Firma este deţinută de Balazs Laszlo, a fost înfiinţată în 2007ca filială a unei companii de construcţii din Ungaria. BayerConstruct este cunoscută pentru dezvoltarea ansamblului rezidenţialBayer Rezidenţial din Braşov, însă printre proiectele dezvoltate decompanie se mai numără: mall-urile Atrium Center din Arad şi GoldPlaza din Baia-Mare sau construcţia Bricostore Oradea. În 2009,compania a ajuns la peste 100 de angajaţi şi o cifră de afaceri de68,4 mil. lei, cu un profit net de 1,2 mil. lei.
Industriile care au înregistrat creşteri în perioada crizeisunt: farma, construcţii şi produse alimentare, acestea fiinddomeniile predominante în top zece companii selectate de ZF cafiind cele mai dinamice din regiunea Transilvania-Banat.
Pe locul doi s-a situat producătorul de mezeluri Combis dinBistriţa-Năsăud, cu o creştere a cifrei de afaceri compusă peultimii doi ani de 561%. Cu o cifră de afaceri de 53,8 mil. lei şiun profit de 0,9 mil. lei înregistrat anul trecut, companiadeţinută de Ioan şi Maria Moldovan, face parte din holdingul AgroInvest cu afaceri în domeniul industriei alimentare.
Locul al treilea a fost ocupat de C.F.R Sirv Braşov, care pânăîn 2003, când a fost privatizată a fost filială a CFR Călători.Compania este parte a grupului Transferoviar Grup, controlat deCălin Mitică (98,5%). Cu o cifră de afaceri de 83,8 mil. lei şi unprofit net de 6,5 mil. lei la sfârşitul anului trecut, C.F.R SirvBraşov a semnat la finalul anului trecut un contract pe patru anicu CFR Călători în valoare de 317 mil. lei pentru repararea a 190de vagoane. În ultimii doi ani compania a înregistrat o cifră deafaceri compusă de 210%.
Reprezentanţii companiilor din regiunea Transilvania-Banat suntmai pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti în2011, conform unui sondaj realizat de ZF printre oamenii de afaceriprezenţi în sală. Majoritatea celor care au răspuns la chestionarulZF estimează pentru anul viitor o evoluţie între -1% şi 1% şi spuncă România va intra pe o creştere economică consistentă mai târziude 2013.
SNR Roulments, parte a grupului francez Renault, corporaţiaContinental, liderul pieţei europene de producţie a subansamblelorpentru industria de automobile, Polisano Pharmaceutical sunt doar oparte dintre companiile care îşi dezvoltă afacerile în zonaindustrială Vest din Sibiu. "Sibiul este o locaţie foarte bunăpentru investiţii, iar poziţionarea geografică este un atu. Zonaindustrială Vest a atras până în prezent 34 de unităţi de producţiedin diverse domenii. Investiţiile primăriei în această zonă sunt decirca 43 de mil. lei, bani destinaţi în principal investiţiilor înreţelele de utilităţi în construcţia de drumuri", a spus MirelaGligore, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Sibiu.
Companiile cu o perspectivă foarte mare de creştere şi planuriambiţioase de dezvoltare rapidă, firmele cu un brand recunoscut peplan local, naţional sau internaţional sunt printre ţintelefondurilor de investiţii. "Fondurile de private equity ajung sădevină parteneri într-o companie după ce au analizat businessulacesteia. Companiile în expansiune, care au un business plafonat,cu produse sau servicii care se diferenţiază de cele alecompetitorilor, un management bun, o experienţă în businessulrespectiv sunt atractive pentru fondurile de private equity", aspus Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors.
Fondul de investiţii polonez dispune de un buget regional decirca 250 mil. euro, iar reprezentanţii fondului spun că suntinteresaţi în principal de companii care sunt lider sau tind sădevină lideri pe segmentul lor de piaţă.
"Ne orientăm către performerii fiecărui sector, ne uităm lapotenţialul lor de creştere."
El spune că fiecare companie trebuie să-şi aleagă propriilemodalităţi de finanţare a creşterii în funcţie de dezvoltare. "Înanumite momente compania poate creşte din capitalul propriu, dincredite. Sunt situaţii în care businessul este destul de matur şipoate fi vândut. Un fond de private equity, pe lângă know-how-ul cucare vine, asigură suport în cadrul departamentului financiar,ajută la îmbunătăţirea raportării şi la o planificare strategică.Pe de altă parte, vine cu un management performant combinat cu celexistent în companie."
La sfârşitul anului trecut, Enterprise Investors a cumpărat înurma unei tranzacţii de 66 mil. euro retailerul cu discount Profi.În 2007 fondul a ieşit din retail prin vânzarea reţelei desupermarketuri Artima către Carrefour pentru 55 mil. euro.
Reţeaua Profi a fost scoasă la vânzare la începutul anuluitrecut, iar în cursa finală pentru preluare au rămas două fonduride investiţii şi grupul belgian Delhaize, operatorulsupermarketurilor Mega Image, potrivit surselor din piaţă.
"Până la sfârşitul anului vom mai deschide aproximativ şasemagazine, iar în 2011 cel puţin încă 20-25 de magazine. Bucureştiuleste o prioritate pentru deschiderea de magazine noi, însă aicibătaia pe locaţii este mult mai mare decât în provincie", spuneŞerban Roman, administrator al Profi România. Anul trecut, ProfiGroup a avut o cifră de afaceri de 141 milioane de euro şi 67 demagazine, iar în primele şase luni ale acestui an şi-a crescutbusinessul cu 20% faţă de perioada similară din 2009 şi a ajuns lapeste 70 de magazine.
"Cifra de afaceri a crescut datorită locaţiilor nou deschise înacest an în principal. La şase luni avem o creştere cu 20%comparativ cu primul semestru din 2009."
Bugetul de investiţii al companiei de anul viitor pentrudeschiderea de noi magazine este de circa 15 mil. euro, excluzândînchirierea locaţiilor, iar reprezentantul Profi precizează căsuprafaţa medie pentru un magazin este de 500 de metri pătraţi.
Şerban Roman precizează că în momentul în care EnterpriseInvestors a preluat Profi, fondul de investiţii s-a uitat îndetaliu la business, atât la punctele pozitive, cât şi la celenegative. "Au existat minusuri: compania afiliată la un mare grupde retail avea funcţia de achiziţii externalizată, nu avea echipăde expansiune, avea o marcă privată entry price (Winny), depozitelenu erau utilizate la capacitate maximă. Însă am privit şi punctelepozitive: era cel mai mare lanţ privat de retail alimentar, cuvânzări în creştere când piaţa suferea, fără datorii şi aveapotenţial de dezvoltare. În plus aveam experienţă cu Artima."
În perioade de criză, fondurile de investiţii pot să protejezeun business şi ajută firmele să-şi găsească mai uşor parteneri sausă obţină un credit de la bănci, spune Irina Anghel, secretargeneral al Asociaţiei de Private-equity şi Venture Capital dinsud-estul Europei.
"Pe lângă bani, este bine ca în faza de început să ai pe cinevacare să te ghideze. Fondurile de private equity şi cele de venturecapital vin cu bani care aduc valoare, care ajută la dezvoltareasocietăţii. Investitorii pot să deschidă uşi: la bănci, lafurnizori, parteneri din alte pieţe. Aduc oameni valoroşi, managericu experienţă care să poată să-i ajute pe antreprenori să-şicrească afacerea. În momente de criză te protejează. De asemenea,ei te împing pe noi pieţe, iar aceşti investitori ştiu şi de undesă găsească mai mulţi bani pentru investiţii." Ea spune că atuncicând cauţi un finanţator trebuie: "Să-ţi prezinţi foarte binebusinessul, să cauţi o situaţie în care să existe un interesreciproc, să urmăreşti un parteneriat. Trebuie să existe o chimieîntre parteneri şi să fiţi dispuşi să acceptaţi sfaturi din parteafondurilor de investiţii care intră în afacerea dvs. pentru cădeţin o felie din business. De asemenea trebuie să ştiţi foartebine cui vă adresaţi, care este fondul de investiţii căruia trebuiesă i te adresezi."
Florian Libocor, economist-şef al BRD Société Générale,consideră că pentru a evita un blocaj financiar este importantărezolvarea problemei arieratelor. "Statul trebuie să-şi plăteascădatoriile faţă de companii. Aceste arierate trebuie plătite pentrucă altfel intrăm în blocaj financiar. Dacă o firmă nu-şi primeştebanii, nici ea la rândul ei nu va putea să facă mai departe plăţi.În iunie s-au închis aproape complet arieratele, însă într-un timpfoarte scurt s-au creat la loc." De asemenea, el spune că "într-unan de criză este nevoie de o relaxare, nu de o majorare a taxelor,iar în anii de boom trebuie să facem o rezervă, să punem deopartebani".
O altă problemă care trebuie rezolvată, spune reprezentantul BRDSocGen, este cea a reducerii economiei negre. "Una dintre zonelecare trebuie corectate, unde trebuie autorităţile să intre cuduritate este cea a economiei negre care acum ajunge la circa 45%din PIB."
Evenimentul de ieri a fost cel de-l doilea, după cel organizatla Constanţa dintr-o serie de conferinţe în cadrul cărora vor fipremiate cele mai dinamice companii din România, următoarea urmânda fi organizată pe 25 noiembrie la Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
