Special

Conferinţa ZF Energie: Fonduri europene de circa 13 miliarde de euro bat la uşă pentru sectorul energetic local. Care este cheia? Însăşi reforma statului

Autor: Roxana Petrescu, Miruna Paul

25.11.2021, 11:00 368

Aparatul birocratic de stat şi procesele de avizare care durează ani de zile fac aproape imposibilă atragerea fondurilor europene disponibile pentru sectorul energetic. Dacă lucrurile vor continua la fel, circa 13 miliarde de euro, bani europeni, rămân încă o oportunitate ratată pentru România. Cursa contra cronometru a început, lupta pentru securizarea specialiştilor şi a echipamentelor necesare fiind mai încinsă ca niciodată. Cum pot PNRR-ul sau marele Fond de Modernizare să aducă investiţiile atât de necesare în energia din România? Prin însăşi reforma statului.

Aceasta a fost doar una dintre concluziile specialiştilor care au participat ieri la o nouă ediţie a conferinţei ZF Energie:  PNRR, de la plan la acţiune: Ce trebuie sa facă România pentru a atrage cât mai mult din fondurile disponibile pentru tranziţia energetică. Dezbatarea, susţinută pe platformele online ale ZF, i-a avut ca parteneri pe E.ON, Nuclearelectrica, Premier Energy şi casa de avocatură Suciu Popa.

„Fondurile pe care le avem la dispoziţie la nivelul ministerului sunt 1,6 mld. euro pe PNRR (Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă), pe Fondul de Modernizare avem la nivelul actual al preţului certificatului CO2, până în 2030, aproximativ 12 mld. euro ce vor fi alocate pentru dezvoltarea şi rezilienţa sistemului energetic naţional“, a declarat Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei. Potrivit acestuia, la nivelul instituţiei sunt în curs de elaborare ghidul de finanţare şi schemele de ajutor de stat, apelurile de proiecte urmând să fie lansate începând cu primul trimestru al anului viitor.

„Am creat o direcţie generală de ajutor de stat şi fonduri europene, o direcţie cu oameni pregătiţi care în acest moment elaborează ghidurile pentru PNRR, suntem încrezători că ţintele pe care le-am discutat vor fi realizate.“ Dincolo de optimismul reprezentantului Ministerului Energiei, care crede că România are capacitatea de a accesa chiar 100% din banii europeni puşi la dispoziţie, în teren, realitatea este că fără schimbarea procedurilor de avizare prin eliminarea birocraţiei excesive cei mai mulţi bani vor rămâne neaccesaţi.

„Una dintre sarcinile cele mai importante ale acestui guvern este să simplifice enorm de mult procedurile de avizare. Deci, dacă noi aşteptăm 3 ani după avize, cum se întâmplă la POIM, atunci nu o să reuşim să implementăm PNRR-ul. Pe lângă simplificarea procedurilor la nivelul PNRR, trebuie să vină reforma sistemului de avizare din România, altfel nu vom reuşi să atragem banii“, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE). Reprezentanta MIPE a mai precizat că la nivelul ministerului sunt încercări susţinute pentru simplificarea procedurilor privind accesarea banilor europeni.

„E vorba de reforma statului român. Va trebui să luăm nişte măsuri foarte drastice pentru că dacă aşteptăm 3 ani pentru toate avizele şi nu putem să începem licitaţiile anul viitor sau în 2023 nu vom putea implementa PNRR-ul“, a mai precizat Csilla Hegedüs.

Cei mai buni avocaţi din domeniu avertizează că pentru România vor urma doi ani de foc în ceea ce priveşte pregătirea legislaţiei necesare, cel mai important aspect fiind că fără reforme, banii europeni nu vin.

„În următori doi ani, va fi necesar un efort extrem de mare din partea autorităţilor statului cu puteri legislative. Va trebui să mergem

într-un ritm foarte alert. Pare copleşitor, dar n-aş fi pesimistă. Întregul PNRR presupune o reformare a sistemului legislativ în varii domenii, dar dacă există voinţă va trebui să se poată“, a declarat Miruna Suciu, managing partner, Suciu Popa. Printre schimbările legislative asumate de România prin PNRR se numără chiar schimbarea legii energiei, crearea mediului legal pentru proiectele de eoliene offshore, reglementări la nivelul vânzării de energie sau crearea mediului legal pentru demararea investiţiilor în hidrogen.

„Există un apetit foarte mare atât din partea investitorilor deja prezenţi pe piaţă, şi nu numai. Există investitori din partea de oil and gas care, fiind prezenţi, pe piaţa din România îşi doresc să participe la decarbonizare“, a mai spus Miruna Suciu.

De cealaltă parte, mediul de business îşi arată reticenţele, cerând aceeaşi accelerare la nivelul implementării reglementărilor necesare.

„Banii sunt în Fondul de Modernizare, unde consider că România este lăsată în urmă faţă de alte ţări, noi încă nu avem ghidul solicitantului. Cehia a organizat primul call de proiecte în ianuarie 2021 şi a făcut primele plăţi de 200 milioane de euro din Fodul de Modernizare. Este doar un exemplu pe care România trebuie să îl urmeze“, a spus Adrian Dumitriu, CFO Chimcomplex Borzeşti.

Mai departe, în ciuda entuziasmului legat de energia verde, România trebuie să se concentreze pe rezervele sale de gaze pentru a face tranziţia energetică.

„Pentru România, ca şi producător pe locul 2 de gaze naturale în Europa, în condiţiile în care vorbim de o decarbonizare şi de trecerea de la cărbune la alte surse de energie, gazul este tranziţia noastră“, a spus Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy.

Dincolo de legislaţie, forţa de muncă şi accesul la echipamente, mai ales în actualul context al marilor blocaje industriale, sunt alte provocări majore asociate tranziţiei energetice din România.

„Nu avem încă mulţi specialişti pe domeniul energiei verzi. În România avem două rectoare nucleare şi 1.400 MW de energie nucleară, dar avem şi câteva universtităţi care predau energie nucleară. Pe de altă parte, avem de două ori mai multă energie regenerabilă şi nu avem o universitate care să predea energia verde, avem doar cursuri de specializare. Nu avem capacitatea să pregătim suficienţi oameni pentru noul val de investiţii“, spune Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC. Potrivit lui Bogan Toncescu, CEO-ul Transelectrica, pe proiectele pe care compania le are pentru Fondul de Modernizare ar putea fi integraţi în sistem circa 2.300 MW în următorii cinci ani.

„Dacă vorbim de Fondul de Modernizare, unde trebuie să transmitem o listă mare de proiecte, ne-am axat pe două zone în Dobrogea şi axul Banatului, zone în care capacitatea suplimentară care mai poate fi adăugată este spre zero. Aceste clustere au o valoare de 500 milioane de euro“, a precizat Bogdan Toncescu.

Pe zona de echipamente, lupta a început.

„Competiţia europeană va fi o provocare pentru România. Cei care vor semna primii pentru proiecte vor avea o energie mai competitivă decât noi“, a subliniat Petru Ruşeţ, managing director, Siemens Energy România.

O bună parte dintre specialişti îşi păstrează totuşi optimismul.

„Pe piaţa locală, proiectele de regenerabile nu sunt făcute pentru prima dată, dar vorbim de încă aproxiamtiv 3,5 GW prin intermediul contractelor de diferenţă. Lucrurile sunt totuşi fezabile. Sunt într-adevăr şi anumite arii unde România nu are o tradiţie foarte mare în spate şi tocmai de aceea sunt alocate şi aceste fonduri europee, pentru a susţine dezvoltarea“, a spus Mihai Drăghici, Director, Business Consulting, Energy South Cluster Leader CESA, EY.

La final însă, dacă proiectele se vor realiza, ele vor genera o transformare la nivelul întregii economii.

„E o transformare extrem de complexă. Nu ai cum să dezvolţi viziuni integrate despre o tranziţie către un alt tip de economie, despre asta vorbim fundamental în Greeen Deal, fără o strategie. Sunt multe ţări în jurul nostru care au deja strategii sau în faze foarte avansate de aprobare ceea ce se cheamă net zero transition strategies“, a mai precizat Cătălin Stancu, associated senior expert în cadrul companiei de consultanţă Horvath

 
 

Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat, Ministerul Energiei

Pentru sectorul energetic, PNRR prevede 29 de ţinte şi jaloane ce acoperă un domeniu foarte larg. Acest domeniu este reprezentat de construcţia şi realizarea de capacităţi noi de energie din resurse regenerabile, fotovoltaic şi eolian, întărirea reţelei de transport şi distribuţie, realizarea unor noi reţele de distribuţie a gazelor pregătite pentru inserţia de hidrogen, construcţia şi retehnologizarea unor noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă pe gaz, folosite în in general pentru termoficarea oraşelor, reducerea emisiilor cu gaze cu efect de seră prin închiderea centralelor pe cărbune şi stimularea măsurilor de eficienţă energetică, stimularea investiţiilor în sectorul resurselor regenerabile prin introducerea contractelor de diferenţă, reforma pieţei de energie electrică, precum şi construcţia unor capacităţi de producţie a bateriilor şi panourilor fotovoltaice. Acestea sunt în mare domeniile pe care le atinge PNRR în domeniul energetic prin cele cinci măsuri pe care le urmărim şi le dorim să le realizăm până la sfârşitul lui 2026.

Pentru acele elemente care reprezintă finanţarea unor investiţii, sunt în curs de elaborare ghidul de finanţare şi schemele de ajutor de stat, apelurile de proiecte urmând să fie lansate începând cu primul trimestru al anului viitor.

Am creat o direcţie generală de ajutor de stat şi fonduri europene, o direcţie cu oameni pregătiţi care în acest moment elaborează ghidurile pentru PNRR, suntem încrezători că ţintele pe care le-am discutat vor fi realizate.

Ţinta noastră este de 100% pe cele 5 investiţii, call-urile se vor desfăşura până în 2026, acestea vor începe în perioada următoare pe fiecare domeniu de investiţii, urmând ca realizarea acestor investiţii să fie până în 2026.

Noi la nivel administrativ elaborăm ghidurile, vom face call-urile şi sperăm să fie cât mai mulţi beneficiari care să acceseze aceste fonduri. Am observat un interes crescând din piaţa pentru finanţare şi de aici vine încrederea mea că vom reuşi să absorbim aceste fonduri.

Doar pe partea de PNRR, aşteptarea noastră este ca la nivelul anului 2026 să avem în surse regenerabile adiţionat 950 MW în solar şi eolian. Ne aşteptăm să avem cel puţin 100 MW în electrolizoare care să producă hidrogen, să fie folosit în industria chimică, industria de transport. Ne aşteptăm la cel puţin 300 MW să fie realizaţi în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă. Ne aşteptăm să avem producători, actori în piaţă care să realizeze capacităţi de stocaj prin baterii care să conducă la creşterea rezilienţei sistemului energetic naţional.

Ne aşteptăm ca o parte dintre aceste fonduri să fie folosite prin crearea unor capacităţi industriale de producţie, reciclare şi ansamblare a bateriilor şi panourilor fotovoltaice. Este o piaţă în dezvoltare în România, o economie circulară aduce un beneficiu suplimentar în economie.

Noi suntem în discuţii avansate cu Comisia Europeană privitoare la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, care prevede realizarea unor capacităţi de aproximativ 720 MW în centrale fotovoltaice şi 1,2 GW în centrale pe ciclu combinat, centrale care folosesc gazul.

Fondurile pe care le avem la dispoziţie la nivelul ministerului sunt 1,6 mld. euro pe PNRR, pe Fondul de Modernizare avem la nivelul actual al preţului certificatului CO2, până în 2030, aproximativ 12 mld. euro ce vor fi alocate pentru dezvoltarea şi rezilienţa sistemului energetic naţional.

 
 

Csilla Hegedüs, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene

În noua lege a energiei se va prevedea simplificarea procedurilor de acordare a licenţelor de autorizare a investiţiilor, iar colegii de la Ministerul Energiei încearcă să reducă şi documentaţia necesară procedurilor, ne dorim să scădem perioada de avizare.

Dacă vorbim de energie, avem cinci investiţii, primul jalon este legat de energia electrică din surse regenerabile, eoliană şi solară, trebuie să lansăm procedura de ofertare până la sfârşitul primului trimestru din 2022, avem o sumă totală de 460 milioane euro. A doua investiţie, infrastructura de distribuţie a gazelor din surse regenerabile, avem două subinvestiţii, adică infrastructura nouă unde se doreşte semnarea contractelor până la sfârşitul trimestrului patru din 2023, vorbim de o sumă de 400 mil. euro, adică 570 km de reţea nouă şi 578.000 de gospodării care vor fi conectate. La schema pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, vorbim de semnarea contractelor în T2/2022, de dezvoltarea unei producţii combinate de energie termică şi energie electrică pe gaz şi de înaltă eficienţă, semnăm contractele până la sfârşitul T2/2020. Aici pot aplica atât companiile cât şi UAT-urile.

Văd o mare dorinţă din partea pieţei, asta ne va fi de ajutor, în plus vom vedea cât de bine sunt pregătite proiectele UAT-urilor.

Când am făcut proiectul de guvernare, cel al PNL-USR-UDMR, atunci am spus că vom include în proiect doar investiţiile mature. Sperăm să reuşim să avem procedurile mai simple şi plăţile mai rapide, aşa vom reuşi să atragem 29 mld. euro. Pe lângă aceasta, mai avem suma mai mare din fondurile europene clasice, care şi ele ne vor ajuta şi cred că piaţa energetică din România se va schimba până la finalul acestei perioade.

UAT-urile au proiecte pregătite, sunt primari care se gândesc la viitor şi care au studiile de fezabilitate pregătite, ele trebuie să fie adaptate, pentru că preţurile au crescut şi legislaţia s-a schimbat.

Una dintre sarcinile cele mai importante ale acestui guvern este să simplifice enorm de mult procedurile de avizare. Deci dacă noi aşteptăm 3 ani după avize, cum se întâmplă la POIM, atunci nu o să reuşim să implementăm PNRR-ul. Pe lângă simplficiarea procedurilor la nivelul PNRR, trebuie să vina reforma sistemulul de avizare din România, altfel nu vom reuşi să atragem banii

Noi la MIPE am început să lucrăm nu doar la debirocratizare, dar la o simplificare masivă, incercăm să avem un sistem mai simplu

E vorba de reforma statului român. Va trebui să luăm nişte măsuri foarte drastice pentru că dacă aşteptăm 3 ani pentru toate avizele şi nu putem să începem licitaţiile anul viitor sau în 2023 nu vom putea implementa PNRR-ul.

 
 

Bogdan Toncescu,  CEO Transelectrica

Am făcut publică acum câteva luni o listă cu 20 de proiecte pe care vrem să le declarăm de importanţă naţională, pe lângă planul de dezvoltare pe care îl aveam stabilit.

Dacă vorbim de Fondul de Modernizare, unde trebuie să transmitem o listă mare de proiecte, ne-am axat pe două zone în Dogrobea şi axul Banatului, zone în care capacitatea suplimentară care mai poate fi adăugată este spre zero. Aceste clustere au o valoare de 500 milioane de euro.

Dacă vorbim de Dobrogea, unde capacitatea este 0 în momentul de faţă pentru integrarea de noi proiecte de producţie, doar proiectul Medgidia-Constanţa va creşte capacitatea cu 700 MW, celelalte proiecte pe zona Dobrogea vor creşte capacitatea cu încă 1.000 MW.

În total vorbim de o capacitate suplimentară de 2.300 MW pe proiectele din Fondul de Modernizare, până în 2025-2026.

Partea de avizare a fost şi este o provocare foarte mare.

 
 

Mihai Drăghici, director, Business Consulting, Energy South Cluster Leader CESA, EY

Noi am estimat că fondurile europene disponibile penrtru sectorul energetic sunt de peste 10 miliarde de euro. PNRR acoperă 1,6 mld. euro, dar cel mai mare program este Fondul de Modernizare, unde noi avem o estimare de 7,6 mld. euro care poate ajunge la 12 mld. euro, având în vedere preţurile curente ale emisiilor de CO2.

România este ţara cu una dintre cele mai mari alocări la nivel UE pentru acest Fond de Modernizare alături de Polonia şi Germania. Sunt 6 judeţe mari vizate pentru această transformare, vorbim de 12 miliarde de euro care vor merge către aceste zone pentru a ajuta primăriile şi companiile locale

Pe piaţa locală, proiectele de regenerabile nu sunt făcute pentru prima dată, dar vorbim de încă aproximativ 3,5 GW prin intermediul contractelor de diferenţă. Lucrurile sunt totuşi fezabile. Sunt într-adevăr şi anumite arii unde România nu are o tradiţie foarte mare în spate şi tocmai de aceea sunt alocate şi aceste fonduri europene, pentru a susţine dezvoltarea.

 
 

Miruna Suciu, managing partner, Suciu Popa

Pentru a realiza aceste investiţii şi acest plan şi a accesa aceste fonduri, va trebui să punem în practică o serie de reforme, reforme care vin împreună cu ţinte şi jaloane, care vor trebui împlinite ca aceste proiecte să acceseze finanţare.

Legea privind decarbonizarea în vederea înlocuirii treptate a centralelor pe cărbuni, precum şi legislaţia secundară va trebui implementate până la jumătatea anului viitor, mi se pare o ţintă extrem de importantă, dar şi dificilă. Cred că dintre toate actele normative care trebuie adoptate, acesta trebuie adoptat cel mai rapid, nu ştim cum va arăta acest proiect de lege.

Va mai trebui adoptată nouă lege a energiei, va trebui să o avem gata până în iunie, 2023. Noua lege a energiei trebuie să simplifice acordarea licenţelor, va trebui să includă termene mai scurte, o documentaţie mult mai redusă.

Adoptarea unui act normativ necesar pentru a promova şi a permite investiţiile în energia regenerabilă în offshore, toate acestea trebuie finalizate până în iunie, 2023. Suntem curioşi să vedem cum va arăta legislaţia. 

O altă reformă prevăzută în plan este îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste la companiile de stat din energie. Mai este de menţionat listarea unui pachet de 15% din Hidroelectrica prin IPO, acest lucru urmând să se realizeze până în iunie, 2023.

În următori doi ani, va fi necesar un efort extrem de mare din partea autorităţilor statului cu puteri legislative. Va trebui să mergem într-un ritm foarte alert. Pare copleşitor, dar n-aş fi pesimistă. Întregul PNRR presupune o reformare a sistemului legislativ în varii domenii, dacă există voinţă va trebui să se poată.

Există un apetit foarte mare atât din partea investitorilor deja prezenţi pe piaţă, şi nu numai. Există investitori din partea de oil and gas care, fiind prezenţi, pe piaţa din România îşi doresc să participe la decarbonizare.

 
 

Adrian Dumitriu, CFO Chimcomplex Borzeşti

Noi suntem preocupaţi să ne asigurăm independenţa energetică văzând ce se întâmplă în piaţă. Din perspectiva mea, PNRR reprezintă o mică porţiune din ceea ce trebuie să facem din perspectiva finanţării pentru restructurarea sistemului energetic. Banii sunt în Fondul de Modernizare, unde consider că România este lăsată în urmă faţă de alte ţări, noi încă nu avem ghidul solicitantului. Cehia a organizat primul call de proiecte în ianuarie 2021 şi a făcut primele plăţi de 200 milioane de euro din Fodul de Modernizare. Este doar un exemplu pe care România trebuie să îl urmeze.

Eu nu ştiu acum, de exemplu, care este rentabilitatea legată de contractele pentru diferenţă. Prima dezbatere publică cu privire la CfD  a fost în martie 2019, de atunci nu s-a întâmplat nimic. Eu nu ştiu cum cineva poate să pornească şi să construiască un proiect fără să ştie care e randamentul.

Din perspectiva noastră, o companie care are proiecte de dezvoltare, aşteptăm o transparenţă cu privire la modul de implementare a acestor proiecte, modul în care vor fi acordate aceste scheme de stat.

Eu cred că peste 5 ani România o sa aibă o sărăcie energetică acută.

Am avut un set de proiecte integrate în care am vorbim de eficienţă energetică de circa 800 de milioane euro.

 
 

Iuliana Pănescu, head of treasury, Premier Energy

România traversează alături de UE un context nu foarte favorabil, există o suprapunere de factori care conduc la o creştere de preţuri care nu este sustenabilă, atât pentru noi ca furnizori, cât şi pentru clienţii noştri.

Dacă ne uităm la cotaţiile la care se tranzacţionează gazul pentru anul viitor, începând cu T2 şi T3 lucrurile sunt mai calme, vedem cotaţii de preţ cu până la 50% mai mici faţă de nivelul actual.

Pentru România, ca producător pe locul 2 de gaze naturale în Europa, în condiţiile în care vorbim de o decarbonizare şi de trecerea de la cărbune la alte surse de energie, gazul este tranziţia noastră.

România face parte din platforma noastră industrială, dorim să diversificăm portofoliul nostru de invesţii în sfera energetică, de aceea zona de regenerabile este una dintre ţintele noastre. Avem mai multe proiecte în linie dreaptă la care ne uităm, sperăm ca în primul trimestru din 2022 să avem şi ceva concret.

Interesele noastre în sfera regenerabilă rezidă atât în producerea de energie verde, dar ne uităm şi la proiecte de cogenerare gas to power, pentru că gazul este businessul pe care îl cunoaştem.

 
 

Sebastian Enache, business development manager la Monsson-PLC

Nu avem încă mulţi specialişti pe domeniul energiei verzi. În România avem două reactoare nucleare şi 1.400 MW de energie nucleară, dar avem şi câteva universităţi care predau energie nucleară. Pe de altă parte, avem de două ori mai multă energie regenerabilă şi nu avem o universitate care să predea energia verde, avem doar cursuri de specializare. Nu avem capacitatea să pregătim suficienţi oameni pentru noul val de investiţii.

Este foarte important să deblocăm legislaţia de stocare a energiei. În momentul de faţă, dacă vrei să instalezi o capacitate de stocare nouă, trebuie să iei un ATR nou şi să îţi măresti capacitatea din ATR.

Fie că sunt prin fonduri nerambursabile, fie pe banii investitorilor estimările sunt că probabil o să ne apropiem de 4.000-5.000 MW noi în 2025-2026 pe zona de producţie de regenerabilă.

Există o listă de aşteptare, cu cât eşti mai devreme pe această listă, cu atât echipamentele se pot livra. Nimeni nu îţi dă o ofertă dacă nu ai proiectul complet autorizat.

Noi trebuia să avem deja legislaţia şi proiectele să fie în plină desfăşurare. Investiţiile private vor fi primele care vor fi operaţionale.

 
 

Petru Ruşeţ managing director, Siemens Energy România

Cred că primul pas pentru România, şi cel realist, este de a face o tranziţie prin gaz spre o neutralitate zero si aici avem foarte multe proiecte în pregătire. Vreau să rămân optimist.

De mai mult de un an suntem implicaţi într-o efervescenţă incredibilă. Ce trăim acum depăşeşte cu mult efervescenţa de dinaintea construcţiei celor 4.000 MW verzi de acum 10 ani. Calendarele sunt însă foarte strânse.

Competiţia europeană va fi o provocare pentru România. Cei care vor semna primii pentru proiecte vor avea o energie mai competitivă decât noi.

 
 

Cătălin Stancu, associated senior expert în cadrul companiei de consultanţă Horvath

Cred că România ar trebui să se uite foarte atent la ceea ce înseamnă blue hydrogen - hidrogen curat rezultat prin utilizarea gazului - care la ora asta este recunoscut în documentele oficiale ale Comisiei Europene. România, dincolo de faptul că este al doilea producător european de gaz, are şi tot ce îi trebuie legat de elementele de logistică şi infrastructură, depozitare, transport etc. şi are şi o experienţă interesantă în ceea ce înseamnă producerea de hidrogen în ţară.

E o transformare extrem de complexă. Nu ai cum să dezvolţi viziuni integrate despre o tranziţie către un alt tip de economie, despre asta vorbim fundamental în Green Deal, fără o strategie. Sunt multe ţări în jurul nostru care au deja strategii sau în faze foarte avansate de aprobare ceea ce se cheamă net zero transition strategies.

PNRR este o mică parte din ce înseamnă şansa României de a accesa nişte fonduri care sunt fără precedent, de aici vine şi marea provocare.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO