Consumatorii români trebuie să se uite şi după brandurile locale, „made in România“, care trebuie susţinute pentru că sunt autentice, încearcă să se diferenţieze în piaţă şi au curajul să se lupte cu giganţii internaţionali cu bugete pe măsură. Aceasta a fost una dintre concluziile antreprenorilor români prezenţi la cea de-a şaptea conferinţă Branduri româneşti, organizată la Piteşti de Ziarul Financiar şi Raiffeisen Bank România.
„Suntem o familie, lucrăm doar noi, tot ce facem este împreună. Suntem prezenţi doar în magazinul mamei mele în Piteşti, în timp ce în Bucureşti în doi ani am reuşit să ajungem în hotelurile de cinci stele, băcănii, restaurante. Brandurile româneşti trebuie susţinute şi consumate local. Românii nu îşi consumă produsele suficient de bine“, Irina Mărăşoiu, care a pus pe piaţă brandul Pater, sub care produce ţuică de cinci generaţii.
La finalul anului 2017 a apărut brandul Pater, iar anul trecut micul producător din Argeş a avut afaceri de 20.000 de euro. Modelul pe care merge Pater este cel al spaţiilor premium, hoteluri, restaurante, aeroport, mai ales că antreprenorii nu au capacitate de producţie mare.
„Nu avem un buget de marketing, eu comunic, mi-am creat un brand propriu - fata din povestea Pater. Întâi a fost interesul străinilor pentru produsele noastre, apoi a urmat al românilor“, a mai spus Irina Mărăşoiu.
Dacă Pater se află la început de drum în lumea antreprenoriatului şi a brandingului, Dacia, un nume cu o rezonanţă puternică în rândul consumatorilor români, investeşte permanent în comunicarea către clienţi, chiar dacă are tradiţie de zeci de ani pe piaţa locală.
„Dacia a avut norocul de a avea un awarness foarte mare pentru că exista în România înainte de 1989. E important să-ţi comunici brandul indiferent unde poţi. Clienţii astăzi nu mai sunt fideli în ceea ce priveşte brandurile, aşa că trebuie să continui să convingi, să investeşti în brand“, a spus Mihai Tănase, şef al departamentului digital Dacia & Renault.
El a adăugat că un brand se construieşte greu şi presupune atenţie la aspecte ce ţin de produs, de promovare, de cum vorbesc angajaţii cu clienţii.
Automobile Dacia este cel mai mare producător de maşini din România, cu afaceri de 24,7 mld. lei în 2018, profit de 752 mil. lei anul trecut şi care angajează peste 14.700 de persoane.
Despre experienţa clienţilor a vorbit şi Horaţiu Vasilescu, director executiv al Teilor Fine Jewellery, lanţul de bijuterii fondat acum circa două decenii. „Este important ce se petrece după interacţiunea cu clientul, care este experienţa lui. Orice poveste a unui brand nu începe cu „era un fond de investiţii“, ci este despre curaj, multă muncă şi exigenţă în ceea ce faci. Capacitatea unui brand românesc de a lupta cu coloşi vine din a face lucrurile diferit, în mod autentic“, a spus Horaţiu Vasilescu.
El a menţionat că, deşi Teilor are 45 de magazine în toată ţara şi se va extinde în străinătate în Polonia şi Bulgaria, deciziile se iau de la Piteşti, locul de unde a pornit povestea companiei fondate de antreprenorul Florin Enache.
Dacă în prezent companiile se uită la partea de brand şi investesc în această zonă, în urmă cu 20-30 de ani, când lumea de business era un teren nou pentru antreprenori, aceştia nu conştientizau puterea unui brand. Toate obstacolele pe care le-au întâmpinat însă fac parte astăzi din povestea de brand a companiei.
„Din dorinţa de a le crea un viitor mai bun copiilor mei, făceam comerţ cu fructe, piese şi maşini. Când am înfiinţat firma, nu ştiam ce e cifra de afaceri, cum se face. În 2002 începuse Dacia să-şi facă planuri de dezvoltare. În 2003 aveam 60 de camioane, dar nu aveam puterea necesară. Eu mă uit să fie mâine mai bine decât astăzi“, a spus Ion Lazăr, proprietar International Lazăr. Compania de transport a finalizat anul trecut cu afaceri de 179 milioane de lei şi este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de transport marfă.
De la idee la brand a pornit şi Softronic din Craiova, singura fabrică producătoare de rame şi locomotive electrice din Europa de Est, care a trecut pentru prima dată de pragul de 100 mil. lei cifră de afaceri în 2018, în creştere cu 49%.
„Am ajuns aici după un moment de inspiraţie al unor colegi care în 1999 au venit cu ideea înlocuirii unor locomotive cu unele noi. Greutăţile de la început au fost enorme, dar cu perseverenţă poţi să faci orice. Lucrurile au început să meargă de abia în ultimii ani pentru că a ieşi cu o locomotivă pe piaţă este o chestiune de natura viselor“, a spus Radu Zlatian, director de cercetare-dezvoltare, membru în consiliul de administraţie al Softronic.
O reţetă veche a stat la baza brandului Magiunul de Topoloveni, care a ajuns din Topoloveni, judeţul Argeş, pe masa Casei Regale a României, dar şi a consumatorilor din Elveţia, Suedia, America.
„Am avut această intuiţie sociologică, am luat magiunul de Topoloveni şi l-am dus prin lume, am câştigat premii. Marketigul l-am creat eu pe propriile studii sociologice. Românii doresc să se întoarcă la ce făceau străbunicii, mamele“, a spus Bibiana Stanciulov, proprietara firmei Magiun de Topoloveni.
Un alt brand în industria alimentară este şi producătorul de mezeluri Radic Star, care se bazează pe oamenii din echipă pentru a creşte brandul pe piaţa locală.
„Suntem împreună de 25 de ani, sper să continuăm, brandul înseamnă să te adaptezi, să îţi cauţi echipe în zona în care nu te pricepi. Fondurile europene ne-au ajutat, acum în 2019 avem un proiect de 6 mil. euro prin care vrem să ne reconstruim fabrica şi abatorul care au ars“, a spus Mirela Ungurenuş, director economic la Radic Star.
Conferinţa Branduri româneşti a ajuns la Piteşti, al şaptelea oraş din turneul de evenimente dedicate brandurilor locale şi antreprenorilor care au avut curajul să investească în acestea. Partenerii evenimentului de la Piteşti au fost Ştiri de Piteşti, Universul argeşean, Uniunea Naţională a Patronatului Român şi Camera de Comerţ Argeş.
Felix Daniliuc, director executiv, Raiffeisen Bank România
♦ Zona Argeş are o rezonanţă aparte. Contribuţia regiunii Argeş în volumul finanţării Raiffeisen este undeva pe locul patru.
♦ Circa 99% din portofoliul finanţat de Raiffeisen sunt companii româneşti, este o primă măsură de responsabilitate faţă de ţara în care îţi desfăşori activitatea. Uitându-ne la contribuţia în PIB, vedem diferenţe foarte mari între judeţe. Încercăm să facilităm întâlniri, să oferim posibilitatea prin astfel de întâlniri să aveţi momente de inspiraţie sau confirmare.
♦ Primul pas către crearea unui nume reprezintă capacitatea de a te diferenţia, apoi ajungi la renume. Când ne dorim să ne diferenţiem reuşim să ieşim din comun, să rămânem în memoria oamenilor.
Ion Lazăr, proprietar, International Lazăr
♦ Din dorinţa de a le crea un viitor mai bun copiilor mei, făceam comerţ cu fructe, piese şi maşini.
♦ Când am înfiinţat firma, nu ştiam ce e cifra de afaceri, cum se face. Am vrut să pun numele Lazăr Company, dar era luat, aşa că am pus Internaţional Lazăr.
♦ În 2002 începuse Dacia să-şi facă planuri de dezvoltare. În 2003 mă sună cineva de la Dacia pentru că voia calitate. Dacia a fost o rampă de lansare.
♦ După 2009-2010 am fost băgaţi mai mult în seamă. Am construit depozitul nostru de logistică în 2008. Avem un joint venture cu o firmă din Germania, anul trecut am înfiinţat firma, avem o clădire de 17.000 mp şi avem un client. Acolo e loc pentru 30.000 mp.
♦ Eu mă uit să fie mâine mai bine decât astăzi.
Mihai Tănase, şef al departamentului digital, Dacia & Renault
♦ Brandingul este un subiect foarte complex. Dacia a avut norocul de a avea un awarness foarte mare pentru că exista în România înainte de 1989, a fost preluat de gurpul Renault.
♦ E important să-ţi comunici brandul indiferent unde poţi.
♦ Clienţii astăzi nu mai sunt fideli în ceea ce priveşte brandurile, aşa că trebuie să continui să convingi, să investeşti în brand.
♦ Un brand nu se ridică de pe o zi pe alta, este de la flyer, din felul în care vorbeşte un reprezentant al vânzărilor, este produsul, sigla, sunt o grămadă de lucruri care gravitează în jurul brandului.
♦ La Dacia contează felul în care te vede un potenţial client.
♦ E important să începem de undeva, să ne alegem lucurile care contează pentru brandul nostru. Loialitatea clienţilor este în scădere, contează să investim.
♦ Sunt branduri noi care vin din spate.
♦ Am observat în zona de comunicare digitală că ne bucură când cineva ne validează părerea.
♦ Pentru piaţa din România suntem într-o zonă foarte bună, suntem lideri pe piaţă, avem imagine foarte bună.
♦ În brandul Dacia unul dintre piloni este că noi facem maşini atractive, de calitate, la cel mai bun preţ.
Horaţiu Vasilescu, director executiv al Teilor Fine Jewellery
♦ Ne caracterizează autenticitatea.
♦ Am reuşit să fim o autoritate la nivel naţional nu doar prim modul în care comunicăm, ci şi prin ce oferim clieţilor noştri după cumpărare. Este important ce se petrece după interacţiunea cu clientul, care este experienţa lui.
♦ Acest brand are o componentă de 90% de resursă locală. Tot ce înseamnă promovare se face de pe Strada Teilor de la Piteşti.
♦ Avem deja semnate două contracte pentru spaţii în străinătate unde vor fi două magazine Teilor. O primă prezenţă în Polonia, Varşovia, şi Sofia, Bulgaria.
♦ Lucrurile acestea se întâmplă la Piteşti, orice poveste a unui brand nu începe cu „era un fond de investiţii”, ci despre curaj, multă muncă şi exigenţă în ceea ce faci.
♦ Capacitatea unui brand românesc de a lupta cu coloşi vine din a face lucrurile diferit, în mod autentic.
♦ Trebuie să fii consecvent, dedicat experienţei pe care o au clienţii.
Radu Zlatian, director de cercetare-dezvoltare, membru în consiliul de administraţie al Softronic
♦ Am ajuns aici după un moment de inspiraţie al unor colegi care în 1999 au venit cu ideea înlocuirii unor locomotive cu unele noi.
♦ Am livrat locomotive în Suedia, urmează Norvegia.
♦ Reţeta brandului constă în câteva ingrediente – să găseşti o nişă specializată. Produsele noastre se adresează unui domeniu foarte îngust, inclusiv locomotivele, pentru că a noastră are o mare putere de tracţiune, pentru trecut munţii, pentru mers pe căi ferate îngheţate.
♦ Un al doilea ingredient este legat de resursa umană. Produsele sunt proiectate, dezvoltate, fabricate la noi. Nu este nimic adus din altă parte.
♦ Din păcate, încă suntem tributari importului unor elemente care nu se mai fabrică în ţară - transformatoarele de putere, roţi de tren, arcuri.
♦ Visul nostru este să acoperim culoarul 4, de la Leipzig în Constanţa.
♦ Sunt nişte particularităţi specifice maşinilor de tipul acesta, să transporte trenuri grele pe căi ferate dificile. În primul rând este sistemul de frânare. O altă problemă este tracţiunea.
Irina Mărăşoiu, proprietar, Pater
♦ Suntem o familie, lucrăm doar noi, tot ce facem este împreună.
♦ Singurul magazin în care suntem prezenţi în Piteşti este magazinul mamei mele, în timp ce în Bucureşti în mai puţin de doi ani am reuşit să ajungem în hotelurile de cinci stele, în băcănii, în restaurante.
♦ Românii nu-şi consumă produsele suficient de bine.
♦ Noi nu suntem pălinca din Ardeal, noi avem 35% alcool. Ţuica este doar din prune, indiferent de tăria ei.
♦ Ne-am dat seama că trebuie să comunicăm şi am pus pe piaţă brandul Pater, care înseamnă tată, ne-am creat un logo – un copac al familiei, am trecut iniţialele bunicului, ale străbunicului.
♦ Am vrut să păstrăm această tentă de familie, fiecare sticlă trece prin mâinile fiecăruia dintre noi.
♦ Nu avem un buget de marketing, eu comunic, am brandul propriu - fata din poveste. Ne-am gândit că recunoaşterea trebuie să vină din concursuri de renume.
♦ Întâi a fost interesul străinilor pentru produsele noastre, apoi a urmat al românilor.
♦ Nu poţi să construieşti un brand în absenţa produsului. Local trebuie susţinut orice brand, trebuie consumat local.
Bibiana Stanciulov, proprietar, Magiun de Topoloveni
♦ Am luat magiunul de Topoloveni şi l-am dus prin lume, am câştigat premii. Marketigul l-am creat eu pe propriile studii sociologice. Românii doresc să se întoarcă la ce făceau străbunicii, mamele.
♦ Am ajuns la Casa Regală a României, am primit titlul de furnizor al Casei Regale, ceea ce ne obligă să ne păstrăm standardul de calitate.
♦ Magiunul de prune Topoloveni este al argeşenilor, al românilor.
♦ Reţeta are 105 ani, ea va continua. Zona industriei alimentare tradiţionale nu va fi afectată de roboţi.
♦ Am avut fonduri europene de promovare de peste 1,5 mil. euro pentru a ne face cunoscuţi în Rusia, Suedia, Elveţia, America, Orientul Mijlociu.
Mirela Ungurenuş, direcot economic al Radic Star
♦ Povestea a pornit în 1993 când tatăl meu şi asociatul său au plecat cu 5 angajaţi şi astăzi avem 400 de angajaţi. De la 200 kg cât făceau în industria alimentară la 20 de tone astăzi.
♦ Numele ne-a ajutat să trecem peste o perioadă grea din 2005, când ne-a ars fabrica. Brandul ne-a ajutat atunci pentru că oamenii, băncile, clienţii, furnizorii ne-au înţeles. Atunci am înţeles că brandul se construieşte cu oamenii care te ajută.
♦ Brandul înseamnă să te adaptezi, să îţi cauţi echipe în zona în care nu te pricepi. Fondurile europene ne-au ajutat, acum în 2019 avem un proiect de 6 mil. euro prin care vrem să ne reconstruim fabrica şi abatorul care au ars.
♦ Când îţi pierzi curajul, încrederea în produsul tău, lucrurile nu o iau pe un trend ascendent.
♦ Provocarea pentru noi va fi cum vom crea nucleul de oameni care să ne ajute să dezvoltăm. Investiţia în oameni nu poate să dispară.
♦ Deciziile comerciale nu ţin numai de câştig. Carnea din producţia românească are alt gust şi asta se simte în produs.
Adrian Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România
♦ Toţi putem crea un brand dacă avem încredere în noi.
♦ Sunt de meserie inginer horticultor. Am fost şef de fermă.
♦ Brandul sunt oamenii şi din vocabularul lor trebuie să dispară „nu se poate, nu am cum, e greu, nu am bani”. Puteţi crea un brand oricând, numai să aveţi încredere în voi şi să spuneţi „eu pot, eu fac”. Trebuie să vă asumaţi acest risc şi restul vine de la sine, aveţi exemple de branduri.
♦ Fac o fermă de sturioni, am investit cu partenerii şi din fonduri europene 18 milioane de euro, mai trebuie încă 10 milioane de euro.
georgiana.mihalache@zf.ro
