şi de reprezentanţii companiilor, care des­criu la unison 2025 ca pe un an bun, excelent chiar, cu multe investiţii finalizate sau în curs de derulare.

Dincolo de entuziasmul produc­ţiei rămâne însă marea provocare a con­sumului, capitol la care România nu stă la fel de bine. Iar aici două vari­ante sunt dezbătute intens, şi uneori în contradictoriu, de companii ca soluţii salvatoare: data centere şi industria.

„Energia, până la urmă, e materie primă, deci trebuie să avem grijă să avem consum, consum industrial. Nu vom trăi în data centers, nu vom mân­ca data center, nu ne vom îmbrăca în data center şi, dacă nu încurajăm in­dustria cimentului, a îngrăşămin­telor, siderurgia, masele plastice, textilele, ceramica, sticla, vom importa totul. Va fi foarte scump şi atunci energia pe care o producem la nivel local s-ar putea să fie exportată, iar valoarea adăugată să fie prea puţină la nivel naţional“, este de părere Zsuzsa Be­reschi, director energy & sustaina­bility la EY.

Oana Ijdelea, managing partner, IJDELEA & Associates, spune la rân­dul ei că energia fără industrie este o carte pierzătoare, această preocu­pare privind creşterea consumului fiind de fapt o responsabilitate la nivel european.

„Uniunea Europeană ar trebui să se reîntoarcă către o reindustrializare, pentru că din ce în ce mai mult sun­tem doar o piaţă de servicii şi o piaţă de consum. Eu în România văd un potenţial industrial realizabil. Dacă ne uităm la industria materialelor de construcţii, de exemplu, pe partea de producţie, echipamente, am putea să fim extrem de competitivi şi extrem de buni dacă regulile jocului nu s-ar mai schimba pe durata realizării investiţiilor“.

Tot industria este văzută ca solu­ţie pentru creşterea consumului şi de Christian Leonte, CEO, Waldevar Holding, care leagă numărul mic de PPA-uri de pe piaţa locală fix de a­ceas­tă cauză. „Lipsa PPA nu este o problemă de piaţă de energie, ci un simptom al lipsei de predictabilitate şi al consumului redus. Când consumul pe zona industrială va creşte, atunci vom avea şi PPA-uri. Când compa­niile îşi pun problema dacă vor mai fi aici în doi-trei ani, cum putem vorbi de PPA?“. Pentru a avea însă inves­tiţii în industrie este nevoie de mai mult de­cât entuziasmul jucătorilor din ener­gie. „Consumul poate fi crescut prin politici de subvenţionare a in­ves­tiţii­lor. E nevoie de puţină presiune pusă pe decident“, adaugă Christian Leonte.

Un alt sector care poate profita de energia produsă local este cel al mo­bilităţii, atât cea urbană, cât şi a căilor ferate, în condiţiile în care tranziţia spre consum electric, în detrimentul hidrocarburilor, este un trend care are loc şi nu va evita România, crede George Ciubotaru, vicepreşedintele Electroalfa International.

Totuşi, şi el spune că ideal ar fi ca România să reuşească să dezvolte o industrie petrochimică puternică, care este un domeniu tradiţional ener­go­fag. „Mai ales că avem resurse de gaz în Ro­mânia şi avem şi infrastructură, avem o tradiţie în petrochimie în ţara asta care ar putea fi valorificată. Sunt produse cu valoare adăugată destul de mare, care ar putea atrage un consum pe măsură“.

De partea cealaltă, susţinătorii dezvoltării de data center atrag aten­ţia că acest sector se dezvoltă masiv în alte ţări, pe măsură ce extinderea AI duce consumul de energie la cote nemaivăzute, şi că România nu ar trebui să stea deoparte şi să nu profite de aceste oportunităţi.

„Sunt trei lucruri care se vor întâm­pla în viitor în toată lumea: centre de date, centre de date, centre de date. Orice ţară trebuie să aibă centre de date“, este convins Răzvan Copoiu, deputy al CEO Grup Enevo. În opinia lui, acest tip de investiţii ar rezolva mare parte din problema consumului redus de energie din România. „Investitorii în centre de date vin doar dacă ştiu că au de unde lua energie în viitor. Trebuie să avem un plan la nivel naţional“, spune el.

Dar, indiferent de domeniul în care se vor duce investiţiile, important este ca planurile să înceapă să fie făcu­te astăzi, căci strategiile de business ar trebui gândite pe minim trei-cinci ani, ba chiar 10-20 de ani după spusele unor investitori.

„Ceea ce vom face peste 2 sau 3 ani e ceea ce pregătim acum. Şi asta e foarte important pentru noi toţi. Este un potenţial foarte mare, acest boom, această creştere a pieţei energiei, şi e o creştere potenţată de zona de regenerabile“, a comentat Mihai Tudor, CEO Simtel .

Iar după aceste investiţii în pro­duc­ţie, următorii paşi ţin stocare, de electrificare, de reţeaua de transport a energiei electrice, dar şi de segmente separate, pe biometan şi hidrogen. „Rămâne doar ca noi să ne pregătim, să anticipăm aceşti paşi şi să nu ne bazăm doar pe ce se întâmplă astăzi. Pentru că, dacă ne bazăm doar pe ce se întâmplă astăzi, probabil că în 2–3 ani nu o să mai discutăm cu acelaşi optimism despre viitorul pieţei“, atrage atenţia şeful Simtel.

Acest call to action a fost expri­mat şi de Alina Ştefan, chief com­mercial officer, Enexus Renewable. „Cred că execuţia şi asumarea sunt cheie. Cine se apucă de treabă. Cine ajunge să implementeze mai repede şi mai bine va avea un avantaj compe­titiv pe termen lung. Ne maturizăm şi asta înseamnă asumare. Dacă vrem ca în câţiva ani vrem să rămânem în piaţă şi să nu fim inlocuiţi de alte companii care profită de fereastra de oportunitate, trebuie să ne apucăm de treabă acum.“

George Niculescu, preşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

► Autorizaţiile de înfiinţare emise de ANRE au ajuns la 218 până în noiembrie 2025, cu o putere de aproximativ 7.000 MW.

► Estimez că tendinţa se menţine şi în 2026, când multe proiecte care au obţinut autorizaţiile de înfiinţare în 2024–2025 vor veni pentru obţinerea licenţei de producere şi exploatare comercială.

► În 2025, am avut licenţe de exploatare comercială pentru aproximativ 1.300 MW, în general solar, peste 1.000 MW.

► Tehnologiile regenerabile, în continuare în 2025 şi în 2026, arată un trend în continuă creştere.

► Aşteptăm probele anunţate de investitorii de la Mintia pentru prima turbină gas-to-power. O să vedem dacă ritmul investiţional se menţine şi dacă vom avea întreaga capacitate online în 2026.

► Observăm că avântul pe partea de stocare pune Transelectrica şi operatorii de distribuţie în situaţia de a-şi actualiza studiile.

► În anumite zone, care erau tradiţional congestionate, apariţia acestor capacităţi de stocare este o surpriză plăcută: face ca reţelele să aibă în continuare putere disponibilă pentru partea de producţie, pentru că bateriile preiau o parte din sarcină în momentele de consum, alimentându-se din acele reţele.