♦ România are un grad de bancarizare încă redus, există mult spaţiu cu un grad de 65%, în timp ce în Polonia este peste 90%
♦ Sectorul bancar e sănătos şi rezilient, piaţa este în creştere, ceva mai temperat faţă de 2024, mai ales pe depozite, însă creditarea este în parametri buni
♦ Legislaţia trebuie să ţină pasul şi să reuşească să obţină un echilibru, astfel încât reglementarea să nu fie excesivă şi să frâneze inovaţia
♦ Consolidarea bancară are loc peste tot, iar băncile trebuie să fie pregătite pentru fintech-uri, alternativa bancară.
Alexandra Manciulea, partener şi coordonator departamentul Banking & Financial Services, Filip & Company
♦ În domeniul bancar, în finanţări, este un val de optimism care a cuprins piaţa acum, mai ales după alegeri.
♦ Credem că o să vedem tranzacţii interesante finalizate până la finalul anului.
♦ În domeniul bancar, în ultimii ani, s-au făcut foarte multe modificări legislative: zona de digitalizare în sectorul financiar este foarte impactată de aceste modificări.
♦ Piaţa o ia înaintea legislaţiei. Legislaţia trebuie să ţină pasul şi să reuşească să obţină o balanţă între a nu reglementa prea mult, astfel încât să frâneze inovaţia.
♦ Există reglementări interesante, care încă nu sunt implementate în legislaţia din România, dar o să vină dinspre Europa.
♦ În zona de sustenabilitate există un fel de tendinţă mai degrabă de dereglementare în această zonă.
♦ S-a adoptat la nivel european o directivă, aşa-numita directivă Stop the Clock, prin care, practic, anumite companii care trebuiau să intre în zona de raportare pe criterii de sustenabilitate, începând cu 2026 şi 2027, nu mai intră.
♦ În plus, au ridicat foarte mult şi pragurile de raportare. Iniţial, planul era să raporteze companii care aveau peste 250 de angajaţi şi un anumit volum al cifrei de afaceri.
♦ Acum, pragul a crescut la 1.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mare.
♦ Raportarea va viza un număr mult mai restrâns de companii chiar şi atunci când va deveni aplicabilă.
♦ Observăm o tendinţă ca obligaţia de sustenabilitate să se mute din zona de reglementare şi obligaţie, în zona voluntară — în aşa-numitele obligaţii contractuale — în posibilitatea obţinerii unor marje mai bune de dobândă atunci când sunt asociate criterii de sustenabilitate, care, odată îndeplinite, pot scădea marja la dobânzi. Aşa-numitele credite cu componentă de sustenabilitate
Costin Mincovici, chief credit risk officer, tbi bank
♦ Noi am ales un mix între prezenţa digitală şi cea fizică. În continuare vor fi categorii pe care nu vei putea să le serveşti doar prin servicii digitale, vor fi situaţii în care va trebui să te întâlneşti fizic cu clientul şi să interacţionezi faţă în faţă. Vedem în afară că neobankingul trebuie mereu să inoveze şi întotdeauna trebuie să vină cu ceva în plus prin care să reuşească să ţină clientul „captiv” în aplicaţie, şi captiv nu este în sensul negativ, ci să-i placă să stea şi să folosească produsele respectivei bănci şi să nu se uite în altă parte.
♦ În prezent vedem în continuare nevoia de a fi prezenţi în ambele canale pentru că există, cel puţin în România, două Românii şi trebuie să poţi să îţi serveşti clienţii pe nişa ta. Noi suntem o bancă de nişă. Şi trebuie să servim clienţii fie că merg într-un magazin să cumpere un frigider, fie că online se uită şi văd un nou model de telefon pe un marketplace şi am aşa în nişa mea toate posibilităţile de a oferi ce au nevoie clienţii.
Raluca Ţintoiu, deputy CEO & head of wholesale banking, ING Bank
♦ Estimăm o creştere economică de 1% anul acesta. Contează mult disciplina cu care se va trata deficitul fiscal. Există premise să avem un soft landing, care să nu destabilizeze piaţa.
♦ ING a avut creştere pe finanţarea pentru companii mari. Avem un pipeline interesant. Sunt zone şi industrii foarte active, cum este cea de energie regenerabilă.
♦ Cererea de energie există, ne aşteptăm la creştere pe termen mediu. Va fi nevoie şi de înlocuirea unor instalaţii mai vechi. Mai e şi partea de stocare, care trebuie să se dezvolte.
♦ România este o ţară mare şi ar putea produce mai mult pentru consumul intern. Dar sunt încă foarte multe companii de dimensiuni mici, care au costuri mari, nu pot face economii de scală.
♦ Şi au preţuri peste exporturi. Aş vrea să văd mai mulţi jucători mari care să iasă şi afară şi să acopere şi mai bine piaţa locală.
Andrada Tănase, partener, Regulatory Advisory, Deloitte Romania
♦ Băncile şi neobănci sunt supuse aceluiaşi cadru de reglementare ca şi băncile tradiţionale.
♦ Autorităţile de reglementare de la nivel european au remarcat că, deşi aceste bănci digitale sunt supuse aceluiaşi cadru, riscurile pe care le presupun sunt diferite faţă de cele ale unei bănci tradiţionale.
♦ În primul rând, riscul privind securitatea cibernetică, riscul de model – pentru că ele folosesc modele, unele bazate chiar pe inteligenţă artificială, care în anumite cazuri pot genera erori –, riscul operaţional per ansamblu, chiar şi riscul de lichiditate.
♦ Având în vedere această uşurinţă în utilizarea serviciilor bancare, depozitele gestionate de neobănci sunt considerate, în terminologia de reglementare, mai puţin sticky, adică pot fi retrase mult mai uşor decât în cazul unei bănci tradiţionale, ceea ce generează un risc de lichiditate mai mare.
♦ Jucătorii nonbancari – în ultimii ani, există un trend care a pornit după criza financiară, dar a fost impulsionat şi de perioada pandemiei de COVID, de criza sanitară.
♦ Activele financiare generate de instituţiile financiare non-bancare cresc într-un ritm mult mai alert decât cele bancare – chiar dublu, la nivel european.
♦ Vorbim, în prezent, de 25–30% din activele financiare generate de non-banks, raportat la totalul activelor financiare din sistemul financiar.
Bogdan Cernescu, managing director - head of corporate banking, BCR
♦ Dacă ne uităm atent la economia românească, sunt probabil până la 700 de companii care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro.
♦ Sunt şi jucători care cresc, atât cu finanţare bancară, cât şi cu acces la fonduri naţionale sau europene.
♦ Fac asta de cel puţin 10 ani şi continuă să o facă pentru că au învăţat cum să gestioneze astfel de proiecte cu finanţare complexă. Iar noi vedem în continuare interes în această zonă.
♦ Agribusinessul este un ecosistem foarte complex, cu diverşi jucători.
♦ Pentru BCR este un value pool interesant, într-adevăr, dar foarte greu de accesat într-un mod extrem de eficient.
♦ Suntem implicaţi în tranzacţii cu traderii de inputuri. Finanţăm bilanţurile traderilor de inputuri, astfel încât ei să poată extinde finanţarea respectivă în mod capilar la nivelul jucătorilor din zona de farming.
♦ Nu poţi să te duci la fiecare fermier, şi atunci îl finanţezi pe traderul de inputuri, ca el să se ducă acolo.
♦ Sunt traderi de inputuri în piaţă care au ridicat sindicalizări care nu sunt mici din perspectiva volumului.
Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate, Raiffeisen Bank
♦ Pentru o companie, într-o piaţă de capital dezvoltată, în momentul în care eşti cash rich, acţionarul te trimite puţin acasă să te răcoreşti pentru că înseamnă că nu ai planuri de dezvoltare. Ca CEO nu ai voie să fii cash rich, trebuie să fii în căutare de finanţare pentru că asta înseamnă că ai planuri de dezvoltare. Noi când vedem companii care sunt cash rich şi plătesc dividende acţionarilor, întrebarea se pune dacă nu au planuri.
♦ Este un foarte bun loc de creştere. De la 12%, de ce nu se poate duce spre 24%. Diferenţa fundamentală faţă de precedenta perioadă era că atunci sistemul privat era supraîndatorat şi cumva a trebuit să intre într-un proces, dar de data aceasta dezechilibrele sunt în partea statului, ceea ce înseamnă că sectorul privat poate creşte şi poate creşte mult.
♦ Dacă ne uităm în orice jurisdicţie, fie că e UE, fie că e SUA, observăm că firmele se polarizează. Ne putem uita şi în Europa, dacă ne uităm la cei din industria de lux din Europa sunt destul de mari comparativ cu altele. Nu trebuie ca economia să umple acest gol, ci trebuie să existe dorinţa, ambiţia de a deveni mai mare. Compania care este mică are la îndemână băncile şi nu doar băncile, odată cu PNRR sunt şi fondurile de private equity, care abia aşteaptă să vină cu capital pentru a prelua firmele.
Adina Călin, director Direcţia Produse şi Servicii Bancare, CEC Bank
♦ Am accelerat digitalizarea în zona de creditare retail, începând cu a doua parte din 2023.
♦ În medie, în 2024, durata medie a procesului de aprobare a unui credit a fost redusă la doar 30 de minute.
♦ Dacă ne uităm la inflaţie, anul trecut aceasta a scăzut. Vorbim de la 16% la 5%, ceea ce a dus la o creştere semnificativă în zona de consum, în partea de achiziţii făcute de persoanele fizice.
♦ Vedem că acest trend, chiar dacă este ceva mai temperat anul acesta, continuă. Probabil că vom vedea această tendinţă până în momentul în care cifrele macroeconomice vor corecta creşterile.
♦ n general, creditele de consum se acordă pentru nevoi personale nenominalizate.
♦ De cele mai multe ori, vorbim despre achiziţii – fie că este vorba de maşini noi, de anumite îmbunătăţiri în locuinţă, sau chiar de vacanţe. În niciun caz nu aş spune că aceste credite sunt destinate susţinerii cheltuielilor zilnice de subzistenţă.
Dan Niculae, managing director, Imobiliare.ro Finance
♦ Vedem şi anul acesta o creştere a preţurilor la locuinţe de aproximativ 15% la nivel naţional.
♦ Pe alocuri, dacă măsurăm vechi versus nou, pe segmentul nou creşterea este mai mare din cauza scăderii ofertei.
♦ Vedem un minus de 8% la nivel naţional în ofertă, adică în numărul de locuinţe disponibile la vânzare.
♦ Dacă ne uităm la oraşele mari, Bucureşti, de exemplu, scăderea e dublă – undeva la minus 15-16%.
♦ Suntem în al cincilea an consecutiv în care oferta scade. Este o consecinţă sigură a politicilor administrative din marile oraşe.
♦ Bucureştiul, de exemplu, este unul dintre oraşele care contribuie cu aproape jumătate din oferta de locuinţe din România din marile oraşe.
♦ Pot să spun că aceleaşi trenduri care s-au văzut în ultimii ani continuă şi astăzi. Probabil că nu se vor modifica până când politicile administrative nu se vor schimba.
♦ Şi la nivel de tranzacţii suntem undeva la minus 9% anul acesta faţă de anul precedent.
Mihai Cismaşiu-Buda, principal, data & services, Mastercard - România, Croaţia, Israel
♦ În România încă există loc de creştere. Câştigăm teren împotriva cash-ului şi pe tehnologiile noi.
♦ Când înveţi pe cineva să folosească un card, există un anumit drum pe care îl parcurge. Începi cu alimente, continui cu benzină, apoi te duci la farmacii.
♦ În proporţie de 70-80%, este cam acelaşi drum. Noi încercăm să creăm acel drum pentru toţi clienţii noştri din piaţă, indiferent de banca la care ai cardul.
♦ Avem un proiect destul de important cu municipiul Timişoara, în care încercăm să aducem un mic avânt în turism. Nu aducem destui oameni, deşi avem ce arăta.
♦ Ne uităm la turism ca la un business. Este, în esenţă, un business.
♦ Şi ne uităm la destinaţie – fie că este un municipiu, fie că e ţara cu totul – ca la o companie. Şi atunci, compania aia trebuie să-şi dezvolte nişte produse pe care să le vândă. Şi are două lucruri de făcut: să dezvolte produsul şi să-şi găsească clienţii.
♦ Suntem o companie de tehnologie orientată spre susţinerea creşterii economice. Nu ne dorim ca această creştere să rămână plafonată.
♦ Ne îngrijorează atunci când observăm că mulţi dintre clienţii care utilizează cardurile noastre fac doar tranzacţii interne sau că sunt clienţi Mastercard din afară care vin în România.
♦ Încercăm să impulsionăm acele tranzacţii care deja se întâmplă şi să le scoatem din zona de cash – potenţial evaziune fiscală.
♦ Nu spun că orice tranzacţie cash e problematică, sunt tranzacţii cash care trebuie făcute, dar preferăm să încercăm să le aducem în partea electronică, pentru că acolo se vede dacă se plăteşte acciză, se plăteşte TVA etc.
Ştefan Toderiţă, head of sales, Mastercard
♦ În 2023 am avut o presiune inflaţionistă şi a crescut tichetul mediu pe groceries, dar în 2024 am văzut o scădere acolo şi creştere pe travel, cazări.
♦ Românii sunt tot mai interesaţi de zona de experienţe. Nu mai sunt aşa interesaţi de a umple cărucioarele la retaileri, ci de cum pot amenaja o casă nouă, de a călători.
♦ Trendurile din banking şi mai ales din retail arată că digitalizarea schimbă aşteptările clienţilor, mai ales la Gen Z. Ei compară serviciile unei bănci cu experienţa pe care o au cu Netflix, eMag, Glovo.
♦ Intre cele două tururi de alegeri am văzut o încetinire a cheltuielilor pe toate industriile, mai puţin pe cea de groceries, un trend similar cu cel din pandemie.
♦ În zona de retail banking, pariem pe digital first, asistat sau nu, şi pe hiperpersonalizarea relaţiei cu băncile.
Lucian Daia, CTO, Zitec
♦ Avem fintech-uri ca Revolut, care în România a avut succes mulţumită conjuncturii, dar şi livrări foarte bune, dar sunt alte exemple la nivel global care aş zice că sunt şi mai relevante, precum NuBank din America Latină. Acesta e un model care a funcţionat, dar sunt şi alte modele care funcţionează la fel de bine, pentru că nu foarte multe fintech-uri ajung să aibă profit, deşi au destul de mult succes în a achiziţiona clienţi, dar nu înseamnă neapărat că sunt bănci profitabile sau bănci de succes. Ele fac foarte multe investiţii în tehnologie şi ne-ar plăcea ca mai multe companii să investească în felul acesta, dar ce vedem din partea multor bănci sunt două noi modele.
♦ Unul dintre ele, pe care l-am văzut cel mai mult în Singapore, dar începe să fie şi în România, de exemplu, prin George, este cel de digital bank. Îţi creezi în interiorul băncii tale, un corp complet digital care serveşte clienţii. Şi ce au observat băncile din Singapore este că costul de servire prin canale digitale este cu 20 de puncte procentuale mai mic din punct de vedere al cost income, revenue per client este de două ori mai mare şi profitabilitate este cam tot de două ori mai mare per client. Şi asta înseamnă că şi-au găsit un model prin care reuşesc să servească digital toţi clienţii.
Antoaneta Curteanu, preşedinte, Alpha Bank România
♦ Românii încep să economisească mult mai inteligent, încep să investească şi în fonduri mutuale. Are UniCredit acest sistem de 14 tipuri de fonduri care a crescut spectaculos de la un an de la lansare.
♦ Pe lângă salarii, persoanele fizice au şi alte venituri pe care băncile le iau în considerare la calculul gradului maxim de îndatorare şi găsim soluţii astfel încât să aprobăm scheme mai la limită, atât timp cât avem îndatorarea pe familie conform reglementărilor BNR.
♦ Creditul de consum a crescut foarte mult şi mult mai rapid datorită procesului mai agil. În UniCredit, de exemplu, avem consumer finance care finanţează clienţii fără hârtie, doar cu semnătură digitală, proces pe care l-am pus deja şi în Alpha Bank.
♦ Orice tranzacţie are în dosar o evaluare şi orice evaluare are parrametri foarte clari conform unor reguli. Ne uităm foarte atent la gradul de neperformante. În ultimul raport de stabilitate al BNR era 3,32%, deci o creştere foarte mică faţă de anul trecut, deci nu vedem nici o îngrijorare.
Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte retail, BRD
♦ Există o stabilitate a creşterii portofoliului de clienţi activi de retail, o rată de 3,5-3,7% pe an. Anul trecut a crescut mult portofoliul de active al clienţilor,
cu 25%. Un rol important l-au avut titlurile de stat şi fondurile de investiţii.
♦ Am văzut o creştere de peste 40% a cererii de credite ipotecare în prima parte a anului şi cred că acum vom vedea o temperare.
♦ Ne aşteptăm şi la o temperare a costurilor plătite de stat pentru Fidelis. Este o diferenţă de 150 basis points faţă de dobânzile la depozite, o diferenţă foarte mare. Veniturile din depozite sunt impozitate, iar cele din Fidelis nu.
♦ Este esenţial pentru bănci să aibă un portofolu de produse diversificat pentru a oferi clientului ce vrea, depozite, titluri de stat, fonduri de investiţii. Important e ca produsele să nu intre în concurenţă unele cu altele.
Robert Anghel, director general adjunct Business Salt Bank
♦ Avem jumătate de milion de clienţi. Neobank nu înseamnă că nu ai nevoie de asistenţă umană. Combinaţia de tehnologie şi factor uman ne-a adus succes.
♦ 3 minute şi 40 de secunde a durat pentru ca un client să ia un credit. În medie cam 3 minute durează şi procesul de onboarding. Deci în 10 minute poţi deveni client Salt şi să primeşti şi credit.
♦ Tehnologia te ajută să fii scalabil ca model de business şi să reduci costurile de operare, ceea ce îţi permite să ai o ofertă competitivă.
♦ În aprilie am dat drumul la tranzacţionarea de fonduri mutuale şi în vară dăm drumul la componenta de tranzacţionare pe acţiuni şi ETF.
♦ Vrem să creştem în continuare. Lansăm produsele de investiţii, dar şi alte funcţionalităţi. Investim mult în feature-urile de siguranţă.
Cristian Mustaţă, director executiv adjunct, Distribuţie Retail, BCR/George
♦ Eu cred că sisemul bancar e mai sus de 6 - 7 în ceea ce priveşte digitalizarea. Noi în cadrul grupului Erste, în urmă cu cinci ani, când începeam să înaintăm cu funcţionalităţi în George şi cu produse digitale, în Cehia şi Austria se vorbea despre versiunea web a aplicaţiei de internet banking. Noi vorbeam de 90% utilizatori pe mobil şi cei din grup nu înţelegeau cum adică. În prezent există un benchmark făcut la nivelul întregii Europe cu privire la care e rata de vânzări digitale – produse 100% digitale în rândul băncilor şi neobăncilor – şi România e imediat după UK.
♦ Aş spune că noi în sistemul bancar suntem foarte avansaţi nu doar din perspectiva accesului la digital banking ci şi din perspectiva nivelului de experienţă. Ce ar trebui să învăţăm de la Revolut e cum au creat valoare adăugată în jurul produsului pe care îl aveau şi cum au reuşit să facă achiziţia digitală. Cred că băncile din România, tradiţionale şi chiar şi neobănci, trebuie să învăţăm mai bine cum să facem achiziţia de client şi valoarea adăugată în mediul digital. O facem bine în mediul tradiţional, prin accesul la clienţi cu salariu, dar clienţii noi, care vor doar digital deşi suntem prezenţi cu toţii acolo trebuie să investim mai mult în această zonă.
Codruţa Furtună, director vânzări şi distribuţie, Allianz-Ţiriac Asigurări
♦ Este interesant de ştiut sau văzut o perspectivă asupra sistemului financiar şi anume că băncile au o complexitate joasă şi o frecvenţă înaltă, însemnând că clienţii au foarte multe interacţiuni cu băncile spre deosebire de noi, în asigurări, frecvenţa interacţiunilor este joasă, iar complexitatea este înaltă. Combinaţia aceasta de complexitate cu interacţiune aduc valoare pentru amândoi.
♦ Noi facem protecţie, însemnând că pentru orice fel de client, care în momentul acesta nu are niciun fel de disponibilităţi, în primul rând ar trebui să aibă o asigurare pentru că în cazul unui eveniment nu are cum să-şi susţină o eventuală cheltuială.
♦ Asigurarea îţi dă şansa, ca în cazul unui eveniment, chiar dacă ai disponibilităţi să ţi le foloseşti pentru studii, dezvoltare personală, călătorii, copii şi nu să-ţi foloseşti economiile pentru evenimente cu severitate înaltă.
♦ Noi în România avem un cost per capita de 30 euro în zona de asigurări de viaţă. În Franţa este 1.000 euro per capita.
♦ Eu mi-aş dori foarte tare ca băncile să vrea să-mi ia cât mai mulţi bani din buzunar. Suntem la 5% din volumul de business.
Costi Stratnic, vicepreşedinte al Directoratului, Omniasig
♦ Pe de o parte, bancassurance-ul, din perspectiva băncii, are două alternative, ideea de a avea un produs de asigurare digital, facil în ecosistemul băncii, ca pe raft, de unde clientul să-l cumpere. Este o piaţă aici şi începem să vedem clienţi care achiziţionează singuri produse de tip travel, accidente, locuinţe din aplicaţia bancară, dar apoi vine cu adevărat bancassurance-ul care cred eu că va putea să crească nivelul de acoperire cu asigurări non-life în România, acela când este parte din strategia băncii.
♦ Noi avem norocul unui partener care face lucrul acesta. Suntem în momentul acesta cu 7 produse digitale în aplicaţia George. Funcţionează modelul acesta pentru că în continuare nevoia de asistare în achiziţia unui produs de asigurare există.
♦ Atunci când vorbim de asigurare în continuare se simte nevoia de un consultant care să îţi sprijine decizia. Bancherul, din perspectiva noastră, este o voce foaret puternică, solidă şi vom vedea evoluţii interesante.
Dan Sandu, director general, Banca de Investiţii şi Dezvoltare a României
♦ BID este o bancă specială, pe o legislaţie specială. Nu atragem resurse, doar finanţăm şi garantăm. Suntem aproape de a lansa activitatea.
♦ Dăm băncilor limite de garantare pe care le pot folosi în noi finanţări pentru IMM-uri. Le reducem costurile de capital practic. Este o garanţie de portofoliu pentru instituţii financiare, pentru finanţări noi. Vrem să sprijinim investiţiile IMM-urilor. Lucrăm şi la garanţii dedicate, pentru anumite sectoare specializate.
♦ BID are un capital de 3 miliarde lei acum. Suntem în discuţii cu IFC pentru noi finanţări .
♦ Am identificat peste 20 de proiecte de apă şi canal lansate de administraţiile locale sau companii aflate în subordinea autorităţilor locale şi care au nevoie de componenta de cofinanţare. Noi putem garanta acea parte de cofinanţare pentru administraţia locală.
♦ Ne uităm la zona de defence, de care nu se ocupă nimeni acum, dar lucrurile se vor schimba dramatic şi vrem să fim pregătiţi.
♦ Anul acesta limita de garantare pentru bănci este de 1,8 miliarde lei, iar anul viitor de 3 miliarde lei. Pentru a ajunge la circa 8 miliarde lei în primii 3 ani.
♦ Vrem să mobilizăm capitalul privat, pe lângă ce facem noi. Nu avem voie să concurăm cu băncile comerciale, ci să le ajutăm. Să depăşim disfuncţionalităţile. Un client se duce întâi la banca lui.
