„Importurile dau şi măsura în care companiile locale sunt capabile să producă pentru a deservi consumul, dar România este singura ţară europeană care are ponderea retailului în importuri în creştere în ultimii trei ani şi aş pune această tendinţă pe două cauze. Prima ţine de avansul dinamic al consumului din ultimii ani care a făcut ca mediul de business să nu ţină pasul cu producţia necesară pentru a deservi cererea şi consumul s-a mutat către importuri. Iar a doua cauză ţine de faptul că de trei ani vedem investiţii în scădere, ceea ce a făcut ca ceea ce importăm să fie bunuri de consum şi mai puţin bunuri destinate investiţiilor”, a spus Eugen Anicescu, country manager al Coface România, la conferinţa la care au participat peste 100 de antreprenori, manageri, consultanţi şi investitori. În cadrul conferinţei s-a discutat şi despre internaţionalizarea afacerilor româneşti, despre programe de tip Start-Up Nation, dar şi despre importanţa fondurilor de investiţii în dezvoltarea afacerilor locale.
„Internaţionalizarea este o nevoie pe care o au companiile româneşti. Există nevoia de a fi pe alte pieţe decât cele din Uniunea Europeană. Am semnat un memorandum de înţelegere cu pieţe terţe precum Egipt, Italia, dar şi acorduri comerciale cu Japonia şi Singapore şi vom semna şi cu Vietnam”, a spus Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.
Pe de altă parte, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), crede că România are nevoie de modernizarea finanţărilor din partea statului şi de linii continue de finanţare, ca atunci când apare nevoia de finanţare din partea antreprenorului, să poată accesa fonduri.
„Şi nu pe o perioadă limitată, în care dacă te încadrezi bine, dacă nu, nu.“ Pe de altă parte, el spune că programe de tip Start-Up Nation nu ar trebui să existe pentru totdeauna, ci acestea sunt menite doar pentru creşterea numărului de antreprenori. Ulterior, statul trebuie să creeze instrumente de finanţare pentru afacerile care au trecut de nivelul de start-up.
Pe de altă parte, reprezentanţii companiilor de investiţii şi a fondurilor de investiţii, cred că antreprenorii trebuie să fie informaţi, să vadă cum îi poate ajuta statul, cât îi poate ajuta banca, dar să nu aştepte doar ajutor din jur pentru a-şi dezvolta businessurile. În plus, aceştia cred că atunci când un business ajunge la un nivel în care creşterile se lasă aşteptate, antreprenorii ar trebui să se gândească să facă un exit sau să vândă o parte din companie unui fond de investiţii care să asigure mai departe creşterea.
„Un antreprenor trebuie să se îndrepte către un fond de investiţii atunci când se duce la bancă şi i se spune ãdeşi creşti, trebuie să fii mai profitabil, să faci capitalizare şi peste un an să reluăm discuţia”, a spus Andrei Cionca, preşedinte CITR Group, care alături de mai mulţi investitori au lasat platforma ROCA, soluţie dedicată IMM-urilor din aproape orice domeniu de activitate care are un business funcţional, operaţional profitabil şi scalabil, cu posibilităţi de digitalizare şi export.
„Am fondat Mediapost Hit Mail în Ô97, iar în 2008 am vândut 40% din acţiuni şi în 2015 am ieşit din acţionariat. În industria noastră, jocurile sunt făcute de multinaţionale, ne-am speriat de criză şi am vândut-o în buza crizei. Nu a fost o decizie rea să ies din acţionariatul companiei”, spune Marian Şeitan, fondator al companiei de marketing direct Mediapost Hit Mail şi investitor Homefresh, companie care livrează ingrediente pentru a pregăti mâncarea în proporţiile potrivite acasă.
Eugen Anicescu, country manager, Coface România
♦ În ultimii zece ani s-a înregistrat o stagnare a numărului de companii nou înfiinţate, deşi creşterea economică înregistrată în această perioadă a fost de 37%, a doua cea mai mare creştere din UE. Numărul de companii stagnează pentru că dacă ne uităm, creşterea din 2017 a fost generată de companiile fără activitate. Deci, deşi economia creşte, acest avans nu se vede şi în creşterea antreprenoriatului.
♦ România are circa 23 de companii la 1.000 de locuitori. Un element important este faptul că doar 27.000 de companii au cifra de afaceri peste 1 milion de euro. Acestea participă la procesul de polarizare a economiei în sensul în care vedem că ponderea cifrei de afaceri în economia românească de companii cu afaceri de peste 1 milion de euro creşte de la 74% la 86% în cei 10 ani. Practic, companiile mari devin mai mari. Astfel, aş observa că cel mai probabil cifra de afaceri creşte în zona companiilor cu afaceri peste 50 - 100 de milioane de euro, pentru că în economie avem 80% din companii care au mai puţin de trei angajaţi, care sunt cumva companii de subzistenţă.
♦ Este important să vedem o creştere a numărului de companii pentru a reuşi să captăm oportunităţile, iar programele precum Start-up Nation ar trebui să stimuleze acest proces.
Doina Topală, director, direcţia IMM, CEC Bank
♦ Asigurăm consiliere şi mentorat pentru circa 2.000 de accesanţi ai programului Start-up Nation, din cei circa 9.400. Nu toţi au apelat la finanţare, pentru unii am asigurat doar servicii de cash management, respectiv de încasare a grantului. Misiunea noastră este să finanţăm toate aceste IMM-uri indiferent de dimensiune.
♦ Cu programele dedicate start-up-urilor am început încă din 2010, când sumele alocate erau foarte mici, de circa 70.000 de lei, şi în cadrul cărora se calificau un număr mic de antreprenori.
♦ Noi nu lăsăm tinerii antreprenori să se blocheze. Adică, după ce au accesat granturile ne preocupă să le acordăm capital de lucru, dar pentru asta este nevoie să se califice şi să vină cu un aport propriu sau le putem acorda credite de investiţie necesare achiziţiei spaţiului de lucru sau pentru echipamente.
♦ Banca nu respinge de regulă solicitările antreprenorilor care au o situaţie financiară slabă, dar pentru cei la început de drum aportul propriu este esenţial pentru că tinerii antreprenori trebuie să înţeleagă că nu trebuie să îşi ridice dividendele în primul, în al doilea, în al treilea an, ci trebuie să îşi capitalieze singuri firmele pentru că altfel vor rămâne fără capital de lucru. Ei trebuie să înţeleagă că orice schimbare de tehnologie le poate schimba businessul şi poate face diferenţa dintre succes şi eşec. Sunt multe aspecte de care ei trebuie să ţină cont, alături de elementul de finanţare.
♦ Sfătuim antreprenorii să nu facă greşeala pe care majoritatea tinerilor antreprenori o fac, mă refer ca din banii acordaţi de bancă pentru capital de lucru să realizeze investiţii - să blocheze banii în maşini, echipamente - şi să nu mai poată continua afacerea.
♦ Pentru 1.021 de beneficiari ai programului Start-Up Nation am asigurat servicii de cash management, adică au încasat doar granturile prin noi, iar 1.265 au beneficiat de finanţare. Avem circa 200 de antreprenori care au accesat în continuare linii de credit pentru capital de lucru.
Ştefan-Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat
♦ Internaţionalizarea este o nevoie pe care o au companiile româneşti. Avem 30 de ani de activitate în economia de piaţă. Există nevoia de a fi pe alte pieţe decât cele din Uniunea Europeană. Am semnat un memorandum de înţelegere cu pieţe terţe precum Egipt, Italia, dar şi acorduri comerciale cu Japonia şi Singapore şi vom semna şi cu Vietnam.
♦ Astăzi avem 33.514 proiecte depuse pentru programul Start-Up Nation, în timp ce anul trecut aveam 19.000 de proiecte. Jumătate din proiectele depuse au fost analizate, iar în două săptămâni o să vedem primele contracte semnate.
♦ După perioada de debut venim în întâmpinarea antreprenorilor şi cu alte programe de finanţare, precum cel de Microindustrializare, unde finanţarea nerambursabilă ajunge până la 450.000 lei pentru fiecare beneficiar.
♦ Vrem să creăm o platformă cu informaţii structurate prin care antreprenorul să afle cum poate să obţină finanţare, prin fonduri de la stat, fonduri europene, fonduri de risc sau de la bănci, prin fonduri europene.
♦ Am semnat cu Bursa de Valori Bucureşti un parteneriat prin care facem workshopuri în nouă municipii din ţară. Astfel, antreprenorii pot afla cu se pot finanţa pe piaţa secundară AeRo.
♦ Să revizuim legea business angels şi legea incubatoarelor de afaceri, astfel încât autorităţile locale şi judeţene să poată sprijini financiar afacerile locale.
Florin Jianu, preşedinte, Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
♦ Avem nevoie de modernizarea finanţărilor din partea statului şi de linii continue de finanţare, ca atunci când apare nevoia de finanţare din partea antreprenorului, să poată accesa fonduri. Şi nu pe o perioadă limitată, în care dacă te încadrezi, bine, dacă nu, nu.
♦ Criza forţei de muncă ar trebui revizuită prin politici concrete din partea statului şi să nu ne mai uităm la crearea de locuri de muncă atunci când finanţăm o afacere pentru că nu mai avem de unde să creăm.
♦ Bucharest Start-Up City este un parteneriat public-privat dintre Consiliul Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România şi Primăria Capitalei care vine cu îmbunătăţiri la programul Start-Up Nation: suma a crescut de la 43.000 de euro la 50.000 de euro, accentul este pus pe calitate, nu pe crearea unui loc de muncă - angajatul poate fi chiar antreprenorul - şi realizarea unui interviu înainte de finanţare. În mai dăm drumul programului de 10 mil. euro, prin care finanţăm 200 de persoane. Antreprenorii vor trece prin programe de formare, de finanţare a afacerii şi mentorat, va fi un ciclu complet.
♦ Programul Start-Up Nation nu trebuie să fie pe vecie. După creşterea numărului de antreprenori, avem nevoie de alte instrumente de finanţare.
Ovidiu Palea, fondator, centrul medical Provita
♦ Pot să spun că piaţa medicală este foarte competitivă, suntem dependenţi de bănci şi pot să spun că modul şi timpul în care ne dezvoltăm ţin de condiţiile bancare. Asta pentru că businessul medical este sezonier. Acesta depinde de zilele libere date de guvern, de ploi şi ninsori şi de vacanţe. În clipa în care ai o zi proastă în care o parte mai mare din încasări se duce către bancă, este greu să investeşti în dezvoltare.
♦ Nu îmi este clar de ce din Vest poţi împrumuta bani de la bancă la o dobândă de 1-2%, iar aici plătim aproape 6%. În acest context, depindem foarte mult în costul nostru de condiţiile de finanţare. În clipa în care presiunea cade pe mine ca şi clinică să returnez într-un timp scurt banii băncii nu mai pot să mă extind. Eu am nevoie de aceşti bani pentru a investi în tehnologie, pentru că în domeniul medical dacă nu investeşti în tehnologie anual nu exişti. În acelaşi timp, eşti presat de finanţare pentru că activezi într-o piaţă extrem de competitivă în care sunt fonduri de investiţii, iar tu ca antreprenor ai multă presiune pe umeri.
♦ Al doilea element este condiţia de îmrpumut. Adică eu ca antreprenor trebuie să returnez 4 milioane de euro în cinci ani, automat te îndoaie ratele, iar dacă aş putea returna banii în 15 ani sau 20 de ani ar fi cu totul altceva.
Marius Măcărescu, fondator, Premium Fruct (sucurile Profructta)
♦ Am făcut o fabrică de sucuri naturale la Câmpulung Muscel, cu fonduri proprii, provenite dintr-un business anterior. Astăzi livrăm în Bucureşti şi judeţele limitrofe sucuri naturale 100%.
♦ Avem o problemă cu forţa de muncă. Nu găsim oameni, deşi plătim destul de bine faţă de ceilalţi întreprinzători din zona noastră.
♦ Ambalajul de sticlă este o problemă pentru noi, deoarece nu putem cumpăra din România. Importăm din Germania, stăm la rând pe liste, nu le obţinem repede şi suntem nevoiţi să cumpărăm două - trei camioane odată pentru a avea stoc de ambalaje.
'♦ La târgul Biofach, care a avut loc în februarie în Germania, am făcut un parteneriat pentru a desface produsele în Finlanda.
♦ Am făcut primul export de sucuri din fructe de pădure certificate ecologic.
♦ Partenerii noşti ne-au ales doar pentru că sucurile sunt 100% naturale şi pentru că le obţinem din fructe de pădure.
Andrei Cionca, preşedinte, CITR Group
♦ Cauzele pentru care companiile ajung să aibă dificultăţi sunt două: dimensiunea, pentru că firmele sunt prea mici şi nu sunt competitive, şi decapitalizarea, majoritatea având mare nevoie de capital.
♦ La un an de la înfiinţarea ROCA, prima platformă de finanţare a companiilor aflate în dificultate, vrem să lansăm încă două minifonduri, pentru companiile care au nevoie de capital. Soluţia pentru aceste companii este, la început, să facă un parteneriat cu fonduri de investiţii, care aduc capital.
♦ Un antreprenor trebuie să se îndrepte către un fond de investiţii atunci când se duce la bancă şi i se spune: „Deşi creşti, trebuie să fii mai profitabil, să faci capitalizare şi peste un an să reluăm discuţia”.
♦ Fiecare antreprenor trece printr-un moment subiectiv, când îşi dă seama că e implicat în toate procesele din organizaţie. Atunci trebuie să se gândească că are nevoie lângă el de oameni care să-i ia un pic de pe umeri munca.
♦ Când businessul decolează, toate fondurile de investiţii sunt interesate să-l cumpere. Sfatul meu e ca antreprenorul să vândă o parte din companie mai ieftin şi să crească împreună. Un partener poate să te scoată pe alte pieţe şi să te ajute financiar.
♦ Pe cât de mult a ajutat un antreprenor compania să crească, pe atât o poate frâna. După un anumit nivel, compania trebuie să se corporatizeze.
♦ Antreprenorul trebuie să fie informat - cu atât mă poate ajuta statul, cu atât mă poate ajuta banca - hai să fim pragmatici.
♦ Sfaturile mele pentru un antreprenor: să te înconjori de oameni mai buni decât tine, să comunici, să înveţi din experienţele altora.
Matei Păun, partener, fondul de investiţii Black Sea Fund
♦ În momentul de faţă analizăm cu atenţie patru oportunităţi de investiţii. De la începutul anului cred că am văzut circa 30-40 de oportunităţi şi încă vin, este un moment foarte propice din punctul meu de vedere pentru a investi în economia românească. De câţiva ani economia merge bine şi sunt de părere că în continuare există premise pentru ca antreprenorii să fie fericiţi pentru viitor. Sperăm ca anul acesta să închidem două-trei tranzacţii. Unele dintre companiile de anul acesta sunt o parte din domeniul sănătăţii şi o altă parte sunt din industria uşoară.
♦ Suntem flexibili şi deschişi vizavi de sectoarele de activitate. Ceea ce contează pentru noi este să fie un antreprenor cu un trecut care să îl recomande şi al cărui business necesită finanţare pentru a creşte mai departe, fie pentru a dezvolta sectorul în care activează, fie pentru a investi în creşterea capacităţilor de producţie sau plan de expansiune, astfel încât împreună cu antreprenorul să facem un exit în 4-5-6 ani.
♦ Nu devenim acţionari pe un anumit procent din companie, suntem la fel de fericiţi cu 25% din acţiuni cum suntem şi dacă avem 65%. Important este ca antreprenorul să menţină o parte cât mai importantă în business pentru a fi motivat să meargă mai departe. Nu avem idei fixe vizavi de procente, atât timp cât sumele sunt justificate.
Andrei Pitiş, cofondator Innovation Labs şi VP Engineering, Fitbit
♦ Pot spune că începând cu anul trecut s-au finanţat mai multe companii prin fonduri de venture capital. Este adevărat că trebuie să le demonstrezi că eşti capabil să le înzeceşti banii, dar asta înseamnă ca dacă ei investesc 2 milioane tu trebuie să le arăţi că faci 20 de milioane, ceea ce nu este deloc imposibil pentru o companie din tehnologie. Am văzut din ce în ce mai multe companii care cresc foarte rapid şi care nu sunt din zona de tehnologie.
♦ Eu le recomand antreprenorilor să pornească businessul cu o piaţă globală în minte. Sunt foarte mulţi care se gândesc la început că lansează în România şi apoi şi în ţările din jur. Şi acesta este un model de business care e finanţabil, dar trebuie să ştie foarte bine care va fi procesul de scalare globală. Şi este bine să aibă deja o investiţie de tip angel atunci când se duc spre un venture capital.
♦ Anul acesta văd semne pozitive în ceea ce priveşte fondurile de venture capital şi sper ca acest trend să continue. Eu am informaţii obţinute din lucruri practice şi pot spune că se pot lua bani pe zero revenue cu o echipă de fondatori puternică şi eventual cu smart money luaţi de la angels. Banii luaţi la începutul afacerii trebuie să fie smart, pentru că un investitor de tip angel nu va investi niciodată în ceva în care nu crede sau în ceva care nu crede că ar putea aduce plusvaloare. De aceea grupurile de angels sunt importante, pentru că formează şi un fel de consultanţi care ajută firmele să crească şi antreprenorii să devină mai buni.
Cristian Constantinescu, fondator Nala Cosmetics România
♦ Fondul de private equity investeşte într-un orizont de cinci-şase ani, nu investeşte în companii care pierd bani ci în companii profitabile cu un cash-flow predictibil. Deci, ca să te duci la un astfel de fond de investiţii trebuie să ai deja un business care este profitabil şi un profit operaţional interesant pentru ei, între 1 milion şi 2 milioane de euro.
♦ Sunt două motive pentru care atragi această finanţare, unul pentru că fondatorii businessului vor să vândă şi nu au un plan de succesiune, sau au nevoie de capital pentru a se extinde şi nu mai pot accesa capital de la bancă.
♦ Deci nu poţi să faci parteneriat cu un fond de private equity dacă eşti un business la început, cu 2-3 ani de activitate. Atunci poţi să iei investiţii de tip venture capital, foarte populare, dar care se întâmplă foarte rar, deoarece şi acei domni au un orizont de timp de 5-6 ani în care vor că vadă că se întorc sumele investite în medie de 10 ori, iar acesta este planul de bază.
Marian Şeitan, fondator Mediapost Hit Mail şi investitor Homefresh
♦ Acum sunt interesat să investesc în start-up-uri. În general, sunt interesat de firme din domeniul serviciilor, dar mă uit şi ca fondatorul să fie un om care a construit ceva. Vrem să intrăm în start-up-uri cu valoare adăugată mare.
♦ Sunt oportunităţi în acestă zonă, a serviciilor, şi este loc de construit firme de milioane şi zeci de milioane de euro.
♦ Am investit în Homefresh pentru că firma avea nevoie de bani pentru extindere. Ei sunt de succes în Timişoara, dar nu au avut bani de extindere în Bucureşti şi Cluj. Am intrat mai mulţi investitori, cu bani şi know-how.
♦ La Mediapost, am ajuns într-un moment în care nu puteam să mai cresc. Am mers la programul MBA, unde am văzut cum să deleg pe alţii să facă o parte din sarcinile mele. A fost lecţia mea de business. În 6-7 ani a crescut businessul cu 50-60%.
♦ Am fondat Mediapost Hit Mail în ‘97, iar în 2008 am vândut 40% din acţiuni şi în 2015 am ieşit din acţionariat. În industria noastră, jocurile sunt făcute de multinaţionale, ne-am speriat de criză şi am vândut-o în buza crizei. Nu a fost o decizie rea să ies, ne-am asigurat banii până la sfârşitul vieţii.
♦ Când am vândut firma, avea afaceri de 8 mil. euro, acum are de 23 mil. euro, a crescut de trei ori de atunci.
♦ Antreprenorul trebuie să înveţe să delege, să aibă grijă de angajaţi şi să fie atent cu clienţii.
