Special

Conferinţa ZF România irigabilă, Cluj-Napoca. Cei 1,5 mld. euro pentru irigaţii nu trebuie împărţiţi în stânga şi în dreapta, ci cheltuiţi cu chibzuinţă. Cu bani puţini putem face multe lucruri

Conferinţa ZF România irigabilă, Cluj-Napoca. Cei 1,5...

♦ 1,5 miliarde de euro au fermierii români la dispoziţie pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii, în perioada 2023-2027 ♦ Totuşi, specialiştii spun că România nu poate iriga mai mult de 2 milioane de hectare pentru că nu avem suficientă apă ♦ Cum creăm o strategie unitară de investiţii, care să urmeze nevoile fermierilor?

Bugetul de 1,5 miliarde de euro prevăzut în Planul Naţional Strategic (2023-2027) pentru modernizarea infrastructurii principale de irigaţii şi investiţii în irigaţii trebuie folosit la maximum, însă cu chibzuinţă, nu să aruncăm banii în stânga şi-n dreapta, susţin participanţii la conferinţa România irigabilă, care a avut loc la Cluj-Napoca în 1 martie.

Ziarul Financiar şi Banca Transilvania organizează o serie de conferinţe în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care pun pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness. Oraşul Cluj-Napoca a fost a treia locaţie şi urmează conferinţe la Timişoara şi Iaşi în luna martie.

„Noi credem că este un moment bun de investiţie în România, să ne mobilizăm. Avem toate resursele necesare. Vedem din ce în ce mai mult impactul pozitiv al programelor, al fondurilor europene, există cerere de credite de investiţii, acest lucru va asigura creştere economică în următorii ani. Cea mai mare provocare este resursa umană“, a spus Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

De altfel, anul 2022 a însemnat pentru Banca Transilvania finanţări de aproximativ 1 miliard de euro în agricultură, iar anul acesta, reprezentanţii băncii se aşteaptă în continuare la creşteri. „Agricultura, în ultimii ani, este pe un trend extrem de favorabil şi din punct de vedere al pârghiilor legislative, şi din punct de vedere al potenţialului de creştere pe care îl are sectorul, şi din punctul de vedere al deschiderii la finanţare“, a spus Tiberiu Moisă, director general adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania.

Totuşi, banii trebuie să urmeze o strategie de investiţii mai complexă, gândită în mai multe direcţii de acţiune, atât de autorităţi, cât şi de fermieri. Nu este suficientă doar investiţia în irigaţii dacă alte probleme ale fermierilor, cum este comasarea terenurilor, nu sunt rezolvate. „Decidenţii trebuie să înţeleagă că degeaba vin cele 1,5 mld. euro pentru că să-i împrăştiem în stânga şi în dreapta, terenurile vor rămâne în continuare fără arbori şi fără perderele de protecţie, iar peste 10 ani irigaţiile nu vor fi rezolvate, şi tot o să importăm produse pe care am putea să le producem aici. Sunt multe lucruri pe care nu le rezolvăm doar cu irigaţii - avem nevoie de cadastru pentru a face investiţii. Prima oară trebuie rezolvat cu cadastrarea, gradarea fertilităţii solului, pentru a putea face legea comasării sau schimburile de terenuri“, a precizat Emil Turdean, preşedintele Cooperativei Agricole Podişul Transilvaniei, Agro Turdean Impex SRL.

Ovidiu Ranta, cadru didactic la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, crede că o unitate între fermieri pentru a gândi o strategie şi un proiect de politică agrară independent de orice schimbare ar putea fi cheia pentru dezvoltarea agriculturii româneşti. „Doar cu irigaţii nu vom rezolva complet problema sectorului agricol din România. De mult milităm pentru a transforma agricultura din producător de hrană şi în producător de energie. Europa a fost vizionară în acest sens, şi îşi produce energie din agricultură. Dacă este nevoie, acea energie poate fi convertită şi făcute lanţuri scurte în a utiliza energia local“, a spus Ovidiu Ranta.

Obiectivul oficialilor români este ca după aceste investiţii de 1,5 miliarde de euro, suprafaţa pregătită pentru irigat să fie de 2,78 milioane de hectare, dublu faţă de suprafaţa pregătită pentru acest an agricol.

Pentru moment, în Planul Naţional Strategic, România are la dispoziţie 400 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii şi 100 de milioane de euro pentru înfiinţarea de sisteme de irigaţii, fonduri europene nerambursabile, care pot fi accesate începând cu anul 2023, la care se mai adaugă 331 de mi­lioane de lei (66 mil. euro) din fonduri guver­namentale, potrivit anunţurilor făcute recent de autorităţi. Acest buget este pentru irigaţii aferente obiectivelor de investiţii din cadrul judeţetor Argeş, Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, lalomiţa, Galaţi, Giurgiu, Mehedinţi, Olt, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vrancea, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF. De asemenea, mai există un buget pentru 2023 în valoare de 700.000 lei pentru obiective de investiţii cu specific irigaţii aferente judeţetor Bacău şi Tulcea.

Speakerii prezenţi la eveniment spun însă că România nu poate iriga mai mult de 2 milioane de hec­tare şi că suprafaţa de aproape 2,8 milioane de hectare care va fi pregătită pentru irigat nu va putea fi aco­perită de apă în totalitate, pentru că Dunărea, prin­cipala sursa de apă, are debite scăzute în anumite perioade, iar apa este folosită atât pentru agricultură, cât şi pentru transport.

 

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania

♦ Credem în domeniul agribusinessului, în importanţa strategică, alimentară a ţării. De 24 de ani de când sunt în România, noi ne plângem despre ce nu s-a întamplat, aşa că vrem să ne mobilizăm, autorităţile, guvernul, statul, administraţia centrală, nu doar antreprenorii, să încercăm să găsim soluţii.

♦ Noi credem că este un moment bun de investiţie în România, să ne mobilizăm. Avem toate resursele necesare.

♦ Noi credem în prezentul, dar şi în viitorul României, credem că viitorii 5-10-15 ani vor aduce multe oportunităţi, începând cu agricultura şi industria alimentară.

♦ Sper să venim cu soluţii bune, relevante, continuăm această creştere împreună. Vom continua implicarea noastră în domeniu.

♦ Vedem din ce în ce mai mult impactul pozitiv al programelor, al fondurilor europene, există cerere de credite de investiţii, acest lucru va asigura creştere economică în următorii ani. Cea mai mare provocare este resursa umană, cu cine lucrăm pământul, cu cine deschidem sucursale.

 

Tiberiu Moisă, director general adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania

♦ Anul trecut a fost fantastic în termeni de creştere, atât în procent, cât şi în sume absolute. A fost o creştere generalizată, undeva către 20%. În Banca Transilvania, sectorul agricultură a înregistrat un an deosebit. În 2022, am ajuns la finanţări de aproximativ 1 miliard de euro (5 miliarde de lei). Şi anul acesta ne aşteptăm la creşteri, dar cu un procent mai mic.

♦ În 2023, mizăm pe creştere în privinţa volumului de credite. Suntem pregătiţi să facem asta, fie că vorbim de cofinanţări sau alte proiecte investiţionale.

♦ În privinţa cheltuielilor cu dobânzile, în 2022 acestea au crescut, s-au dublat chiar relativ la anii 2019-2020. Cu cât o fermă are mai multe datorii, simte acestă povară, însă pot spune că mişcarea preţurilor a generat mult mai multă incertitudine şi nesiguranţă, evoluţia costurilor de la inputuri şi celelalte elemente, decât strict variaţia dobânzilor. Dar pentru o fermă care se află în plin proces investiţional, adică are multe credite, acest lucru devine un subiect extrem de important de gestionat.

♦ Anul acesta este primul an în care vedem că trendul dobâznilor începe să se inverseze. Să sperăm că vom ajunge într-o zonă care să fie acceptabilă, dar cred că acolo unde este gândire economică, unde se cunoaşte cât poţi să duci şi ce poţi să-ţi asumi, acest subiect este gestionabil şi mai ales mult mai previzibil decât preţurile la produsele agricole.

 

Ovidiu Ranta, cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca

♦ Dacă vorbim despre oportunităţi, România are încă foarte multe oportunităţi în zona de producţie. Suntem foarte buni în a produce, chiar dacă avem perioade critice cu secetă, avem deficit, dar încă mai putem produce. Însă trebuie să începem să luăm în calcul şi faptul că în timp, nu vom mai putea produce foarte mult, pentru că nu mai avem patru anotimpuri, condiţiile climatice s-au schimbat radical, şi am început să operăm cu resurse epuizabile. Solul este foarte supus fenomenelor de erodare, de chimizare. România ultimilor 50 de ani a însemnat o chimizare excesivă.

♦ O altă problemă care se conturează tot mai mult este cea a lipsei forţei de muncă, în special a forţei de muncă calificată. S-au rupt lanţuri. Societatea a condus zona agricolă timp de câteva decenii undeva la periferia ei. Multă vreme, cei care au făcut agricultură nu au fost apreciaţi. Astăzi, tinerii nu sunt încurajaţi prin nimic să se îndrepte către sectorul agricol.

 

Ilarie Ivan, consilierul ministrului agriculturii

♦ Anul trecut au intrat 351 mil. lei în sisteme de irigaţie. Ne bazăm pe 1,5 miliarde de euro care vor intra din Planul Naţional Strategic. Investiţia în irigaţie este extrem de importantă, ea aduce acea siguranţă naţională alimentară.

♦ Principala problemă este atragerea banilor prin Planul Naţional Stategic, atragerea fondurilor europene, fără bani nu facem nimic. A doua chestiune este legată de schimbările climatice.

♦ A treia problemă este asocierea fermierilor noştri. Nu în ultimul rând, trebuie să gândim o strategie de industrie alimentară prin care să procesăm, să ambalăm, să etichetăm mai frumos produsele noastre.

 

Dan Corbuţ, Romina Agroserv

♦ În 2022 am avut un an foarte greu din punctul de vedere al apei, al secetei. Problema cea mai mare la fermieri este că nu ştim să fim manageri buni în fermele noastre.

♦ Aş face un apel către toţi fermierii să îşi facă un plan de afaceri pe cinci ani. Gândiţi-vă momentul şi ziua în care să faceţi vânzarea cerealelor.

Programaţi-vă un anumit procent din producţie pe care să îl vindeţi când aveţi un preţ corect pe contract eficient. Vindeţi un alt procent din producţie la recoltă, un alt procent anul viitor.

♦ Anul 2023 îl văd şi mai greu decât 2022 pentru că o să ajungem în situaţia în care nu vom avea unde să ne vindem cerealele la vară.

 

Alina Creţu, director executiv, APPR

♦ În 2022, am pornit cu costuri de producţie foarte mari. Am avut un an atipic, am rămas cu anumite stocuri, preţurile au scăzut, trebuie să vindem în anumite cazuri sub costul de producţie.

♦ Maximum 1 milion de hectare ar putea fi irigate printr-un sistem de irigaţii raţional. Concret, astăzi bani pentru irigaţii în planul naţional strategic sunt 400 mil. euro prevăzuţi pentru infrastructură şi 100 mil. euro pentru dotarea cu echipamente.

♦ Producţia medie de astăzi este dată de lipsa irigaţiilor. Un alt lucru important care duce la aceste producţii medii foarte scăzute este lipsa comasării terenurilor.

 

Alexandru Baciu, proprietar Transliberta Impex, Ferma Baciu şi vicepreşedinte LAPAR

♦ Vorbim de un an 2022 foarte atipic. Ne aşteaptă un 2023 cu foarte mari provocări din punctul de vedere al schimbărilor climatice şi al incertitudinilor din piaţă. Să nu ne aşteptăm că preţurile la cereale vor fi mari.

♦ Cea mai mare provocare este apa. Apa nu va mai fi gratis, nu va mai fi în abundenţă, va trebui plătită şi limitată pentru agricultură. Trebuie să găsim surse alternative, să folosim apa raţional.

♦ Nu reuşim să ne asociem, nu avem acest spirit. Terenurile nu sunt comasate.

♦ Ducem lipsă de forţă de muncă, generaţiile îmbătrânesc, media de vârstă în agricultură este foarte mare.

 

Gabriel Stanciu, preşedinte, Braicoop

♦ Estimăm că  2023 va fi un an dificil, cu foarte multe provocări, având în vedere modelul de anul trecut, când din cauza secetei, Dunărea nu a mai putut să ne asigure volumul de apă necesar. Iarna a fost caldă, cu puţine precipitaţii, astfel că în momentul de faţă, deficitul de apă în sol este foarte acut. Pentru anul în curs, previziunile meteorologice nu sunt atât de optimiste referitor la precipitaţiile care să asigure necesarul de apă pentru anul viitor. Nu ştim dacă irigaţiile vor reuşi să completeze deficitul de apă.  

♦ Suntem 56 de fermieri în asociaţie. Exploatăm împreună 20.000 de hectare. În 2022, am avut o cifră de afaceri de 108 mil. lei şi un profit de 2 mil. lei.

 

Emil Turdean, preşedinte, Cooperativa Agricolă Podişul Transilvaniei, Agro Turdean Impex SRL

♦ Sunt multe lucruri pe care nu le rezolvăm doar cu irigaţii. Avem nevoie de cadastru pentru a face investiţii. Parcelele noastre nu sunt nici măcat 30% cadastrate, nu avem un registru electronic al terenurilor. Când o să rezolvăm acest lucru, o să putem face şi irigaţii performante. Prima oară trebuie să rezolvăm cu cadastrarea, gradarea fertilităţii solului, pentru a putea face legea comasării sau schimburile de terenuri. Trebuie să presăm decidenţii să rezolve problemele noastre.

♦ N-o să putem face niciodată comasarea terenurilor până nu avem gradarea fertilităţii terenurilor. Toate ţările din jurul nostru au pornit mai întâi cu această gradare.

 

Nicolae Apopi, fondator, AgroBaden Banat şi Popagra

♦ În 2022 am avut foarte multe provocări legate de  volatilitatea preţurilor, fapt care a condus la o intimidare a fermierilor de a lua o decizie corectă atât în vânzarea produselor agricole, cât şi în achiziţia de inputuri. Consider că avem cel puţin trei categorii de fermieri care au pierdut bani din cauza acestor decizii, care nu au fost luate corect în contextul volatilităţii, nesiguranţei şi ambiguităţii, fenomene datorate în principal pandemiei şi războiului din Ucraina. Cred că ne vom confrunta cu aceste probleme şi în perioada imediat următoare (2023-2024). Va trebui să fim foarte atenţi în luarea deciziilor, când să vindem şi când să cumpărăm.

♦ Trebuie să începem să investim organizat într-un sistem de irigaţii, dar în zona noastră (Banat-n. red.) se poate doar cu apa din subteran, fenomen care duce către proiecte şi autorizaţii de lungă durată. În opinia mea, o suprafaţă de 20-25% dintr-o fermă irigată reprezintă un dinam, un motor în anii cu probleme, în anii secetoşi.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO