♦ Fondurile europene rămân critice pentru România şi reprezintă puţina creştere economică pe care o mai are ♦ Consumul nu mai încălzeşte economia, dar totuşi investiţiile se menţin şi rămân esenţiale ♦ Investitorii au anticipaţii, sunt relativ mulţumiţi de cum se văd dobânzile în piaţă, iar dacă România deraiază din nou, ar fi o dezamăgire totală.
În cel mai improbabil scenariu, România tot va avea creştere economică, iar anul viitor aşteptările sunt ca ritmul să fie puţin mai mic faţă de 2025.
Evoluţiile încetinite ale economiei nu înseamnă recesiune, ci doar că paradigma se schimbă, consumul nu mai încălzeşte economia, iar reaşezarea pe traiectoria investiţiilor, care se menţin, necesită timp, într-un context în care se pavează corecţiile amânate de ani de zile.
Sentimentul investitorilor este unul pozitiv, în ciuda climatului rigid care se prefigurează pentru următorii doi ani, dar atâta timp cât există o oarecare predictibilitate, oportunităţile rămân. Singura problemă critică pe care România nu şi-ar mai permite-o ar fi o deraiere de la trendul fiscal şi o eventuală criză politică. Acestea au fost câteva din ideile desprinse în urma discuţiilor care au avut loc în cadrul conferinţei KRUK Summit of Now, la care Ziarul Financiar a fost partener media.
„Pentru anul acesta am avut 0,8% creştere în primele trei trimestre. Dacă T4 vine cu creştere economică zero, atunci creşterea anuală este 1,3%, ceea nu este tocmai rău. Ca să rămână o creştere economică de 0,8% pe toate cele patru trimestre, atunci în T4 ar trebui să fie -2%. Vedem creştere decentă anul acesta, puţină decelerare anul viitor, puţin sub 1%“, a explicat Cristian Popa, membru în CA al BNR.
„Ne uităm mai degrabă la tot anul şi rămânem pe creştere, dar puţin mai redusă decât anul acesta, iar după 2027 ar trebui să revenim la creşteri economice cu care ne-am obişnuit. Potenţialul de creştere al economiei este în jur de 3%. Mare parte din potenţialul de creştere economică în România vine din capital.“
El a mai spus că la nivel fundamental lucrurile se însănătoşesc, dar pe termen scurt avem inflaţie. La mijlocul anului viitr ar trebui să coboare brusc la 5%, dar perioada de însănătoşire economică va dura doi ani cu creştere mai mică. Acest lucru nu înseamnă recesiune.
„Creşterea economică dezechilibrată se corectează abrupt. Preferăm o creştere economică mai mică, dar sănătoasă. Este necesar să reducem deficitul fiscal, deficitul extern. Ne apropiem de 60% datorie publică din PIB. Vedem o schimbare de paradigmă, consumul nu mai încălzeşte economia, dar totuşi investiţiile se menţin. Schimbăm trendul în ceea ce priveşte deficitul fiscal, nu ne permitem o criză politică. Investitorii au anticipaţii, sunt relativ mulţumiţi de cum se văd dobânzile în piaţă. Cred că ar fi total dezamăgire să pară că deraiem din nou”, a mai adăugat Cristian Popa.
