♦ Delia Olteanu, ING Bank: Antreprenorii au avut nevoie de soluţii de digitalizare şi le-au accesat pe multe dintre ele prin intermediul unei finanţări bancare ♦ Florin Vişoiu, Vodafone Business: Una dintre priorităţile principale ale unui IMM în această perioadă trebuie să fie tranziţia către un business digitalizat. ♦ Marius Bîcu, Ferma cu Omenie: Dacă ne pică netul, nici nu mai producem, nici nu mai vindem brânză. ♦ Roxana Mircea, REI Finance: Principalele teme care ar putea contribui la construirea ecosistemului de IMM-uri sunt educaţia şi formarea, digitalizarea, finanţările bancare şi nerambursabile şi politicile pe termen lung.
Combinaţia perfectă pentru un IMM este alcătuită din focusul pe tehnologie şi digitalizare, curajul de a investi şi încrederea proprie dublată de încrederea unui partener, fie el bancă, fond de investiţii sau investitor, a fost una dintre concluziile conferinţei ZF „IMM 2022. Noi suntem viitorul! Pariaţi pe noi!“
Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone România, ING Bank România, CEC Bank, REI Finance, First Bank, Coface România şi Signal Iduna.
„Una dintre priorităţile principale ale unui IMM în această perioadă trebuie să fie tranziţia către un business digitalizat. Experienţa recentă în contextul pandemic prin care tocmai ce am trecut ne-a arătat foarte clar că acele companii mici şi mijlocii care au avut o digitalizare mărită au trecut mai bine peste pandemie şi chiar au identificat oportunităţi de creştere“, a spus Florin Vişoiu, senior manager direct sales SOHO în cadrul Vodafone Business.
Delia Olteanu, managerul segmentului de IMM-uri din divizia Business Banking a ING Bank România, afirmă că antreprenorii au avut nevoie de soluţii de digitalizare în perioada aceasta, soluţii pe care le-au accesat prin intermediul finanţărilor bancare.
„Mobilitatea şi digitalizarea au fost foarte importante în ultimii ani. Am observat că antreprenorii au avut nevoie de soluţii de digitalizare şi le-au accesat pe multe dintre ele prin intermediul unei finanţări bancare. Apetitul investiţional a crescut în 2021“, afirmă ea.
Marius Bîcu, proprietar al businessului Ferma cu Omenie, spune că activitatea firmei sale nu s-ar putea desfăşura fără digitalizare, fără tehnologie. „Am trecut cu bine peste această perioadă pentru că am avut tehnologie. Legătura noastră cu tehnologia e una foarte strânsă. Dacă ne pică netul, nici nu mai producem, nici nu mai vindem brânză. Suntem recunoscători că avem uneltele acestea“, completează el.
Ionuţ Encescu, head of products & digital innovation hub în cadrul First Bank, a subliniat şi el importanţa digitalizării IMM-urilor în perioada aceasta.
„Legat de digitalizare, companiile nu mai pot trăi fără digitalizare şi cred că cel mai relevant exemplu a fost criza COVID în care oamenii nu puteau să iasă din casă a fost factorul cel mai important în acea perioadă şi rămâne în continuare“, crede reprezentantul First Bank.
Roxana Mircea, managing partner în cadrul companiei de consultanţă REI Finance Advisors, este părere că ecosistemul de IMM-uri ar trebui construit pe baza câtorva piloni importanţi, precum educaţia şi formarea, digitalizarea, precum şi finanţările bancare.
„Principalele teme care ar putea contribui la construirea ecosistemului de IMM-uri sunt educaţia şi formarea, digitalizarea, finanţările bancare şi nerambursabile şi politicile pe termen lung, care să nu se schimbe odată cu miniştrii şi care să fie comunicate clar“, crede ea.
Laurenţiu Ciocîrlan, managing partner în cadrul fondului de investiţii EquiLiant Capital, afirmă este foarte important periada de timp în care o companie execută un plan de creştere. „Nimeni nu are monopol pe ideile bune. Oportunitatea aceea excepţională de creştere pe care a zărit-o antreprenorul sigur au mai zărit-o şi alţii. Astfel, este foarte important să ai viziunea clară şi să găseşti structura financiară corectă, care include bancă, leasing şi o majorare de capital în aşa fel încât să fii primul care reuşeşte să profite de acest bulevard de creştere. Dacă nu vei fi tu primul care ajunge la finiş, sigur va fi altcineva care va găsi mai repede soluţia financiară ca planul acela de dezvoltare să fie executat mai repede“, a detaliat el.
Alina Popa, commercial director în cadrul companiei Coface România, spune că sursa de finanţare bancară şi din zona companiilor care furnizează capital este un element important, însă uitându-ne consolidat la bilanţul companiilor româneşti, marea majoritate a finanţării vine tot din zona companiilor, a creditului comercial.
„Este un raport de 3,5 la 1 în favoarea creditului furnizor. Companiile din România au un sold al creanţelor în anul 2020 de 430 mld. lei, versus soldul datoriilor bancare care este de 123 mld. lei. Marea majoritate a finanţării provine de fapt din rândul furnizorilor, tot companii româneşti care îşi finanţează partenerii acordându-le termen de plată la vânzarea bunurilor sau prestarea serviciilor pe care le oferă. Aceste cifre de care vorbesc sunt în permanenţă în un trend crescător, deşi cifra de afaceri la un nivel consolidat din economie nu este pe un trend crescător, ci mai degrabă constant.“
Iulian Suciu, fondator al restaurantului Green Kitchen din Târgu-Mureş, afirmă că fără programul de sprijin la care a apelat nu ar fi îndrăznit să se întoarcă în România pentru a fonda un business. „Am început restaurantul cu ajutorul programului Antreprenor Acasă, derulat în 2019. Au fost 350 de planuri de business în toată Europa, iar noi am fost în primii 10 cu proiectul Green Kitchen. Fără acest program nu aş fi avut curajul necesar să mă întorc acasă şi să deschid restaurantul pentru că nu aveam cunoştinţele necesare legate de legislaţie, de ce acte am nevoie, ştiam doar că sunt un bucătar şi un manager bun“, subliniază antreprenorul.
Mai mult, din punctul său de vedere, şansele de reuşită ale antreprenorilor sunt enorme, dacă aceste proiecte de sprijin pentru ei ar continua. „Am aduce înapoi în ţară foarte mulţi tineri care au acumulat experienţă în străinătate.“
Ramona Ivan, director relaţii internaţionale, CEC Bank
► Noi, la nivel bancar, când vorbim cu autorităţile implicate în programele guvernamentale, PNRR, fonduri europene cerem predictibilitate. Dacă aş fi antreprenor, asta mi-ar lipsi. Cerem predictibilitate, termene mai clare şi nu ne dorim să avem lansate lucruri care să se suprapună.
► Finanţăm ce este bun, sănătos şi nu dăunează mediului înconjurător. Trebuie să îi dăm companiei ce are nevoie.
► Avem informaţii despre acel program dedicat microindustrializării. Nu este un buget mare, se preconizează un număr de 100 – 150 de companii beneficiare. Ce considerăm noi important este că o să fie partea de granturi. Antreprenorii îşi cunosc foarte bine afacere, cunosc ce vor să dezvolte. Noi am investit foarte mult pentru a deveni o bancă digitalizată.
Alina Popa, commercial director, Coface România
► Din postura aceasta de furnizor de servicii de credit management analizăm şi monitorizăm anual peste 40.000 de companii din România, care sunt responsabile de peste 80% din cifra de afaceri pe care o fac companiile româneşti.
► Există o informaţie pozitivă care ne vine din zona companiilor nou-înfiinţate în anul 2021 faţă de companiile care şi-au încetat activitatea în aceeaşi perioadă. Vedem că în 2021 sunt 117.000 de companii care şi-au încetat activitatea, 6.000 au fost în insolvenţă, iar 111.000 au fost suspendate, radiate, dizolvate, însă sunt şi 103.000 de companii înfiinţate în 2021, SRL, societăţi economice înfiinţate, deci companii, nu neapărat agenţi economici.
► Raportul dintre companiile noi şi cele care ies din piaţă este mult mai bun decât în anii trecuţi.
Ionuţ Encescu, head of products & digital innovation Hub, First Bank
► Companiile nu mai pot trăi fără digitalizare şi cred că cel mai relevant exemplu a fost criza COVID în care oamenii nu puteau să iasă din casă. A fost factorul cel mai important în acea perioadă şi rămâne în continuare.
► Viziunea noastră este că ne-am dori să creăm un ecosistem al antreprenorilor, al IMM-urilor care sunt independente energetic şi aici venim fix în întâmpinarea costurilor cu utilităţile.
► Un ecosistem sustenabil pe termen lung trebuie să aibă un interes comun în spate. În al doilea rând este accesul la informaţie. Când ai acces la informaţie şi îţi identifici interesul comun cu al altor factori, altor IMM-uri care au acelaşi interes ca tine te coalizezi într-un ecosistem.
Florin Vişoiu, senior manager direct sales SOHO, Vodafone Business
► Una dintre priorităţile principale ale unui IMM în această perioadă trebuie să fie tranziţia către un business digitalizat.
► Experienţa recentă în contextul pandemic prin care tocmai ce am trecut ne-a arătat foarte clar că acele companii mici şi mijlocii care au avut o digitalizare mărită au trecut mai bine peste pandemie şi chiar au identificat oportunităţi de creştere.
► Este extrem de important să sprijinim IMM-urile în această tranziţie către digitalizare. Cred că este, de altfel, şi o măsură importantă spre a asigura o economie stabilă şi puternică în România.
► În contextul actual, este important să te pregăteşti, să te diferenţiezi şi să îţi creezi noi oportunităţi. Le recomand antreprenorilor să se informeze, să investească în digitalizare şi să fie curajoşi.
Delia Olteanu, manager segment IMM, divizia Business Banking, ING Bank România
► ING a investit, până acum, 2,5 mld. lei prin intermediul creditelor IMM Invest în mediul de afaceri. În 2021, creditele de investiţii au crescut cu peste 16%.
► Circa 80% din creditele acordate au fost pentru întreprinderi micro şi mici. Mai mult, anul acesta sunt încă 750 mil. lei pe acest program, iar 400 mil. lei sunt în lucru.
► Sectoarele de activitate pe care s-au acordat cele mai multe finanţări sunt transporturi, construcţii şi comerţ. Anul acesta, zona serviciilor este în creştere.
► Antreprenorii şi-au păstrat apetitul pentru finanţări de activitate curentă, care îi ajută să meargă mai departe, dar pe partea procesului investiţional, şi-au etapizat investiţiile corelate cu mediul de afaceri.
Roxana Mircea, managing partner, REI Finance Advisors
► Principalele teme care ar putea contribui la construirea ecosistemului de IMM-uri sunt educaţia şi formarea, digitalizarea, finanţările bancare şi nerambursabile şi politicile pe termen lung, care să nu se schimbe odată cu miniştri şi care să fie comunicate clar.
► Sperăm să se facă paşi serioşi pentru antreprenoriat în România şi aici mă refer la zona de finanţări, pentru că ea va contribui foarte mult şi văd o mişcare serioasă în această zonă anul acesta.
► Toată lumea e conştientă că trebuie să există formare, mai ales când vorbim despre antreprenori tineri. Trebuie să învăţăm să gândim pe termen lung, să avem mai multă răbdare.
► Un obstacol pentru antreprenorii români, atunci când vine vorba de programe de finanţare, este lipsa comunicării din partea statului.
Alexandru Stânean, CEO, TeraPlast
► Trebuie să fim foarte atenţi şi să găsim un echilibru între creşterea sau transmiterea creşterii costurilor pe care o înregistrăm către clienţi şi sustenabilitatea businessului clienţilor noştri pentru că altfel nu am făcut nimic.
► Noi ne bazăm şi funcţionăm datorită clienţilor noştri şi trebuie să ne asigurăm că tot lanţul valoric funcţionează, nu doar bucăţica noastră.
► Am recurs la import de forţă de muncă, noi avem la nivel de grup 970 de angajaţi, este foarte dificil să îi recrutăm doar din România.
Iulian Virabov, director executiv, Nutrizema (brandul ZWUP)
► În compania noastră se fabrică primele fonduri de gătit 100% naturale din România. Cea mai mare provocare putem spune că a fost punerea produsului pe piaţă.
► Listările noastre, în prezent, în trei operatori din retailul modern, au însemnat, în medie, cam 7-8 luni pentru un retailer de la demararea primelor discuţii şi până la prezenţa efectivă a produsului pe raft.
► Următorul pas în dezvoltarea noastră este mărirea capacităţii de producţie cel târziu până în 2023.
Claudia Burghelea, director de marketing, Dacia Plant
► În 2019, am început o serie de investiţii în zona de automatizare producţie şi digitalizarea depozitului nostru de produse finite, astfel încât să se reducă considerabil greşeala umană. Avem un sediu nou de birouri.
► Anul acesta avem în plan să continuăm investiţiile începute în anii anteriori, respectiv în zona de producţie.
► Diversificarea face parte din strategia noastră pe termen lung. În ultima perioadă ne-am axat foarte mult şi pe zona de food.
Marius Bîcu, proprietar, Ferma cu Omenie
► Provocarea cea mai mare este creşterea costurilor. Noi facem producţie şi suntem foarte atenţi la cât costă materia primă, utilităţile, transporturile.
► În primul trimestru din acest an, costurile au fost de trei ori mai mult decât prevăzusem în buget. Vom mări preţurile produselor pentru că altfel nu putem susţine sănătatea afacerii.
► Am trecut cu bine peste pandemie pentru că am avut tehnologie. Pasul cu digitalizarea l-am făcut, acum avem nevoie de automatizare, să muncim mai puţin la procesele recurente.
Mihaela Drugă, membră a Directoratului, Signal Iduna Asigurare Reasigurare
► Antreprenorii şi companiile care au supravieţuit crizei sanitare şi crizei economice suprapuse au continuat să fie atenţi şi să aibă pe agenda strategică capitalul uman.
► Realitatea anilor de pandemie a arătat că a existat această schimbare de mindset şi că toate companiile - mici, medii şi mari - au continuat să investească în zona de beneficii pentru capitalul uman.
► Toate companiile îşi doresc acum angajaţi agili, inovativi, sensibili la tendinţe. Companiile mici şi medii sunt în competiţie şi cu cele mari şi cu instituţiile publice.
► Asigurările de sănătate au devenit un must, nu un nice to have.
► Noi luăm în asigurarea de sănătate companii de la cinci angajaţi.
Laurenţiu Ciocîrlan, managing partner, EquiLiant Capital
► Investim undeva între 3 şi 10 mil. euro în un proiect. Limita de 10 mil. euro preferăm să o atingem din 2-3 tranşe de investire.
► Ne uităm la acele firme care sunt în stadiul mijlociu, care sunt pe cale să treacă de la stadiul de firmă mică la firmă mare.
► Ceea ce ne interesează este să ne uităm de firme care au cifră de afaceri de 10 – 15 – 20 mil. euro cifră de afaceri şi care ar putea să ajungă poate şi la 100 mil. euro în cinci – şapte ani de zile.
Mihai Filip, acţionar, TechTex
► Provocarea asociată cu materiile prime, al căror preţ a crescut exponenţial în ultima perioadă, dublată de creşterea capacităţii de producţie de până la şase ori a pus o presiune destul de mare pe companie şi a reprezentat o provocare pe care a trebuit să o gestionăm împreună.
► Ne confruntăm cu o criză de personal, TechTex are undeva în jur de 300 de angajaţi. Nu prea există expertiză pe industria noastră.
► Sperăm să ajungem la o cifră de aproape 400 mil. lei în următorii trei ani de zile.
Iulian Suciu, fondator, restaurant Green Kitchen din Târgu-Mureş
► Cea mai mare provocare pe care o avem momentan este cea de aprovizionare, stăm zilnic pe trei calculatoare să ne căutăm materiile prime, de la ambalaje la produse de sezon şi alte lucruri. În al doilea rând este partea de recrutare.
► Noi am deschis restaurantul în 2019 şi am avut o cifră de afaceri de 230.000 de lei. În 2020, în an de pandemie, am avut o cifră de afaceri de 880.000 de lei, iar anul trecut de 1,4 mil. lei, deci suntem pe un trend ascendent şi suntem în direcţia bună.
Lucian Baltaru, CEO, Sameday Courier
► Cred că prima şi cea mai mare provocare pentru noi în Sameday este recrutarea pe zona de tehnologie, atragerea talentelor pe zona de tehnologie pentru că noi am ales ducem orice problemă întâmpinăm în tehnologie. O a doua cea mai provocare pentru noi este inflaţia, mai ales combustibilul.
► Ca să aibă succes în a găsi clienţii, cred că antreprenorii, businessurile foarte mici trebuie să se uite foarte atent în piaţă, să înţeleagă ce nevoi are piaţa, să identifice o nevoie pe care ei o pot satisface în un mod mai bun decât o poate face competiţia şi la un preţ mai mic.
