♦ „Există viitor pentru comerţul clasic, offline. Pentru magazinele mici e nevoie de o specializare pentru a fideliza clienţii sau e necesară o gamă diversă de produse“ ♦ „Comerţul tradiţional creşte şi cred că este spaţiu în continuare. Secretul stă în specializare, niciodată un retailer modern nu poate face o brutărie la fel de bine ca un jucător din comerţul tradiţional“ ♦ „Produsul românesc este căutat. El este mai sustenabil faţă de bunurile de import“ ♦ „Comerţul viitorului va fi o combinaţie între online şi offline. Cele două nu ar mai trebui gândite ca divizii separate, ci ca un tot unitar.“
În ultimii ani, comerţul modern a câştigat foarte mult teren, astfel că mulţi oameni alegeau să îşi facă cumpărăturile în marile lanţuri de retail. Cu toate acestea, deşi comerţul tradiţional a pierdut teren, va avea totuşi un viitor, mai ales dacă magazinele de proximitate vor alege să se specializeze pe o categorie de produse, precum carmangeriile şi brutăriile, au spus participanţii la ediţia din acest an a videoconferinţei ZF Retail, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Auchan, Carrefour, Kaufland, Profi, Mastercard, Altex, Aqua Carpatica, Cushman and Wakefield Echinox, Danone, ING România, Iulius, Mazars, Noerr, Postis, SAP, Signify, Trnas Sped şi Prefera Foods.
În piaţă există loc atât pentru comerţul modern, cât şi pentru cel tradiţional, pandemia fiind un factor important în schimbarea comportamentului consumatorului, care ar putea alege ambele forme de comerţ în funcţie de nevoile sale.
„Am crescut în 10 zile cât credeam că o vom face în 10 ani, va exista un viitor pentru retailul clasic, pentru magazinele mici e nevoie de o specializare pentru a fideliza clienţii sau a oferi o gamă diversă de produse. În vest apar magazine care sunt specializate în produse lactate lucrând cu producătorii şi se concentrează majoritatea comerţului în domeniul respectiv sau sunt magazine specializate pe partea de produse de patiserie“, spune Bogdan Savin, senior vice-president commercial la Europe PepsiCo.
De aceeaşi părere este şi Călin Costinaş, deputy CEO al Profi, unul dintre retailerii care au ales, în ciuda pandemiei, să îşi păstreze prezenţa în offline mai mult decât în online. El consideră că trendul de specializare a comerţului tradiţional, apărut în vestul Europei, va fi din ce în ce mai accentuat la noi în ţară.
„Comerţul tradiţional creşte şi cred că este spaţiu în continuare şi spaţiul pe care-l văd ei este în specializare, niciodată un retail modern nu poate face o brutărie aşa cum o poate face un retail tradiţional. Pe măsură ce piaţa creşte plecăm de la un comerţ tip bazar la specializare, ne uităm la nivel de Europa şi vedem magazine specializate“, explică Călin Costinaş.
Pandemia şi-a lăsat amprenta şi asupra comerţului, existând schimbări importante în comportamentul consumatorului. Astfel, la începutul pandemiei, când mulţi oameni au ales să se mute din mediul urban în cel rural, a existat un câştig pentru retailul tradiţional. Cu toate acestea, oamenii au început să îşi facă mai mult cumpărăturile la magazinele de proximitate în principal şi din lipsa timpului, astfel că magazinele de proximitate au avut de câştigat în acest sens. Totodată, românii şi-au îndreptat mai mult atenţia către produsele româneşti, un trend accentuat de pandemie.
„Noi avem 1.500 de magazine în peste 600 de localităţi, avem 24.000 de angajaţi. Credem că ceva specific nouă e un brand prezent doar în România, cumpărăm şi vindem majoritar în România, peste 90% din ceea ce se comercializează în Profi sunt produse din România. Diferenţa faţă de acum zece ani este faptul că atunci patriotismul era doar la nivel declarativ, acest lucru s-a schimbat, există o cerere mare faţă de produsele româneşti“, mai spune Călin Costinaş.
Tendinţa consumatorilor români de a alege produsele locale a putut fi observată şi de către Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs la Kaufland România, care spune că produsul românesc este mai sustenabil, o altă componentă importantă în decizia de cumpărare, faţă de cele de import. „Produsul românesc este căutat. El este mai sustenabil faţă de produsele de import, adică amprenta lui de carbon este mult mai mică decât a produselor care vin în ţară pe diverse căi. Ar trebui să ne gândim la impactul pe care îl are achiziţia unui produs românesc, pentru că acest impact e de trei tipuri: direct, indirect şi indus“, spune Valer Hancaş.
Însă cea mai mare şi mai rapidă transformare cu care s-a confruntat retailul în ultimul an a fost adaptarea la noile condiţii ale pieţei, în special pe partea de digitalizare. Retailerii au fost nevoiţi în ultimul an să investească mai mult în zona de online.
„Aşa cum arată lucrurile cu siguranţă comportamentul clientului s-a schimbat radical, vorbim despre o experienţă digitală, însă nu cred ca va fi pe termen scurt, probabil va fi o combinaţie între online şi offline, cele două nu ar mai trebui gândite ca două divizii separate, ci trebuie gândite împreună“, consideră Gabriela Dumitru, principle, sales and servicing business development la Mastercard Data & Services.
Călin Costinaş, deputy CEO Profi
► Noi avem 1.500 de magazine în peste 600 de localităţi, avem 24.000 de angajaţi, credem că ceva specific nouă e un brand prezent doar în România, cumpărăm şi vindem majoritar în România, peste 90% din ceea ce se comercializează în Profi sunt produse din România. Diferenţa faţă de acum zece ani este faptul că atunci patriotismul era doar la nivel declarativ, acest lucru s-a schimbat, există o cerere mare faţă de produsele româneşti.
► Înainte de Covid a existat un trend clar spre migrare către suprafeţe mici, pe câteva raţionamente: când creşte puterea de cumpărare clientul are bani, dar nu are timp, de multe ori cumpărând de la magazinul de lângă, chiar dacă preţul e mai mare coşul este mai mic. A fost un trend foarte clar până în februarie, în prima parte a pandemiei au existat schimbări radicale între oraşele mari şi rural. În oraşele mari a existat o tendinţă către magazinele mari, cei care au crescut cel mai mult au fost hipermarketurile, iar în rural a crescut mult comerţul tradiţional pentru că multe persoane au migrat de la oraş la rural şi nu s-au mai deplasat în oraşe.
► După martie-aprilie s-a aşezat în altă formă, nu au existat tendinţe aşa mari de stocare, a scăzut frecvenţa cu 30-35%, dar a crescut coşul de cumpărături, suprafeţele mari au beneficiat de această creştere, dar cu o pondere mai mică.
► Comerţul tradiţional creşte şi cred că este spaţiu în continuare şi spaţiul pe care-l văd ei în specializare, niciodată un retail modern nu poate face o brutărie aşa cum o poate face un retail tradiţional, pe măsură ce piaţa creşte plecăm de la un comerţ tip bazar la specializare, ne uităm la nivel de Europa şi vedem magazine specializate.
Gabriela Dumitru, principle, sales and servicing business development Mastercard Data & Services
► În ideea de a facilita acest proces pe care îl numim recuperare ca urmare a Covid-19, ca trenduri generale ceea ce am observat este că retailerii esenţiali au fost cei care au încercat să opereze în regim normal, fiind puşi în faţa unor provocări operaţionale unice şi a trebuit să se ajusteze la acest context rapid, însă în acelaşi timp au experimentat lucruri noi pe care şi le doreau, însă niciodată nu anticipau că se vor întâmpla cu viteza cu care s-au întâmplat anul trecut.
► Retailul tradiţional a fost expus unei accelerări a procesului de digitalizare pentru că marea majoritate a clienţilor au început să adopte online-ul ca fiind o chestiune standard pe care şi-o pot asuma.
► Aceste trenduri au fost evidente pentru toată lumea, însă mobilitatea noastră a fost restricţionată la maximum şi lucrurile acestea au fost înlocuite ulterior prin faptul că multă lume a adoptat modelul de comandă a bunurilor acasă, acest lucru a însemnat presiune pe tot ce a fost supply chain, atât pentru retailul modern, cât şi pentru producătorii de bunuri.
► Ceea ce vedem este că mare parte dintre iniţiativele pe care orice retailer le încearcă eşuează, 60% din iniţiative pe care le încearcă eşuează, ceea ce încercăm este să promovăm un concept de a testa anumite iniţiative înainte de a le pune în piaţă.
► Aşa cum arată lucrurile cu siguranţă comportamentul clientului s-a schimbat radical, vorbim despre o experienţă digitală, însă nu cred ca va fi pe termen scurt, probabil va fi o combinaţie între online şi offline, cele două nu ar mai trebui gândite ca două divizii separate, ci trebuie gândite împreună.
Valer Hancaş, director comunicare şi corporate affairs Kaufland România
► Produsul românesc este căutat. El este mai sustenabil faţă de produsele de import, adică amprenta lui de carbon este mult mai mică decât a produselor care vin în ţară pe diverse căi. Ar trebui să ne gândim la impactul pe care îl are achiziţia unui produs românesc, pentru că acest impact e de trei tipuri: direct, indirect şi indus.
► Am fost susţinuţi de toată industria agroalimentară, care s-a adaptat la rândul ei, prin modificarea strategiei de business, modificarea programului de muncă pentru a livra aceaşi cantitate de resurse. Aceste eforturi le-aş pune sub umbrela solidarităţii. Asta a dus la siguranţă şi la continuitatea ciclică de a readuce produsul pe raft, aici mă refer la perioada din februarie - martie 2020, când au fost câteva reduceri de stoc, care s-au remediat rapid.
► „Brick and click”, dacă acum 30 de ani paradigma comerţului modern se rezuma la offline, acest lucru nu va dispărea în mod radical, ci se va adapta. Asta deja vedem. Piaţa s-a adaptat la condiţii, clickul putând fi folosit şi offline, adică la magazin.
Tiberiu Dăneţiu, director marketing Auchan Retail România
► Nu există o trecere către produse mai ieftine, doar în situaţia în care există modificări de venituri, altfel oamenii sunt atenţi la raportul calitate/ preţ. Preferă produse româneşti si din patriotism, dar acest motiv e secundar. Produsul românesc este considerat în sine mai sănătos şi mai gustos. Retailerii au avut un rol mare în a aduce şi a susţine producătorii români, care sunt în magazinele noastre, deci sunt accesibili. Peste 90% din produsele din lanţul nostru provin de la producători români,la fel putem observa şi în alte lanţuri de retail. Generalizând această ofertă, oamenii selectează.
► Comportamentul de consum s-a schimbat, dar nu e o schimbare doar din cauza pandemiei, ci şi de fond, pentru că oamenii nu mai vor să arunce, cumpără mai rar, mai mult şi consumă.
► Cu siguranţă e-commerce-ul alimentar a avut o accelerare forţată de cel puţin 3-4 ani, pentru că ne-am trezit brusc în teamă, cu lipsă de stocuri. Asta a generat o presiune mare pe magazinele fizice, apoi au venit restricţiile, iar oamenii au zis „hai să comandăm acasă”.
Gabriela Stănică, head of IT Carrefour
►Digitalizarea unui jucător din retail înseamnă investiţii în infrastructură, în back office şi în zona de online. Iar consumatorii români s-au aliniat la trendul comerţului online anul trecut.
►La Carrefour, pe zona de tehnologii şi digitalizare am lansat aplicaţia mobilă Carrefour, care deşi era lansată din 2019, anul trecut a avut o evoluţie rapidă într-o aplicaţie de cumpărături, pentru a răspunde noilor nevoi ale clienţilor. Utilizarea acestei aplicaţii a crescut semnificativ anul trecut.
►Un alt trend a fost cel al caselor self checkout. Clienţii nu îşi mai doresc să stea la coadă. Aceste case au scopul de a optimiza timpul de aşteptare, limitează interacţiunile din magazin şi sunt deschise în permanenţă. Investiţia în astfel de case variază în funcţie de numărul de case self checkout pe care vrei să le implementezi. Există loc de dezvoltare în acest sector. Noi vom continua să le implementăm, însă le vom implementa în funcţie de zone şi de aşteptările clienţilor. În martie am lansat primul hipermarket cu case doar self checkout şi suntem mulţumiţi de rezultat.
Irinel Popescu, retail director, Metro Cash & Carry România
►Deja am depăşit numărul de 1.500 de magazine, o performanţă la care ne-am dorit să ajungem, dar nu vrem să o păstrăm la acest nivel, există 160.000 de locaţii. Comerţul tradiţional este într-o mică scădere, dar marea majoritate a partenerilor care au ales să investească şi-au consolidat poziţia în piaţă şi în perioada pandemică. Comerţul tradiţional joacă într-o piaţă de proximitate, au câştigat clienţi şi vor rămâne loiali lor. Noi continuăm să investim alături de francize La Doi Paşi, e un pilon de creştere important pentru noi, mai ales că segmentul de HoReCa a scăzut, am observat comerţul tradiţional ca fiind foarte rezilient.
►Suntem încrezători că urmează o perioadă în care vom continua să investim şi avem multă încredere pentru că partenerii noştri, undeva la peste 30% din cei care au magazine La Doi Paşi, văzând că investeşti şi nivelul de standard pe care îl oferi, sunt dispuşi să investească şi să mai deschidă noi magazine, nu văd ca comerţul tradiţional să piardă share.
►Consumatorii finali au descoperit comerţul tradiţional în perioada pandemiei, am văzut o creştere în perioada pandemică pe partea de lactate.
►Piaţa va creşte în valoare absolută, share-urile se vor schimba în zona de vânzare, comerţul tradiţional va pierde, dar suntem convinşi că pierderea nu va fi atât de abruptă pentru că vedem o rezilienţă, vedem antreprenori care îşi cunosc foarte bine comunitatea.
Oana Bejan, national sales manager Danone România
►Se păstrează interesul oamenilor pentru alimente sănătoase, stil de viaţă echilibrat, ingrediente de calitate, produse româneşti. Recent, am optat pentru a introduce pe produsele noastre sistemul de etichetare care comunică consumatorilor aportul nutriţional al fiecărui produs. Asta pentru că suntem mai atenţi la modul în care cumpărăm, consumatorul se informează, caută eticheta scurtă şi uşor de înţeles şi caută ingrediente de calitate.
►Piaţa online a devenit relevantă şi pentru piaţa de food. Din păcate, piaţa de fresh este foarte la început pe tot ce înseamnă comerţ online. Înainte de 2020, online-ul pentru produse fresh era aproape zero, dar există o mare oportunitate şi în această zonă, mai ales că segmentul de comerţ online deschide oportunităţi globale poate nebănuite până acum.
Mihai Toma, enterprise sales manager SAP România, retail and wholesale
►Am început să preţuim timpul. 25% dintre consumatori cred că vor rămâne în online şi după ce trece această perioadă. Chiar dacă traficul pe platformele online a crescut foarte mult, vânzările online au înregistrat o creştere în medie de doar 25% şi ne aşteptăm să rămână acolo.
►Clienţii doresc un nou nivel de valoare pe care să o ofere retailul, iar deschiderea la online înseamnă accesul la o piaţă mult mai mare. Sunt companii care perturbă piaţa tradiţională, apar modele de business noi, iar vânzarea trebuie să fie aliniată cu un scop, care să fie aliniat cu nevoile clientului. Asta înseamnă că trebuie să îl cunoaştem la nivel individual. 85% dintre retaileri îşi doresc să îşi planifice ciclul de business în funcţie de nevoile clienţilor la nivel individual, dar doar 9% reuşesc să facă asta.
Ana-Maria Rădulescu, key account manager – retail and hospitality, system and services Signify CEE
►Magazinele se uită spre zona de automatizare, vor să protejeze resursa umană şi multă lume s-a dus spre multisite, control remote al iluminatului, cât mai multă automatizare sau control de la distanţă.
►Consider că este un atu să ajuţi consumatorii să îşi rezolve nevoile mai rapid şi în magazin, nu doar online. Retailerii îşi pot ajuta clienţii care cu ajutorul telefonului îşi pot face o listă de cumpărături cu care merg la magazin, iar prin intermediul unei aplicaţii pot descărca lista de cumpărături şi apoi este ghidat în magazin spre rafturile pe care se găsesc produsele de care are nevoie. Astfel, putem vedea locurile care se aglomerează şi putem scurta timpul pe care oamenii îl petrec în magazin. Aplicaţia le poate permite să plătească automat cu cardul din telefon.
Bianca Vlad, tax partner Mazars
►Cei care mai au datorii care erau scadente la 31 martie 2020 pot în continuare beneficia de anularea penalităţilor şi dobânzilor aferente până la sfârşitul acestui an, se aplică la toate taxele. Lumea ar trebui să se uite.
►La ce ne aşteptăm în 2021 - nu avem multe modificări legislative, chiar şi la nivel guvernamental s-a decis să nu fie multe modificări legislative şi nici cu creşteri de taxe. Dacă anul trecut nu am avut executări silite, popriri, 2021 a început cu controale de toate tipurile şi se uită la foarte multe tipuri. Dacă în 2020 lumea s-a focusat pe business, iar partea aceasta au lăsat-o în urmă, dacă au beneficiat de anumite subvenţii e bine să se uite şi să vadă dacă totul este ok, să nu ne întoarcem beneficiul în dezavantaj.
►La retail, controalele vizează încă acele minusuri de inventar, modul în care se fac compensările, zona de discounturi este pusă la încercare, întâi aveau voie comercianţii să presteze servicii pentru producător, după nu au mai avut voie şi s-au gândit la modul în care să operaţionalizeze tot. Apoi, anul trecut au putut face iar servicii.
►În partea de administrare, toată lumea vorbeşte de acel SAF-T care se pregăteşte la nivel de ANAF, asta presupune că începând cu 1 ianuarie 2022, cel puţin acesta este termenul pentru marii contribuabili, documentaţia va fi mai complexă faţă de ceea de ce se depune acum.
Leszek Wacirz, country general manager, Nestle România
►Anul trecut vorbeam despre solidaritatea şi vremuri dificile, ultimul an a fost plin de impredictibilitate şi de suişuri şi coborâşuri, e mai uşor să vă spun ce nu s-a întâmplat pentru că s-au întâmpla foarte multe lucruri, piaţa a fost foarte volatilă, comportamentul consumatorilor s-a schimbat.
►Au fost multe schimbări, a fost totodată şi o lecţie bună, am învăţat că solidaritatea a avut un rol important. Cel mai rău lucru conectat la predictibilitate a fost lipsa stocurilor de mâncare, dar mulţumită eforturilor noastre am reuşit să aprovizionăm toţi consumatorii.
►Ceea ce am observat în rândul consumatorilor a fost că la începutul pandemiei îşi făceau cumpărăturile repede, acum, văd mai mulţi oameni în magazine, sunt mai selectivi şi atenţi la promoţii.
►Am observat că oamenii folosesc mai mult partea digitală, fac comenzi online, retailerii s-au adaptat şi au oferit clienţilor posibilitatea de a comanda online. Există spaţiu atât pentru branduri locale, dar şi pentru branduri internaţionale.
Costin Moga, sector head retail and services ING România
►Noi am început să înlocuim toate cardurile cu cele care aveau funcţia de contactless cu mult înainte să înceapă pandemia. În 2020, la începutul pandemiei, am ajuns la o statistică care spune că în magazinele mari din zonele urbane, peste 80% din tranzacţiile cu cardul sunt contactless. Este o schimbare de comportament, adusă şi de regulile sanitare.
►În toată această perioadă, schimbarea bruscă de la plata numerar la cea cu cardul a creat o nevoie mare pentru comercianţi de a avea acces la cât mai multe canale de plată online. A pus presiune pe stocurile de echipamente, pe dezvoltări, pe resursele umane, pe oamenii din bănci care se ocupă de aceste dezvoltări. În paralel, au fost şi implementări de reguli, securizarea tranzacţilor online, investiţii în sisteme care să asigure fiabilitate şi disponibilitate.
Bogdan Savin, senior vice-president commercial Europe PepsiCo
►Cred că trebuie să vedem ce s-a întâmplat în pandemie, şi ce o să rămână, în timpul perioadei în care au fost toate restricţiile, în primul rând oamenii au petrecut mai mult timp acasă, nu au mers la birou, nu au mai ieşit la baruri şi timpul pe care l-am petrecut acasă ne-a determinat să mergem către comerţul online. Acum comerţul online explodează, dacă acum 1-2 ani comerţul online avea un procent mai mare în rândul consumatorilor mai tineri, acum procentul a crescut şi în rândul celor cu vârstă mai înaintată.
►Al doilea lucru care s-a schimbat este frecvenţa cu care mergem la magazine şi vedem în toate ţările în care operăm noi, am revenit la modul de a merge mai rar la magazine, dar cu un coş mai mare. Acest proces de adăugare a coşului în coşul săptămânal fie electronic, fie apelând mai mult la magazinele de proximitate.
►Am crescut în 10 zile cât credeam că o vom face în 10 ani, va exista un viitor pentru retailul clasic, pentru magazinele mici e nevoie de o specializare pentru a fideliza clienţii sau a oferi o gamă diversă de produse. În vest apar magazine care sunt specializate în produse lactate lucrând cu producătorii şi se concentrează majoritatea comerţului în domeniul respectiv sau sunt magazine specializate pe partea de produse patiserie.
►Pentru supermarketuri şi hipermarketuri, acolo se va ajunge la o combinaţie între online şi offline, în mod normal presiunea pe costuri va creşte pentru că această tranziţie către modelul online are un cost ridicat în materie de investiţie, un cost în a ţine oferta pentru consumatori la un preţ accesibil, iar această presiune va duce la o retehnologizare.
Theodor Artenie, head of tax Noerr
►De la 1 iulie 2021 producătorii români vor putea să îşi vândă produsele în toate ţările europene mult mai uşor, vor putea colecta TVA din toate ţările în care sunt prezenţi, pe care îl vor raporta în România.
►În prezent, este greu pentru un comerciant român să vândă în afara României din mai multe motive: probleme logistice, canale de distribuţie costisitoare, probleme fiscale pentru că dacă un comerciant român vrea să vândă în ţările din apropiere are probleme fiscale de depăşit. Ceea ce este o piedică mare în calea dezvoltării comerţului.
►Fiecare comerciant va trebui să facă un studiu minim să vadă ce cotă de TVA aplică în fiecare ţară, va trebui să actualizeze site-urile în funcţie de ţări, să fie atent cum colectează TVA. Sunt tot felul de lucruri de avut în vedere, dar este o problemă de început, până ne obişnuim.
Camelia Ivan, CEO Trans Sped
►În 2020 şi în 2021 tot mai multe companii au ales să digitalizeze fluxurile şi procesele de lucru. Dacă acesta era un trend început înainte de pandemiei în ultimele 15 luni s-a accelerat acest trend şi am şi avut un cadru legislativ mai permisiv, care a permis accelerarea implementării de soluţii de digitalizare.
►Semnătura electronică era o măsură mult aşteptată de multe companii. Ea în sine constituie o măsură în plus care ajută la accelerarea digitalizării, un sprijin pentru economisirea resurselor. Implementarea unei soluţii care să permită semnătura electronică reduce cu 20% -30% costurile din departamentele de HR. În contextul pandemiei, am avut nevoie să semnăm mai multe documente cu angajaţii şi prin semnătura electronică se fac economii atât financiare cât şi se reduce timpul alocat aceste procese.
Adriana Bran, director IT Mega Image
►Cu ING aveam în plan implementarea caselor self checkout într-un număr mare de magazine şi nu am schimbat planul, dar s-a întâmplat totul mult mai rapid. A crescut interesul pentru astfel de case. Şi am constatat că metodele vechi nu sunt tocmai facile, nu prea susţin digitalizarea şi un proiect a fost legat de schimbarea abordării de management al proiectelor atât în zona IT şi în cea non-IT.
►Cred că investiţiile în zona aceasta vor creşte, dar vom rămâne la un mediu mixt. Astfel, trebuie să avem servicii uniforme, adică ce găsim în mediul fizic, în magazin, să găsim şi în online.
►Au fost solicitări suplimentare din partea clienţilor privind modul în care se livrează şi privind durata livrării. Oamenii erau interesaţi de securitate. Mulţi care nu încercaseră zona de ecommerce au avut curajul să o facă.
Victor Răcariu, general manager CEE Glovo
►Nu cred că se va duce totul către online. Majoritatea companiilor globale investesc şi în retail tradiţional, nu o să stea nimeni doar în online. Şi în România, majoritatea cătorilor din e-commerce au şi prezenţă fizică. Mergem şi noi în direcţia asta, vrem să avem şi noi un soi de prezenţă fizică.
►România este o piaţă foarte dezvoltată din punctul de vedere al e-comemerce-ului. Nu ne comparăm cu Marea Britanie, dar e similară cu alte pieţe. Deschiderea către digitalizare este foarte mare. În pandemie, mulţi au testat serviciile de livrare, iar dacă experienţa a fost bună majoritatea aleg să rămână. Dar în viitor nu cred că oamenii nu o să mai comande mâncare acasă, dar nici restaurantele nu se vor închide pentru a livra doar acasă. Cu cât există mai multe opţiuni cu atât mai bine şi fiecare alege.
