• Leu / EUR4.7556
  • Leu / GBP5.5125
  • Leu / USD4.2732
Special

Conferinţa ZF/Raiffeisen Branduri româneşti, Galaţi. Antreprenorii români ar trebui să fie mai uniţi, să se asocieze şi să folosească resursele pe care le au pentru a dezvolta un brand puternic

Autor: Georgiana Mihalache

27 iun 2019 142

Antreprenorii români se întorc în domeniile în care au studiat şi creează branduri locale, având expertiză şi dezvoltând noi produse. Aceştia trebuie însă susţinuţi şi de consumatorii români, care să cumpere produse locale şi să susţină astfel companiile româneşti să reziste în faţa giganţilor internaţionali. Acestea au fost câteva dintre concluziile la care au ajuns antreprenorii din judeţul Galaţi, care au participat marţi la evenimentul Branduri româneşti, organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank. Peste 120 de antreprenori locali au participat la evenimentul de la Galaţi şi au vorbit despre poveştile din spatele brandurilor, cum se pot diferenţia în piaţă şi care sunt cele mai mari provocări din lumea de business.

„Finanţăm companii româneşti pentru că noi credem în parteneriat şi perspectivă, pentru că suntem în România. Vrem să arătăm că putem face mult mai mult împreună. Este normal să avem un focus pe companiile ro­mâneşti. Un obiectiv al acestor întâlniri este de a inspira, de a da posibilitatea clienţilor să afle, să meargă mai departe“, a spus Felix Daniliuc, director executiv Raiffeisen Bank România.

Brandul este ca un copil, este ceea ce rămâne în urma antreprenorilor care l-au creat, potrivit lui Marius Verdeşi, fondatorul Zimbria, un business de specialităţi din carne şi brânzeturi, care a ajuns la şapte magazine în ţară, iar în curând va deschide şi la Constanţa.

„Brandul a fost o idee inspirată din ceva românesc, puternic, cu un anumit prestigiu. O mare parte dintre produse provin din ferme şi am vrut să dăm o continuitate, de la bobul de grâu la produsul finit. Brandul trebuie să se potrivească cu produsul, brandul este un copil, îi dăm toate meritele lui, iar cei din spate vor fi uitaţi, brandul va rămâne dacă este tratat cum trebuie“, a spus Marius Verdeşi. El a spus că merge la expoziţii internaţionale pentru a promova produsele, lucru care l-a ajutat să se dezvolte.

Numele Zimbria face trimitere la tradiţie şi la trecut, fondatorul companiei dorindu-şi să pună accentul pe brandul românesc.

Antreprenorul consideră că românii ajută producătorii locali în competiţia cu giganţii internaţionali dacă produsele pe care le cumpără sunt „made in România“.

„Potenţial există enorm, produse sunt, trebuie crescute, atenţie la detalii. Ar trebui să fim mai uniţi, interesul comun să îi determine pe antreprenori să se asocieze şi obţină tot ce vor. E o chestiune de mentalitate şi de educaţie, trebuie să începem de undeva, dacă nu ne vom plânge la nesfârşit“, a mai spus Marius Verdeşi. În piaţa de farmacii, brandurile româneşti domină în continuare, deşi în ultimii doi ani în acţionariatul a două dintre marile reţele au intrat investitori străini. În oraşele de talie medie şi mică însă, antreprenorii români controlează în continuare retailul farma, cum este şi cazul Myosotis, lanţul de circa 120 de farmacii controlat de Bogdan Chiriac.

„De 27 de ani am reuşit să ne dezvoltăm, să investim continuu. În farmacie ar trebui să se întâmple un proces de consiliere, nu de vânzare, farmaciştii noştri nu au target. Nu poţi să ai un brand fără un brand de angajator. În brandul de consumator poţi să investeşti o anume firmă şi consumatorul să ştie de tine. Să creezi un brand de angajator e important să te asiguri că atragi cei mai buni oameni din domeniu, pentru noi e mult mai important“, a spus Bogdan Chiriac, director executiv al Farmaciilor Myosotis.

Intrarea pe o nişă nouă, în care nu existau companii care să ofere aceleaşi servicii, a dus brandul Marcoser, specializat în furnizarea de inputuri în agricultură, de la seminţe la îngrăşăminte, la afaceri de 8,5 milioane de euro în 2018, iar pentru anul acesta estimările sunt de 10 milioane de euro vânzări.

„Marcoser a luat fiinţă în 2005. Am început pe o parte opusă faţă de concurenţă, am încercat să ne axăm pe partea de consultanţă, am observat o lipsă în această zonă. Treptat, fermierii au venit şi ne-au cerut şi produse, întregul pachet“, a spus Valentin Tofan, director de vânzări Marcoser.

El a menţionat că tot ce a ţinut de branding a fost făcut intern, reprezentanţii companiei susţinând că persoanele din interior ştiu cel mai bine care sunt punctele forte. „Am încercat să venim cu promptitudine, să fim flexibili în relaţia cu clienţii, evitând rigiditatea care poate e specifică multinaţionalelor“, a mai spus Valentin Tofan.

Pe o nişă nouă a pariat şi Criomec, companie specializată în producţia şi serviciile industriale în petrochimie, gaze tehnice, criogenie.

„Marea majoritate a realizărilor noastre se datorează proiectelor în străinătate şi în privinţa domeniului de activitate, extinderea pe direcţia de construcţii metalice. Am văzut că domeniul nu era acoperit şi am considerat că putem să ne dezvoltăm pe această direcţie de producţie“, a spus Adriana Enescu, directorul financiar al Criomec.

În ceea ce priveşte serviciile medicale, brandul se creează atât în relaţie cu angajaţii, în contextul unui exod al medicilor din ţară, dar şi cu pacienţii, care pot recomanda o unitate medicală.

„E un pic mai greu să creăm un brand pentru că ne adresăm unor pacienţi care ni se adresează doar când au nevoie. Ne-am creat un renume pe partea de angajaţi pentru că suntem o echipă şi către pacienţi, încercăm ca toţi pacienţii să plece recuperaţi“, a spus Radu Liviu, manager Veneţia Medical Brăila, un spital de 154 de paturi din Brăila, specializat în recuperare medicală şi boli cronice. Tinerele branduri care apar în piaţă au posibilitatea să se diferenţieze mult mai rapid în prezent faţă de acum două-trei decenii, apelând la noile tehnologii, la studii privind consumatorul şi piaţa.

„Facem parte din generaţia tânără, cu acces la informaţie. Avem o responsabilitate faţă de oraş, dar şi faţă de familie pentru a dezvolta ce s-a construit deja, să venim cu idei proprii, multă muncă şi pasiune. Facem parte din generaţia tânără, ne dorim să găsim oameni pasionaţi“, a spus Casiana Spânu, director de vânzări Grande Dolceria, companie specializată în producţia şi comercializarea produselor de patiserie şi panificaţie.

Evenimentul „Branduri româneşti“ de la Galaţi face parte dintr-un turneu de conferinţe organizate de Ziarul Financiar şi Raiffeisen Bank România în ţară, în oraşe precum Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara, în care se adună la aceeaşi masă antreprenori care au pus pe harta regiunii din care fac parte branduri puternice, care ajută la dezvoltarea zonei. Partenerii media ai evenimentului de la Galaţi au fost AFIR Galaţi, Monitorul de Galaţi, Obiectiv Vocea Brăilei, Realitatea TV, Zile şi Nopţi, Uniunea Naţională a Patronatului Român.

 
 

Felix Daniliuc, director executiv Raiffeisen Bank România

♦ Este normal să avem un focus pe companiile româneşti.

♦ Un obiectiv al acestor întâlniri este de a inspira, de a da posibilitatea clienţilor să afle, să meargă mai departe.

♦ Finanţăm companii româneşti pentru că noi credem în parteneriat şi perspectivă, pentru că suntem în România. Vrem să arătăm că putem face mult mai mult împreună.

♦ Serviciile medicale au o dinamică bună ca piaţă. Vedem jucători la nivel regional care creează opţiuni. Diferenţierea este cuvântul cheie.

♦ S-a vorbit de valori venite de la părinţi, de parteneriate, la întoarcerea la tradiţie, la expertiză şi experienţă.

 

Adriana Enescu, director financiar al Criomec

♦ Povestea Criomec a început în 1994.

♦ Marea majritate a realizărilor noastre se datorează proiectelor în străinătate şi în privinţa domeniului de activitate, am urmat extinderea pe direcţia de construcţii metalice. Am văzut că domeniul nu era acoperit şi am considerat că putem să ne dezvoltăm pe această direcţie de producţie.

♦ Trebuie să fii activ. Pentru o reputaţie îţi trebuie 20 de ani să construieşti, iar dacă nu eşti atent, o poţi strica în 5 minute.

 

Casiana Spânu, director de vânzări Grande Dolceria şi Passage Food

♦ Passage Food a început în 2012 ca business început la vârsta de 18 ani.

♦ Am început să producem la Galaţi după ce am importat din ţări precum China. Am început cu producţia de vată de zahăr şi acadele. Înainte să ne orientăm am studiat bine piaţa, concurenţa, pentru că există în Europa de Vest multe companii care importă şi distribuie pe piaţa din Europa produsele pentru copii. Am vrut să avem un avantaj şi ne-am îndreptat spre produse cu licenţe şi să producem brandul nostru.

♦ Să ne promovăm brandul este important să venim cu idei noi, participăm la expoziţii internaţionale, anul acesta avem 10 astfel de evenimente.

♦ Facem parte din generaţia tânără, cu acces la informaţie, am văzut o isterie în ce priveşte lumea desenelor şi am văzut că asta îi atrage mai mult pe copii, mai mult decât ce conţine produsul. Jucăriile noastre conţin şi lucruri educative, puzzle, rebus şi atunci este mai uşor să mulţumim şi părintele şi copilul.

♦ În Europa, consumatorii au o mai mare încredere în produsele din România sau Europa decât în cele din China.

 

Marius Verdeşi, fondator Zimbria

♦ Aş recomanda antreprenorilor când vor să-şi creeze un brand să aibă o perspectivă.

♦ Brandul trebuie să se potrivească cu produsul, brandul este un copil, îi dăm toate meritele lui, iar cei din spate vor fi uitaţi, brandul va rămâne dacă este tratat cum trebuie.

♦ Brandul a fost o idee inspirată din ceva românesc, puternic, cu un anumit prestigiu. O mare parte din producţie provine din ferme şi am vrut să dăm o continuitate de la bobul de grâu la produsul finit.

♦ Avem mare lipsă de oameni care ar trebui să înveţe, fiecare ar trebui să se regăsească şi de partea consumatorului.

♦ Mergem la expoziţii internaţionale, ne-a ajutat foarte mult, acolo majoritatea producătorilor frecventează aceste evenimente. Am rebranduit două produse pentru a fi exportate.

♦ Avem brânzeturile noastre din fermă, 35 de specialităţi. Suntem un atelier manufacturier de carne.

♦ Numele Zimbria nu a fost o alegere uşoară, voiam să fie un brand românesc, să dea prestigiu unor produse din carne, e un nume mai feminin, te duce cu gândul la un ţinut pierdut.

♦ Dacă consumatorul român nu ar vrea să consume un brand local, producătorii nu ar putea rezista în faţa companiilor străine. Există o relaţie între consumator şi brandul local.

♦ Dunărea ar trebui să fie un punct de atracţie, turistic vorbind, Galaţi ar trebui să se desprindă de imaginea combinatului. Potenţial există enorm, produse sunt.

 

Valentin Tofan, director de vânzări Marcoser

♦ Marcoser a luat fiinţă în 2005. Am început pe o parte opusă faţă de concurenţă, inputuri în agricultură, am încercat să ne axăm pe partea de consultanţă, am observat o lipsă în această zonă. Treptat, fermierii au venit şi ne-au cerut şi produse, întregul pachet.

♦ În domeniul legumiculturii fermierul de regulă nu are timp să se ocupe de a merge la consultant. Am mers noi cu oamenii noştri pe teren.

♦ Pentru a ajunge la brand s-au făcut eforturi, implicare, timp.

♦ Avem toate resursele pentru a ne dezvolta şi a fi recunoscuţi la nivel european.

♦ Brandingul l-am făcut intern, prin eforturile noastre. Nu am optat pentru externalizare pentru că am considerat că cineva din interior ştie cel mai bine cu ce se poate diferenţia în piaţă.

♦ Am încercat să venim cu promptitudine, să fim flexibili în relaţia cu clienţii, evitând rigiditatea care poate e specifică multinaţionalelor.

♦ Numele companiei vine de la Marius, Costel şi sere.

♦ Anul acesta ne aşteptăm la 10 mil. euro, anul trecut 8,5 mil. euro, creştem susţinut, avem peste 100 de colaboratori, magazine cu profil agricol unde se vând produsele noastre. Suntem axaţi strict pe nişa legumelor.

♦ Piaţa noastră este foarte fragmentată, suprafeţele sunt mici, colaborezi cu mulţi oameni.

 

Radu Liviu, manager Veneţia Medical Brăila

♦ Se tot lucrează la creşterea brandului. Spitalul de recuperare şi boli cronice a fost construit începând din 2015, o investiţie de 3 milioane de euro.

♦ E un pic mai greu să creăm un brand pentru că ne adresăm unor pacienţi care vin doar când au nevoie.

♦ Ne-am creat un renume pe partea de angajaţi pentru că suntem o echipă şi către pacienţi, încercăm ca toţi pacienţii să plece recuperaţi.

♦ Unitatea deschisă anul trecut are 154 de paturi, suntem a doua unitate după spitalul judeţean, suntem cel mai mare spital de recuperare din sud-estul României. Spitalul judeţean din Brăila are 20 de paturi de recuperare.

♦ Ne-am creat un brand şi suntem mulţumiţi când vedem un pacient care pleacă pe picioarele lui acasă. Am încercat prin mass-media, dar reclama de la om la om este cea mai bună.

♦ Galaţiul se poate dezvolta printr-o calitate a învăţământului mai bună, atunci vom reuşi să ne dezvoltăm ca oraş.

 

Bogdan Chiriac, director executiv al Farmaciilor Myosotis

♦ Numărul farmaciilor a rămas constant de mult timp. Avem 110-120 de farmacii, jumătate sunt în rural. De 27 de ani am reuşit să ne dezvoltăm, să investim.

♦ În farmacie ar trebui să se întâmple un proces de consiliere, nu de vânzare, farmaciştii noştri nu au target.

♦ Investim în partea de branding astfel încât pacienţii noştri să ştie că în orice farmacie Myosotis vor intra, vor beneficia de aceste servicii.

♦ Nu poţi să ai un brand fără un brand de angajator. În brandul de consumator poţi să investeşti o anume sumă şi consumatorul să ştie de tine. Să creezi un brand de angajator e important să te asiguri că atragi cei mai buni oameni din domeniu.

♦ Myosotis este denumirea în limba latină a florii de nu-mă-uita.
Intern am lucrat pentru lumini, ne place să integrăm colegii în deciziile pe care le luăm.
Tot ce vedeţi la nivel vizual, campanii pe facebook se fac intern de către colegii noştri.

♦ Investiţia în brand se face zi de zi, cu fiecare pacient care intră în farmacie, trebuie să ne asigurăm că pacientul se va întoarce, că tratamentul este eficient, este un test zilnic pe care trebuie să-l trecem pentru a rămâne în business.

♦ Galaţiul prin ceea ce oferă - poziţia geografică, facultatea pe care o avem, are resurse gratuite. Depinde de noi ca prin ceea ce facem să devenim un exemplu pentru ceilalţi.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7556
Diferență: 0,1769
Ieri: 4.7550
Azi: 4.2732
Diferență: -1,2388
Ieri: 4.2719
Azi: 5.5125
Diferență: 3,5795
Ieri: 5.5278
Azi: 4.3243
Diferență: -0,6867
Ieri: 4.3002