Special

Cum poate creşte turismul din Constanţa: Avem nevoie de vouchere de vacanţă, dar ar trebui să atragem mai mulţi turişti străini. Avem nevoie de o bază de tratament balnear pe litoral de 4.000 de locuri, deschisă tot timpul anului

Autor: Mădălina Dediu Panaete

11.06.2018, 00:07 1005

Aceasta este una dintre con­cluziile conferinţei „Ro­mânia 100 de ani de business. Cum tre­cem de la idee la business. 100 de idei să creştem” de la Cons­tanţa, organizată cu sprijinul Băncii Transil­va­nia şi al companiei de consultanţă EY.

„Din punctul de vedere al dezvoltării turis­mului, ar trebui să ne orientăm către publicul internaţional care nu face altceva decât să se plimbe. Am dezvoltat petrecerile, dezvoltăm turismul balnear, dar Constanţa poate să prezinte un mare interes pentru turiştii străini. Am călătorit în multe destinaţii şi mi-am dat seama că oraşul şi zona din jur prezintă nişte spe­cificităţi”, a spus în cadrul conferinţei George Duşu, director în cadrul operatorului por­tuar Socep, cu afaceri de 63 de milioane de lei anul trecut şi peste 400 de angajaţi. El consi­deră că sezonul estival s-ar prelungi de la două la şase luni pe litoralul românesc şi dă exemplul Ve­neţiei, unde se organizează frec­vent festivaluri care atrag fiecare mii de turişti.

Litoralul românesc (fără municipiul Cons­tanţa) a atras anul trecut peste un milion de tu­rişti, arată datele de la Institutul Naţional de Statis­tică (INS). Dintre aceştia, doar apro­xi­ma­tiv 33.000 sunt străini.

Mohammad Murad, proprietar al lanţului hotelier Phoenicia, unul dintre cele mai mari de pe plan local, consideră că o bază de tratament balnear pe litoral ar aduce o creştere a numărului de turişti, atât români, cât şi străini.

„Statul ar trebui să facă o bază de tratament balnear pe litoral. Pe vremuri veneau pe litoralul românesc danezi, polonezi sau suedezi. Este o nevoie de o investiţie într-o bază cu 4.000 de locuri de tratament“, a declarat Murad.

Prin proiectul „România 100 de ani de business“, Ziarul Financiar împreună cu Banca Transil­vania şi EY România aduc la aceeaşi masă antreprenorii României pentru a găsi so­luţii şi idei comune care pot constitui o plat­formă de business la nivel naţional. Conferinţa de la Constanţa este a doua dintr-un şir de eve­ni­mente care vor fi organizate în cele mai mari oraşe din ţară.

Turismul este unul dintre cele mai impor­tante sectoare de activitate din Constanţa, însă cea mai mare parte dintre unităţile turistice stau închise mai bine de jumătate din an din cauza fap­tului că destinaţia nu este atractivă pentru tu­rişti în afara sezonului de vară. Cum poate atra­ge Constanţa turişti pe toată perioada anu­lui?

„Soluţia să avem turism de relaxare şi balnear timp de 11-12 luni pe an reprezintă vou­cherele de sănătate pentru pensionari. Avem circa 6 milioane de pensionari, care au muncit; statul să le acorde un astfel de voucher. Voucherele de vacanţă le-am imple­mentat şi au funcţionat. Este o propunere pe care am

făcut-o ministrului de finanţe. Acest lucru ar putea să readucă turismul românesc la nive­lul la care a fost odată“, este de părere Nicolae Bucovală, proprietarul complexului hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord.

Nicolae Bucovală este unul dintre cei mai importanţi antreprenori cu afaceri la malul mării şi deţine complexul hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord, dar şi hotelul Tomis din Mamaia şi Cupidon din Venus. Pe de altă parte, el crede că dezvoltarea turismului din zonă depinde şi de crearea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD), astfel încât deciziile legate de sectorul turistic să fie luate de comun acord de către autorităţi locale şi patronate din turism.

Pe de altă parte, o altă problemă cu care se confruntă antreprenorii din Constanţa este lipsă investiţiilor în agricultură, dar şi în dezvoltarea portului.

„Sunt câteva companii care reuşesc să-şi dezvolte activităţi de import-export în portul Constanţa. S-au făcut silozuri cerealiere, dar pot fi făcute şi alte lucruri care să susţină activitatea de import-export astfel încât să stea navele la radă aşa cum o faceau odată. Pleacă la export produse fără valoare adăugată, produse brute, în loc să plece cele cu valoare adăugată. Creşterea exportului de produse cu valoare adăugată ar putea contribui la creşterea PIB, la bugetul statului”, a spus Fotini Teodorescu, preşedinta consiliului de administraţie al Dobrogea Grup, unul dintre cei mai mari jucători din morărit şi panificaţie.

Gheorghiţă Corbu, fondator şi director general al companiei din sectorul agricol Legam Agro, crede că prioritatea judeţului Constanţa în ceea ce priveşte agricultura ar trebui să reabilitatea sistemului de irigaţii.

„Sistemul de irigaţii este finanţat din bugetul de stat, dar Constanţa a pierdut startul aici şi nu am înţeles de ce. Constanţa reabilitează astăzi 17.000 de hectare din vechiul sistem de irigaţii, în timp ce alte judeţeajung la 200.000 de hectare. Nu ştiu ce s-a întâmplat în Constanţa, de ce autorităţile nu au înţeles că sistemul de irigaţii reprezintă o prioritate”.

 
 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

♦ Sper să creăm prin proiectul „România 100 de ani de business” şi o platformă de business, unde antreprenorii să discute despre problemele comune. Iar ulterior să se întâlnească şi să încerce să promoveze împreună Constanţa.

♦ Noi deţinem lichiditate excesivă pe care vrem s-o folosim pentru creditarea economiei, a antreprenorilor. Din păcate, nu reuşim şi din această cauză vrem să ieşim să facem business şi în afara ţării.

♦ O bancă responsabilă, o bancă parteneră trebuie să explice de ce nu acordă un credit. Riscul este perceput altfel de antreprenor comparativ cu banca. Nu putem stăm în bancă şi să avem idee despre turism, sistemul medical la fel de bine cum au antreprenorii. Pe de altă parte, avem experienţă, ne uităm la date şi vedem de ce nu este bine ca un antreprenor să facă o investiţii. Noi am crescut pentru că ne-am asumat riscuri.

♦ În 1997 lucram la o bancă de investiţii mică în Moscova şi a venit un mare analist macroeconomic care spunea că sunt patru ţări în lume care au acces la mare, au resurse naturale, au păduri, agricultură, demografie favorabilă. Rusia, România, Noua Zeelandă şi Canada erau aceste ţări. Când în 1998 am auzit că plec în România am zis că merg în „Republica Utopia”, una dintre cele mai bune ţări. Acum vedem că suntem prea critici, iar străinii au o părere mai bună decât noi.

 
 

Alex Milcev, partener, lider al Departamentului de Asistenţă Fiscală & Juridică, EY România

♦ Din 1990 şi până în prezent, România a avut cea mai mare creştere economică dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Am parcurs un drum cum n-a parcurs nicio ţară din Europa. Am pornit de jos, este adevărat, dar nu suntem singurii care au pornit de jos. A fost o îmbunătăţire fantastică a economiei în ultimii ani.

♦ Dacă ne uităm la estimările pentru România în următorii 4-5 ani acestea arată foarte bine. Anul trecut, creşterea economică a fost în jur de 7%. Important este că instituţiile internaţionale cred că această creştere economică o să continue în următorii 4-5 ani şi va avea o viteză considerabilă, de 4-5%. Pentru o ţară aşa cum este România este o rată de creştere foarte importantă. În lipsa unui eveniment neprevăzut în economia mondială, este un viitor care permite o gândire optimistă, anumite investiţii şi mai multă încredere în viitorul nostru. Este un factor foarte important, chiar dacă sunt şi multe provocări. Încă nu am uitat de evenimentele politico-economico-legislative de anul trecut, ale căror efecte le vedem şi anul acesta.

♦ Însă vedem o importanţă din ce în ce mai mare a antreprenoriatului românesc în economia naţională. 

 
 

Fotini Teodorescu, preşedinte CA, Dobrogea Grup

♦ Există un potenţial al zonei Constanţa care nu este valorificat la maximum şi mă refer aici la poziţia geografică. Avem aici portul Constanţa, cel mai mare port de la Marea Neagră, unde s-au investit foarte mulţi bani, dar care nu este valorificat la potenţialul lui. Sunt câteva companii care reuşesc să-şi dezvolte activităţi de import-export în portul Constanţa. S-au făcut silozuri cerealiere, dar pot fi făcute şi alte lucruri care să susţină activitatea de import-export astfel încât să stea navele la radă aşa cum o faceau odată. Pleacă la export produse fără valoare adăugată, produse brute, în loc să plece cele cu valoare adăugată. Creşterea exportului de produse cu valoare adăugată ar putea contribui la creşterea PIB, la bugetul statului. Însă noi acum practic exportăm subvenţia prin faptul că trimitem cereale în străinătate.

♦ Eu aş face depozite de produse procesate în portul Constanţa. Sunt procesatori în zonă, dar nu numai, care pot veni să-şi depoziteze marfă şi să exporte produs cu valoare adăugată. Şi mă refer la toată industria, nu numai la zona de alimente. Iar asta ar aduce oxigen economiei. 

 

Elena Stere, director economic, Petroconst

♦ Municipalitatea ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea mediului de afaceri. Avem un primar nou pe care nu l-am văzut, nu ştiu ce a făcut. Avem foarte multe taxe locale. Nu ştiu dacă în alte oraşe se plăteşte trama stradală, dar noi plătim şi oraşul este plin de gropi. Transgaz nu a mai investit în repararea magistralelor de transport gaze de ani buni.

♦ Angajăm tineri de până în 30 de ani, îi pregătim timp de un an, îi şcolarizăm, investim în pregătirea lor, stau un an şi după aceea pleacă în străinătate. Dar acestea sunt riscuri asumate. Dacă din zece sudori pe care îi pregătim rămânem cu doi, suntem mulţumiţi. Iar legea 79 ne-a încurcat foarte mult. Trebuie să fie claritate şi stabilitate în legislaţie.

♦ Părinţii ar trebui să lucreze mai mult la educarea copiilor, pentru că şcoala nu este suficientă şi să rezolve crizele de personalitate.  Nu este normal  să fie pline casele de pariuri, iar la interviuri de angajare să nu vină nimeni.

 
 

Nicolae Bucovală, administrator, Parthis

♦ Trebuie să fie creată o Organizaţie de Management al Destinaţiei (OMD), iar asta înseamnă ca, de exemplu, Mamaia şi Constanţa să fie o destinaţie, Delta Dunării altă destinaţie. Ne-am trezit cu un ministru care vrea să schimbe tot, şi legea turismului, şi OMD-urile, se termină şi mandatul şi noi rămânem în aceeaşi situaţie. Ce aduce nou acest OMD?  Nu mai lăsăm autorităţile locale să ia ce decizii vor şi să-şi bată joc. Autorităţile locale (primăria) ar avea în acest OMD 50% din voturi, iar asociaţiile patronale 50%. Nu mai putem lăsa un primar să decidă singur.

♦ Perioada estivală poate fi de două luni sau de şase luni. Am încercat să ducem turismul de la malul mării din mai şi până la 30 septembrie. Însă soluţia să avem turism de relaxare şi balnear timp de 11-12 luni pe an o reprezintă voucherele de sănătate pentru pensionari. Avem circa 6 milioane de pensionari, care au muncit; statul să le acorde un astfel de voucher. Voucherele de vacanţă le-am implementat şu funcţionat. Este o propunere pe care am făcut-o ministrului de finanţe. Acest lucru ar putea să readucă turismul românesc la nivelul la care a fost odată.

 

George Duşu, director, Socep

♦ Cred că ar trebui dragată Dunărea ca să se poată circula pe ea. Salariile nemţilor sunt atât de mari pentru că au multe canale navigabile, se face comerţ foarte uşor. Iar acest lucru s-ar putea face şi la noi.

♦ Din punctul de vedere al dezvoltării turismului, ar trebui să ne orientăm către publicul internaţional care nu face altceva decât să se plimbe. Am dezvoltat petrecerile, dezvoltăm turismul balnear, dar Constanţa poate să prezinte un mare interes pentru turiştii străini. Am călătorit în multe destinaţii şi mi-am dat seama că oraşul şi zona din jur prezintă nişte specificităţi.

♦ Sunt două luni de sezon la mare. Veneţia are şase luni de sezon, dar în fiecare săptămână se organizează câte un festival. Nu cred că putem avea 12 luni de sezon la Constanţa, dar şase putem avea.

♦ Trebuie să găsim soluţii creative la probleme. De exemplu, am cunoscut mai multe persoane din Bucureşti care au dat salariul mai mare din străinătate pe lifestyle-ul din România. Avem nişte avantaje, trebuie să le fructificăm. 

 
 

Mohammad Murad,  grupul hotelier Phoenicia

♦ Statul ar trebui să facă o bază de tratament balnear pe litoral. Pe vremuri veneau pe litoralul românesc danezi, polonezi sau suedezi. Este o nevoie de o investiţie într-o bază cu 4.000 de locuri de tratament.

♦ Trebuie să învăţăm de la olandezi, să facem şi noi în portul Constanţa ce au făcut ei în Rotterdam. Să facem o platformă între Orientul Îndepărtat şi Europa de Est. Statul ar trebui să lucreze la această platformă.

♦ Trebuie să vedem ce resurse naturale avem. Avem litoral, deltă şi Dunăre. În Germania, de unde izvorăşte Dunărea, venitul net al unui locuitor este de 5.700 de euro. În Tulcea, este de 400 de euro maximum.

♦ Ce ne lipseşte? Cum putem aduce valoare în plus pe aceeaşi condiţie? Aici avem oameni, acolo sunt oameni.

♦ Cum putem face să nu mai exportăm componente ieftine? Exportăm tâmplari, lemn brut şi energie în Turcia. Dacă am fi făcut canapele pe care le exportam în Turcia, am fi câştigat mult mai mult.

 
 

Ioan Zamfir, administrator, Zameti

♦ Tot ce se întâmplă la nivel mondial ne afectează. S-au mondializat pieţele de capital, forţa de muncă. În România din 22 de milioane de locuitori au mai rămas 16 milioane, dar nu vrem să recunoaştem că eşantionul cel mai valoros al României, 3-4 milioane de români, a rămas afară, produce pentru alte PIB-uri. Trebuie să recunoaştem că unele lucruri le putem modifică. Cum? Să participăm la „joc”. Lucrurile se asumă responsabil.

♦ Ne paşte o criză de apă potabilă şi o criză alimentară. Agricultorii ar trebui să investească în tehnologii în aşa fel încât să-i dea plantei apă strict în cantităţile de care aceasta are nevoie.

♦ Viitorul sună foarte bine dacă apelăm la raţiune. Ieşiţi din propria carapace, noi putem fi ceea ce dorim să fim. 

 
 

Adrian Mociu, director economic, Ovidius Clinical Hospital

♦ În domeniul medical există şcoli profesionale de stat şi private, dar calitatea profesională a absolvenţilor este scăzută. Noi angajăm frecvent tineri absolvenţi, însă pregătirea loc practică poate să dureze şi mai mult de şase luni, în loc de 1-3 luni, astfel încât să-i aducem la un nivel bun de pregătire. Cred că soluţia ar fi ca sistemul acesta să fie reformat şi mai strict reglementat pentru că în aşa fel calitatea profesională a absolvenţilor va creşte. În domeniul nostru, cererea pentru servicii de educaţie este în creştere şi va deveni foarte mare pentru că asistenţii sunt bine plătiţi.

♦ Un asistent câştigă de la 3.000 la 5.000 de lei net, în funcţie de departament. În domeniul privat, medicii câştigă direct proporţional cu cât muncesc. Sunt chirurgi renumiţi care câştiga 15.000 de euro pe lună, dar acestea sunt excepţii. Un medic specialist câştigă 3.000-4.000 de euro. La stat se câştigă similar.

♦ Cred că ar trebui să se implice şi organizaţiile locale în susţinerea investitorilor serioşi, care creează businessuri şi locuri de muncă. Ar trebui să le ofere facilităţi fiscale, dar şi acces mai bun la a face business, la promovare locală etc.

 
 

Gheorghiţă Corbu, fondator / director general, Legam Agro

♦ Cred că prioritatea judeţului Constanţa în ceea ce priveşte agricultura ar trebui să fie reabilitarea sistemului de irigaţii. Statisticile arată că înainte de ’90 sistemul de irigaţii acoperea întreaga suprafaţă a judeţului, dar acum stăm foarte prost la acest capitol.

♦ Sistemul de irigaţii este finanţat din bugetul de stat, dar Constanţa a pierdut startul aici şi nu am înţeles de ce. Constanţa reabilitează astăzi 17.000 de hectare din vechiul sistem de irigaţii, în timp ce alte judeţe ajung la 200.000 de hectare. Nu ştiu ce s-a întâmplat în Constanţa, de ce autorităţile nu au înţeles că sistemul de irigaţii reprezintă o prioritate. Ar trebui să ne implicăm cu toţii şi să propunem proiecte mai ambiţioase. Sistemul de irigaţii este necesar. Agricultorii au câte şase aplicaţii meteo să vadă dacă azi plouă sau nu. Eu aş vrea să nu ne mai uităm pe aplicaţii, ci să pornim sistemul de irigaţii. 

♦ Mi-aş dori mai multă unitate de la agricultori. Sunt 10.000 de ferme în judeţul Constanţa. Fiecare antreprenor îşi vede interesul propriu şi nu se gândeşte şi la interesul naţional. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO