Special

Cu fondurile pe POR blocate, cu facturile oprite la rambursare, Băsescu vrea să-l convingă pe Barroso să fie indulgent cu România

Cu fondurile pe POR blocate, cu facturile oprite la rambursare, Băsescu vrea să-l convingă pe Barroso să fie indulgent cu România

Întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso va avea loc la cererea părţii române. În vară Barroso a acuzat slaba absorbţie a fondurilor de către România, în vreme ce Bucureştiul încearcă să determine Comisia să deblocheze fondurile pe Programul Operaţional Regional şi să urgenteze analiza pe programele care includ achiziţii publice astfel încât procesul de transmitere către Bruxelles a facturilor spre decontare, blocat în vară, să fie reluat

Autor: Iulian Anghel

25.10.2011, 00:09 2270

Peste zona de atragere a fondurilor europene, extrem de sensibilă pentru România - întrucât banii UE ar fi "gratis", în vreme ce tot ceea ce cheltuieşte acum România pe programele europene sunt bani împrumutaţi - pluteşte o ceaţă deasă. Nu ştim când va fi reluată transmiterea cererilor de rambursare către Bruxelles astfel încât aceste rambursări să nu mai fie făcute de statul român cu bani din bănci luaţi la dobânzi costisitoare şi nici când vor fi deblocate fondurile (aproximativ 800 mil. euro) pe Axa 2 a POR.

Problemele au început în vară, când mai multe misiuni de audit ale Comisiei Europene au constatat nereguli pe Axa 2 a POR, în proiecte care presupuneau un proces de achiziţii publice şi au blocat finanţările de aproximativ 800 mil. euro. Această problemă punctuală a adus cu sine o alta, extinsă la toate cele şapte programe operaţionale. Guvernul a oprit procesul transmiterii către Bruxelles a cererilor de rambursare pentru toate cele şapte programe operaţionale pe proiectele care implică achiziţii publice şi care reprezintă între 70 şi 80% din totalul proiectelor construite cu banii europeni. Ce constatăm aici? Achiziţiile publice implică existanţa în proiect a unei autorităţi publice. Practic, statul, prin instituţiile sale, nu a putut să se supravegheze singur. Se "penalizează" împrumutându-se pentru a-şi acoperi neputinţa de a supraveghea derularea corectă a proiectelor europene.

Pentru că, în locul a ceea ce trebuia că deconteze Comisia decontează acum Guvernul (dintr-un fond de 600 mil. euro făcut în acest scop). Doar că, dacă Comisia are bani de deconturi (Comisia are bani din fondurile pe care statele sunt obligate să le verse, iar România contribuie anual cu cel puţin 1 mld. euro la bugetul UE), Guvernul român nu are, drept ur­mare trebuie să se îm­prumute pe pie­ţe, la bănci şi, aşa cum a susţinut la finele săptămânii trecute pre­şe­din­tele Băsescu, o face şi la costuri mari.

În dialogul cu Bruxellesul, partea română s-a angajat să transmită Comi­siei până la 12 oc­tom­brie un răspuns punctual pe con­sta­tările proiec­tului raportului realizat de misiunile de audit care au condus la blocarea fondurilor pe POR. Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, arată că punctul de vedere al Bucureştiului a fost transmis la timp şi acum este în analiză la Comisia Europeană.

Un al doilea angajament pe care România şi l-a luat a fost să transmită până la 31 octombrie un alt punct de vedere referitor la toate programele operaţionale privind eliminarea disfuncţionalităţilor pe achiziţiile publice. Potrivit ministrului de resort, acest punct de vedere este în curs de finalizare şi va fi transmis Bru­xelle­sului cel târziu lunea viitoare. Ce urmează? Ur­mea­ză aşteptarea! Pentru că nici în cazul punctal al reluării finanţărilor pe POR, nici în cel al reluării transmierii de facturi către Bruxelles nu există un termen până la care Comisia Europeană trebuie să dea un răspuns.

Leonard Orban spune că va dura ceva timp până ce Comisia va analiza datele primite şi nu poate să dea un termen estimativ la care lucrurile vor intra într-un făgaş normal. Ceea ce se speră este ca situaţia să se rezolve cât mai repede.

Or, dincolo de problema punctuală a POR, faptul că România nu transmite Comisiei spre decontare facturi pe Programele Operaţionale Transporturi sau Mediu, unde are o marjă majoră de a cheltui bani, se adaugă unei alte probleme, aceleia a obligativităţii cofinanţării proiectelor europene. Pentru că, dacă nu ar fi avut probleme cu cofinanţarea, Bruxellesul nu ar fi decis ca României şi altor câteva ţări să le fie redusă rata de cofinanţare a proiectelor europene de la 15% la 5% - măsură care ar urma să intre în vigoare de anul viitor şi care ar putea să dea o mână de ajutor unei administraţii pentru care problema de lichiditate este una însemnată.

Partea română a solicitat să aibă astăzi o întrevedere cu şeful Comisiei Europene în încercarea de a determina o urgentare a analizelor transmise de România, în condiţiile în care lipsa unui orizont de timp precis ar putea amâna cu multe luni un răspuns, adâncind efortul financiar făcut de administraţia de la Bucureşti pe o zonă pe care nu ar fi trebuit să aibă probleme, dimpotrivă ar fi trebuit să însemne efectiv un sprijin uriaş pentru un guvern lipsit de mijloace financiare şi având greutăţi enorme în a-şi finanţa deficitul bugetar. Ei bine, realitatea este că un segment de proiecte care trebuia să ajute economia participă, practic, la adâncirea deficitului. Pentru că, dacă presupunem că, în momentul în care procesul transmiterii cererilor de rambursare către Bruxelles va fi reluat, Guvernul îşi va recupera cheltuiala, îşi va recupera "principalul" pentru că dobânzile nu sunt "rambursabile".

Preşedintele Traian Băsescu a avut sâmbătă un punct de vedere destul de interesant, mai ales dacă îl punem legătură cu alte declaraţii ale şefului statului care, după cum s-a văzut mai apoi, erau menite să pregătească un eveniment important.

Fără să acuze direct Comisia Europeană, şeful statului a susţinut că nu poate să nu observe ceea ce el a numit o "coincidenţă", anume: "că am rămas fără o susţinere financiară a proiectelor cu bani europeni, că a trebuit să împrumutăm bani de la bănci cu dobânzi foarte mari".

"Aici vă pot spune o situaţie care afectează profund România. Am construit tot sistemul de utilizare a banilor europeni conform solicitărilor Comisiei Europene din 2007 şi până acum. În cursul lunii iunie s-a făcut un mic audit (este vorba despre chiar Axa 2 a POR, blocată la finanţare - n.n.) şi au venit exigenţe, altele, poate mai explicite, poate mai clare, în aşa fel încât să satisfacă exigenţele Comisiei Europene pentru continuarea finanţării. Întrebarea mea este de ce aceste lucruri nu au fost clar explicate de la bun început, iar Guvernul României a organizat nişte instituţii, care, anul acesta, în iunie abia, s-a constatat că trebuie îmbunătăţite. Nu pot să nu observ coincidenţa, că am rămas fără o susţinere financiară a proiectelor cu bani europeni, că a trebuit să împrumutăm bani de la bănci cu dobânzi foarte mari. Nu pot să nu observ această întâmplare."

Păi este coincidenţă sau nu este coincidenţă? Este Comisia vinovată sau nu?

Până una alta, cei care au constatat că situaţia este intolerabilă sunt chiar cei de la Bruxelles. Barroso chiar aşa a spus în vară: este inadmisibil ca România să cheltuiască doar 3% din fondurile structurale ale UE, de peste 19 mld. euro alocate în perioada 2007-2013. Şi este pentru că România şi economia românească au nevoie ca de aer de aceşti bani pentru a se dezvolta, dar iată, este în situaţia de a se împrumuta pentru că nu poate lua fondurile de la UE, fonduri la care, până la urmă, contribuie. Pentru că România plăteşte cu regularitate contribuţia sa obligatorie de 1% din Venitul Naţional Brut la bugetul UE. Acest lucru înseamnă o contribuţie anuală de peste 1 miliard de euro, în vreme ce, în toţi anii de la integrare încoace, Comisia a rambursat, în total, României sub un miliard de euro fonduri structurale pentru cheltuielile făcute pe programele acceptate la finanţare.

În momentul în care a ajuns în fruntea Ministerului Afacerilor Europene, Leonard Orban a anunţat că şi-a propus să atragă, până la finele lui 2012, 20% din fondurile UE, adică peste 4 mld. euro, în condiţiile în care rata de rabursare de către UE era cu ceva peste 700 mil. euro. El admitea că există şi pericole grave ca România să piardă miliarde de euro pentru că nu a cheltuit banii la timp.

În privinţa viitorului, punctual a pus problema responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag. El a avertizat că din decembrie 2012 curge data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi.

"Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevărat pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate", a spus Schrag, făcând referire la regula că banii nu stau nelimitat la dispoziţia unui stat, ci există o alocare anuală care poate fi cheltuită în trei ani de la "anul N", adică ceea ce s-a programat în 2007 poate fi cheltuit până în 2010 sau ce s-a alocat în 2008 poate fi cheltuit până în 2011.

Aşadar, România ar trebuie să cheltuiască până la finele anului viitor şase miliarde de euro pentru a putea spune că nu va pierde nicun ban.

Sigur, este puţin probabil să ajungă în această situaţie fericită, mai mult, accidentele de parcurs ar putea înrăutăţi lucrurile.

De pildă, dacă România nu transmite până la finele lunii Bruxellesului datele despre măsurile pe care le-a luat pentru a remedia situaţia proiectelor care implică achiziţii publice pentru toate cele şapte programe operaţionale, atunci fondurile ar putea fi blocate.

Orban dă asigurări că datele vor fi transmise la timp, dar, oricum, situaţia este destul de complicată pentru că, dacă Comisia întârzie analiza sau analiza cere pur şi simplu timp, atunci statul va continua să ramburseze el cheltuielile făcute pe proiectele care implică fonduri europene.

Şi cu cât timpul se prelungeşte, cu atât factura creşte. Practic, putem spune că statul se penalizează pe sine pentru neputinţa sa de până acum de a rezolva o problemă sau, altfel spus, că a ajuns să transforme într-o problemă majoră o situaţie (alocarea de fonduri UE într-un volum însemnat) care ar fi trebuit să o avantajeze major.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO