♦ Trebuie stimulată înfiinţarea de start-up-uri în fiecare judeţ prin programe dedicate, să se creeze un echilibru între regiuni ♦ Sunt multe linii de finanţare nerambursabile, dar instituţiile statului trebuie să fie mai agile şi să îşi calibreze resursele pentru ca ţintele să fie atinse la timp ♦ Este nevoie de un calendar clar pe toate programele pe care antreprenorii să se bazeze, să existe această predictibilitate ♦ Companiile au nevoie de flexibilitate iar digitalizarea şi externalizarea pot fi soluţii pentru eficientizarea businessului.
Politicile publice trebuie adaptate la nevoile reale ale mediului antreprenorial iar asigurarea unei predictibilităţi prin stabilirea unui calendar clar al programelor naţionale şi europene este esenţială pentru IMM-uri. Mai mult, este nevoie de realizarea unui echilibru la nivel de regiuni, de programe pentru stimularea dezvoltării de noi start-up-uri şi în judeţe precum Vaslui, Olt sau Călăraşi în care intensitatea antreprenorială este redusă. IMM-urile au nevoie de mai multă flexibilitate iar digitalizarea şi externalizarea pot fi soluţii pentru eficientizarea businessului, sunt câteva din concluziile speakerilor de la conferinţa ZF „IMM 2023. Între criză şi oportunitate. Mergem mai departe!“, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, Vodafone, Autonom, ING, OTP Bank, Signal Iduna şi Teleferic.
Zonele universitare Cluj, Bucureşti, Timişoara, Iaşi sunt cele cu cea mai mare intensitate antreprenorială însă este nevoie de stimularea înfiinţării de start-up-uri în fiecare judeţ, este nevoie de realizarea unui echilibru între regiuni.
„În noile programe de guvernare vom propune un program pentru start-up-uri dedicat fiecărui judeţ în parte. Trebuie să creăm echilibru, să facem 200 de start-up-uri în fiecare judeţ. Vaslui, Olt, Călăraşi, Ialomiţa au intensitate antreprenorială scăzută, numărul de firme care se închid depăşeşte numărul de firme care se deschid“, a spus Florian Jianu, preşedintele CNIPMMR.
Spre exemplu, pe programul Start-Up Nation cei mai mulţi beneficiari vin din zona Clujului. Există însă instrumente prin care se poate stimula mediul antreprenorial din judeţele cu un număr redus de IMM-uri.
„În ediţia din 2018, am avut punctate suplimentar judeţele cu o pondere mai mică a IMM-urilor la 100 de locuitori. Avem astfel de instrumente şi din când în când le folosim atunci când vedem dezechilibre între numărul de întreprinderi aplicante sau beneficiare între judeţe“, a subliniat Adrian Panait, director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Programe de Finanţare a Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului. În prezent, pe componenta naţională a Start-up Nation sunt 10.000 de finanţări iar pe componenta de diaspora 1.000 de proiecte.
„Suntem aproape la jumătate cu verificările de eligibilitate. Cred că la sfârşitul lunii mai vom finaliza contractarea şi pe pilonul naţional“, a spus el.
Dan Bold, Business Development Manager, REI Grup, spune că oportunităţi şi fonduri sunt în piaţă, în condiţiile în care anul acesta vorbim de şase axe principale pe care IMM-urle le vor putea accesa.
„Vorbim în mod curent în 2023 de şase axe principale pe care IMM-urile le vor putea accesa, sunt mai multe surse de finanţare şi sunt undeva la 2,5 miliarde de euro disponibile pentru IMM-uri dar şi pentru firmele mari, sunt sume importante“, a spus el în cadrul conferinţei ZF IMM 2023.
Mai mult, pe lângă aceste axe este în aşteptare şi programul regional, IMM-uri vor putea accesa proiecte la nivel regional, care are însă o întârziere de două luni. „La acesta program regional IMM-urile vor putea accesa fonduri la nivel regional, la nivel de ADR-uri. (...) Lucrurile trebuie să se mişte mai repede, sunt nişte ţinte care trebuie atinse iar IMM-urile au nevoie de bani, sunt multe linii de finanţare nerambursabile, avem vestea bună că avem proiecte dar trebuie să calibrăm şi resursele de la nivelul autorităţilor ca instituţiile să fie suficient de agile“.
În prezent, micii antreprenori tind să încerce să se ocupe de toate aspectele business-ului însă externalizarea unor servicii şi riscuri este oportună chiar şi în rândul IMM-urilor. „În perioadele de criză companiile au nevoie de flexibilitate, au nevoie ca o parte din riscurile lor să fie externalizate iar noi prin soluţiile de leasing operaţional propunem acest lucru. (...). Percepţia greşită este că leasingul operaţional este un serviciu dedicat corporaţiilor, dar aceasta este o soluţie aplicabilă şi companiilor mici“, a spus Mihai Nicolescu, Director Vânzări Leasing Operational SMEs, Autonom.
Doina Cepalis, fondatoarea Te-Rox Prod, a spus că este nevoie de o schimbare a clasificării companiilor, precizând că s-a văzut în situaţia de-a returna 300.000 de euro fonduri europene pentru că firma a crescut foarte mult în cei cinci ani de monitorizare, deşi în momentul aprobării proiectului compania era IMM. „De 10 ani îmi doresc să se producă o schimbare pe fonduri europene, doar mediul politic poate să facă acest lucru. (...) Prima decizie ca ministru ar fi că aş trece la o altă clasificare a companiilor decât cea pe care o avem acum, acele companii care nu sunt suficient de mari nu pot fi la masa jucătorilor mari“, a precizat ea.
După pandemie antreprenorii au devenit mai rezilienţi, companiile au devenit mult mai capabile să facă faţă provocărilor din acest context economic. „Susţinem ideea că tehnologia a ajutat foarte mult în acest context de piaţă pentru că antreprenorii au fost cumva încurajaţi să ia nişte măsuri diferite“, a spus Florin Vişoiu, National Sales Director, Vodafone Business.
Ce spun finanţatorii?
Codin Negovan, Head of Sales Network Business Banking, ING Bank România, spune că în primul trimestru s-au văzut multe investiţii pe zona de energie regenerabilă. „Foarte multe proiecte. Cel puţin în comparaţie cu anul trecut creşterea este fantastică – proiecte de energie regenerabilă şi economie circulară. Dar încă sumele, ca procent în total finanţări nu sunt atât de mari“, a spus Negovan.
Alexandru Duna, Directorul Direcţiei Commercial, OTP Bank, spune dacă anul trecut a fost un boom pe zona de real estate, astăzi se uită către zona de producţie, şi în special către agricultură. „Prin aderarea la programele cu garanţie de stat (FNGCIMM, IMM Invest), cât şi cu alte fonduri – FGCR şi chiar cu garanţii de stat pe convenţiile standard cu EximBank, am reuşit să dezvoltăm nişte afaceri care ulterior s-au dovedit a fi foarte bine aşezate în piaţa pe care concurau şi să putem ajuta din perspectiva finanţării, pe cele două componente- credit de investiţii şi capital de lucru“, a spus Duna.
Ce au spus speakerii la conferinţa ZF IMM 2023
Adrian Panait, director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Programe de Finanţare a Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului
► În ediţia 2017, în prima sesiune a programului Start-Up Nation, statul a investit în jur de 1,4 miliarde lei din bugetul de stat şi 500 mil. lei din fonduri europene, bani care s-au întors de aproape 1,5 ori. Firmele au avut o rată de supravieţuire de peste 98%. Acum analizăm datele ediţiei din 2018. În total, cele două ediţii au creat peste 35.000 de locuri de muncă din care mai mult de jumătate în rândul absolvenţilor, şomerilor, persoanelor cu dizabilităţi.
► Lucrăm la un program care sprijină înfiinţarea şi dezvoltarea incubatoarelor tehnologice şi de afaceri. Proiectul urmează să-l demarăm în a doua jumătate a acestui an, în parteneriat cu universităţile în cadrul cărora funcţionează sau va funcţiona. Mai întâi vrem să dezvoltăm un mediu de pregătire antreprenorială a studenţilor sau absolvenţilor de facultate, după care aceştia să înfiinţeze firme prin cadrul programului, iar acele firme să primească o componentă de grant. Am început paşii legislativi pentru obţinerea avizelor pentru a putea implementa acest program.
Doina Cepalis, fondatoarea Te-Rox Prod
► Am o experienţă de 29 de ani în antreprenoriat şi 23 de ani în producţie, 100% export. Cu această experienţă am trecut de la microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie şi mare.
► De 10 ani îmi doresc să se producă o schimbare pe fonduri europene, doar mediul politic poate să facă acest lucru. De la 10 angajaţi am ajuns la 300 în doi ani, cel mai dinamic antreprenor. Am accesat un program de fonduri europene şi am luat 300-400.000 de euro pe producţie. Am cumpărat utilaje, creditarea la acel moment era destul de anevoioasă. Am derulat proiectul, am semnat contractul când eram IMM şi între timp am crescut, în cei 5 ani de monitorizare am ajuns la 600 de angajaţi, în pandemie am avut 1.038 de angajaţi. Când s-a încheiat proiectul am primit banii, am luat echipamentele, am ţinut cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, spuneam la acel moment că o să am o inserţie de 50 de angajaţi dar inserţia a fost de 300 de angajaţi, dar mi s-a spus că sunt întreprindere mare şi nu mai am dreptul la aceste fonduri europene şi trebuie să restitui 300.000 de euro în 30 de zile.
Mihai Nicolescu, director vânzări leasing operational SMEs, Autonom
► Conform unei statistici 70% din start-up-uri eşuează în primii doi ani şi 90% din start-up-uri eşuează în primii 5 ani, motivele sunt variate iar noi reuşim să identificăm unul dintre ele, anume atenţia antreprenorului, care este direcţionată spre toate zonele businessului chiar şi în cele mai puţin relevante. Ce propunem este externalizarea riscurilor şi externalizarea atenţiei necesare administrării măcar a parcului auto.
► În perioadele de criză companiile au nevoie de flexibilitate, au nevoie ca o parte din riscurile lor să fie externalizate iar noi prin soluţiile de leasing operaţional cel puţin propunem externalizarea acestor costuri.
► În ultima vreme observăm o creştere a interesului a companiilor mici care sunt tot mai deschise în a externaliza şi a securiza riscurile.
Vasile Dogărescu, antreprenor, Eldomir Group Braila
► Pe 30 martie 1990 am avut prima iniţiativă în business, am plecat cu 4 angajaţi şi am dezvoltat business după business, începând cu distribuţie de produse alimentare. În 1994 am început să producem pâine si produse de panificatie, apoi din 1995 am investit în agricultură, un pariu câştigat de noi, în 1996 am deschis prima staţie de distribuit carburanţi.
► Am încercat să creăm linii de business separate, agricultura a rămas linie separată, distribuţia de carburanţi la fel. Am crescut cu paşi mărunţi, în primii ani am apelat la credite bancare apoi tot capitalul acumulat din profit l-am investit, din 2000 am lucrat fără credite bancare. În 2016-2017 am început să investim în tehnologie şi digitalizare, poţi să îi faci diferenţierea prin aceste lucru dar e nevoie şi de management profesionist.
► În 2017 am ajuns să credem în resursa Lacului Sărat. Am plecat de la 4 oameni, suntem astăzi 250 de oameni în toate companiile, cei mai mulţi angajaţi, 100 de persoane, la complexul Alma.
Matei Lucescu, fondator, Fabrica Griviţa
► Am vrut să restartăm acest brand sub un concept nou, l-am transformat într-un produs artizanal, producem cinci tipuri diferite de bere artizanală, am investit într-o fabrică în Bucureşti.
► A venit pandemia, nu am putut să mai vindem în HoReCA, am dus produsele în zona de retail, ne-am adaptat la situaţia respectivă.
► Consumatorii români sunt foarte sensibili la preţ în retail, nu sunt dispuşi să dea un preţ mai mare pe un produs arizanal, ne-am schimbat abordarea şi misiunea ca şi companie. Am făcut altă fabrică de bere pe care o vom deschide în mai şi vrem să reuşim să scădem costul de producţie pentru berea artizanală. În berea artizanală avem un cost fix foarte mare. Prin această nouă fabrică să ajungem la consumator cu un produs premium dar la un preţ accesibil. De aici a venit această schimbare de abordare.
Liviu Sav, FCCA. CXO and co-founder at BRIDGE-to-INFORMATION
► Toată lumea îşi doreşte finanţare. Pentru un business mic la început de drum va fi greu de a fi finanţat de o bancă chiar şi pe finanţări nerambursabile.
► Încercăm să îi ajutăm pe antreprenori să îşi ghideze businessul pe creştere, să fim un ghid cu date pentru antreprenori.
► Legat de linia de finanţare pentru digitalizare se tinde să se complice foarte mult acest proces, s-a venit cu criterii artificiale care elimină multe IMM-uri din acest proces de digitalizare.
► Nevoia este în final de-a avea instrumente care să îi ajute pe antreprenori să ducă businessul mai departe. De multe ori companiile fac prognoze pentru că le cere banca sau pentru că este nevoie pe partea de finanţare nerambursabilă, dar acele prognoze se nu vor întâmpla. Banca ţine la acea prognoză şi încearcă să bage antreprenorul pe o cale ca să bifeze acele borne pe care le -a pus iar asta îl duce în zona de a pierde oportunităţi sau de a nu lua în considerare riscuri pentru că trebuie să bifeze acel traseu.
Dan Bold, business development manager, REI Grup
► Vorbim în mod curent în 2023 de şase axe principale pe care IMM-urile le vor putea accesa, sunt mai multe surse de finanţare şi sunt undeva la 2,5 miliarde de euro disponibile pentru IMM-uri dar şi pentru firmele mari, sunt sume importante.
► Compania noastră are 14 birouri, 80 de consultanţi, experienţă de 12 ani, interacţiunea noastră este preponderent cu IMM-urie.
► Antreprenorul este un om proactiv, ce caută soluţii. Sursele de finanţare sunt în pregătire dar e nevoie de capacitate instituţională, autorităţile să îşi poată calibra resursa umană. Degeaba ai finanţări dacă tu într-un termen real nu poţi instrumentaliza şi oferi capacitatea de-a implementa.
► Sunt multe oportunităţi iar noi ca firmă ca consultanţă putem sprijini de la contractare la implementare. Pe lângă aceste axe vizibile, este în asteptare şi programul regional, care are o nouă întârziere de 2 luni.
Andrei Roşu, fondator, Filgud
► Suntem producători, facem tartinabile din caju, creştem frumos, am avut ambiţia să începem cu Start-Up Nation dar nu am reuşit, ne-am orientat către investitori privaţi.
► Investiţia de pornire a fost în branding, am investit 20.000 de euro doar partea de branding.
► Suntem prezenţi în două reţele de supermarketuri, acum suntem în peste 100 de locaţii din Bucureşti şi ţară.
► Am avut nevoie de o linie de umplere, ambalare, am vândut o parte din companie către investitori privaţi. Ca cifră de afaceri am ajuns la 3 milioane de lei anul trecut, o creştere de şapte ori faţă de anul anterior, ne-am crescut de 12 ori capacitatea de producţie.
► Pe piaţa românească este un mare vid, în perioadele de post oamenii sunt dispuşi să încerce astfel de produse.
Florin Jianu, preşedinte, CNIPMMR
► Până acum în cele 4 luni de zile ale acestui an nu s-a lansat niciun program din cele din 2023, vorbim încă de evaluarea programelor pe anul 2022 şi în a doua jumătate a anului vom avea lansări de programe. Nu aceasta este abordarea pe care trebuie să o avem, este nevoie de un calendar foarte clar pe care antreprenorii să se bazeze încă de la începutul anului, să aibă această predictibilitate încă de la început.
► Antreprenorii se bazează pe fonduri europene şi naţionale, dobânzile la credite sunt sus acum.
► Politicile publice ar trebui să se adapteze, în 2017 când am gândit acest program Start-Up Nation s-a gândit într-o anumită manieră, trebuie însă adaptate aceste proiecte, să scoatem de exemplu componenta de creare de locuri de muncă pentru că rata şomajului este scăzută în acest moment, ar trebui să ne concentrăm pe alţi indicatori, că firmele pot creşte, pot exporta.
Florin Vişoiu, national sales director, Vodafone Business
► 2021 a fost un an dominat de pandemie şi atunci, percepţia generală a fost că a fost un an extrem de provocator pentru antreprenori, cu un impact negativ în performanţa financiară. Pe de altă parte am văzut că rezultatele stau un pic diferit, şi din această perspectivă consider că antreprenorii au devenit mai rezilienţi, companiile au devenit mult mai capabile să facă faţă provocărilor din acest context economic. Susţin ideea că tehnologia a ajutat foarte mult în acest context de piaţă, pentru că antreprenorii au fost cumva încurajaţi să ia nişte măsuri diferite.
Horia Cardoş, fondator, Agroland
► În ultimii ani, cu ajutorul investitorilor de pe piaţa de capital, am reuşit să investim deja aproape 15 mil. euro în zona de producţie. Am cumpărat un complex de ferme lângă Bucureşti, am construit o fabrică de furaje şi nu vrem să ne oprim aici. De la comercianţi, astăzi ne ducem cu paşi mari către zona de producţie. Este o provocare foarte mare, dar în România există foarte multe oportunităţi, mai ales în zona de agricultură, de producţie, de hrană pentru oameni şi pentru animale.
► Bursa este din multe puncte de vedere o oportunitate foarte bună pentru antreprenorii din România. Cel mai important avantaj este accesul la finanţare. La un moment dat o companie nu poate să se finanţeze doar din resursele fondatorilor şi din creditele bancare. Dacă se dezvoltă accelerat este important să acceseze şi fondurile disponibile pe piaţa de capital.
Florentina Tomoiu, expert consultant corporate healthcare, Signal Iduna
► Un răspuns la întrebarea cum îşi pot optimiza cheltuielile IMM-urile astăzi poate fi şi printr-o asigurare de sănătate privată pentru angajaţi. Pachetul salarial rămâne o unealtă importantă în atragerea şi retenţia de angajaţi, dar este clar că astăzi nu vorbim doar despre salariu, ci şi despre beneficii extrasalariale - tichete de masă, tichete de vacanţă, abonamente şi asigurări private de sănătate.
► Asigurarea de sănătate rămâne cel mai valoros beneficiu extrasalarial, atît pentru anagajator, cât şi pentru angajaţi. Acum există soluţii flexibile şi pentru IMM-uri. Un angajat cu probleme de sănătate, care continuă să vină la muncă fără să se îngrijească de starea de sănătate, va genera indirect pentru angajatorul lui costuri de zece ori mai mari decât în cazul în care ar decide să lipsescă şi să-şi trateze problemele medicale.
Alexandru Duna, directorul direcţiei Commercial, OTP Bank
►Luând în considerare fenomenul social şi economic din ultimii trei ani, am ajuns la concluzia că serviciile integrate pe care le putem livra, şi partea de digitalizare, reprezintă elemente importante în susţinerea antreprenorilor. De exemplu, deschiderea de cont curent full online sau în cazul întreprinderilor mici posibilitatea de de a accesa credite 100% online.
► La serviciile integrate, POS-urile, mai nou sunt puse la dispoziţia consumatorului prin telefon. Cumva am venit în întâmpinarea antreprenorilor şi prin soluţii digitalizate, dar şi prin soluţii integrate. Oferim şi partea de leasing, şi partea de factoring, care în perioada crizei cred că au făcut diferenţa din perspectiva sustenabilităţii ciclului de colectare, un element foarte important.
Codin Negovan, head of sales network business banking, ING Bank România
► Sectorul bancar finanţează o plajă diversă de industrii şi activităţi. ING Bank, în ordinea ponderii în total portofoliu pe segmentul IMM-uri, avem comerţul, industria prelucătoare, transporturile, agricultura şi serviciile. Acestea sunt principalele ponderi în portofoliul nostru, dar diferenţele ca ponderi nu sunt foarte mari.
► Creşte tot mai mult finanţarea din zona de tehnologie şi sustenabilitate. Reuşim să sprijinim tot mai mult tranziţia IMM-urilor pe sustenabilitate, care va deveni un subiect tot mai important în următorii ani. Noi am şi definit un ghid de identificare şi procesare foarte facil acestor tipuri de tranzacţii. Am început de anul trecut, şi deja am acordat un număr semnificativ de finanţări, de aproape 18 mil. euro, în special pe zona de energie regenerabilă şi economie circulară.
Ana Raluca Chisu, fondatoarea KinetoBebe
► În urmă cu 13 ani am deschis primul centru de recuperare pediatrică pentru copii. Din 2009 am crescut foarte mult organic. Am plecat de la un angajat şi un spaţiu care înseamna o sală de terapie. Acum am ajuns la trei clinici, cu o echipă de terapeuţi care numără 50 de specialişti. Avem un hub academic într-un centru în care pregătim studenţii pentru a lucra în kinetoterapie, avem o salină senzorială în Bucureşti. Pentru 2023 avem un program de profilaxie şi prevenţie, un program care va fi lansat la începutul verii.
► În tot parcursul meu m-am bazat pe ambiţia de a nu renunţa. Trebuie să fii foarte determinat, să nu renunţi. Am primit multe refuzuri, dar nu am renunţat. Pe de altă parte, accesul la forţa de muncă specializată este foarte important. Noi trebuie să câştigăm alături de noi astfel de oameni, şi încercăm să-i câştigăm prin programe de formare profesională, prin faptul că îi lăsăm să-şi facă meseria.
Miron Radic, CEO, Crama Liliac
► Când a venit pandemia, 90% din produse le vindeam în HoReCa, lucru care a căzut cu totul în pandemie. Atunci ne-am gândit să scoatem o gamă pentru retail, lucru care ne-a ajutat businessul. Acum suntem implicaţi într-un proiect de 3,4 mil. euro, de creştere a capacităţii, din care 2,4 mil. euro cofinanţat prin fonduri UE, restul trebuie să aducem din fonduri proprii, însă considerăm că este o oportunitate mare. Piaţa pe care activăm este încă în dezvoltare, chiar dacă România ocupă locul 5 ca producător de vin în UE, piaţa nu este deloc maturizată. În Franţa sunt 27.000 de crame, iar aici sunt doar 150 de crame. Eu văd lucrul asta ca pe o oportunitate.
