Special

Cum a ajuns în insolvenţă Petromservice, companie cu active şi afaceri de 380 mil. euro? Unde au ajuns cele 328 mil. euro încasate de la Petrom?

Sorin Ovidiu Vîntu

Cum a ajuns în insolvenţă Petromservice, companie cu active şi afaceri de 380 mil. euro? Unde au ajuns cele 328 mil. euro încasate de la Petrom?

Autor: Andrei Chirileasa, Alexandru Matei

08.11.2011, 00:08 8450

Istoria Petromservice a început în 2002, când ministrul economiei de la acea vreme, Dan Ioan Popescu, a hotărât desprinderea din Petrom a activităţilor auxiliare extracţiei petrolului brut şi gazelor naturale pentru a face compania mai suplă şi mai atractivă pentru privatizare.

Petromservice a preluat o serie de active anexe ale Petrom, precum şi peste 15.000 de angajaţi. Jumătate din acţiunile companiei erau controlate la înfiinţare de către Asociaţia Salariaţilor din Petrom, condusă de Liviu Luca, unul dintre cei mai puternici lideri de sindicat din România, iar celelalte 50% erau deţinute de circa 8.500 de persoane fizice, majoritatea salariaţi ai Petrom.

Afacerile companiei au crescut puternic în primii ani după înfiinţare, fiind susţinute de contractele mari de prestări servicii primite de la Petrom, depăşind 300 mil. euro în 2005, când Petrom a fost preluată de austriecii de la OMV. Austriecii au con­tinuat să ofere contracte companiei, iar în octombrie 2005 au anunţat încheierea unui contract de prestări servicii până în 2012 în valoare de un miliard de euro.

Tot în 2005 în acţionariatul Petrom­service a intrat firma cipriotă Elbahold Limited, în urma unei majorări de capital la care ceilalţi acţionari nu au subscris. Elbahold, care ar fi controlată de Sorin Ovidiu Vîntu, a plătit circa 45,6 mil. lei, în două tranşe, pentru a prelua 49% din acţiunile Petromservice.

Asociaţia Sala­riaţilor din Petrom şi-a redus participaţia la 25%, iar ceilalţi acţionari au rămas cu circa 26%. Nici până astăzi nu s-a aflat de ce salariaţii Petrom au acceptat această afacere, care i-a permis practic lui Vântu să preia controlul Petromservice.

În aceeaşi perioadă, Asociaţia Sala­riaţilor din Petrom căuta bani pentru a prelua 8% din acţiunile companiei petro­liere, pe care statul s-a angajat să le vândă angajaţilor Petrom prin legea de privatizare a companiei.

În septembrie 2007 Petromservice a încheiat un acord cu Petrom prin care ceda o parte din activitatea companiei (mente­nanţă, workover şi transport aferente activităţii de exploatare şi producţie) şi cei circa 9.000 de salariaţi implicaţi în aceste activităţi. Valoarea tranzacţiei s-a ridicat la 328,5 milioane de euro, bani care au intrat în conturile Petromservice în momentul în care tranzacţia a fost finalizată, în 2008. Această tranzacţie a ridicat şi continuă să ridice semne de întrebare.

De ce au plătit austriecii o sumă atât de mare pentru nişte active la care statul a renunţat atât de uşor înainte de privatizare? Odată cu această tranzacţie, austriecii s-au trezit cu încă 9.600 de salariaţi, în condiţiile în care fac eforturi mari să se restructureze şi să reducă numărul de angajaţi. OMV a plătit în 2004 statului român 669 de milioane de euro pentru preluarea controlului Petrom.

Ce s-a întâmplat cu banii primiţi de la Petrom? În 2008 Petromservice atingea afaceri record de 384 mil. euro şi un profit net de 45 mil. euro, iar activele companiei se ridicau la circa 380 mil. euro şi îşi schimba numele în PSV Company. Un an mai târziu compania intra în insolvenţă.

Banii din tranzacţia cu Petrom au ajuns la firmele controlate de Petromservice

Cea mai mare parte a banilor primiţi de la Petrom au ajuns la firmele la care Petrom­service deţinea acţiuni, potrivit planului de reorganizare a companiei. Valoarea titlurilor de participare din portofoliul Petromservice a urcat de la 300 mil. lei la finele lui 2007 până la 940 mil. lei la sfârşitul lui 2009, la care se adaugă împrumuturi de peste 50 mil. lei acordate entităţilor afiliate.

Doar o mică parte a acestor investiţii sunt prezentate în planul de reorganizare. De exemplu, circa 104 mil. lei au ajuns în 2008 în conturile a trei firme înregistrate în Cipru (Hebes Investments, Stipeae Enterepreses şi Otama Eterprise).

Multe dintre aceste firme s-au confruntat la rândul lor cu probleme. De exemplu, Caţa­vencu SA, firma care edita săptămânalul de satiră Academia Caţavencu, a intrat în faliment, iar brandul a fost vândut la licitaţie, fiind cumpărat de Dan Adamescu.

Compania a mai investit în obligaţiuni, dar şi în acţiuni listate pe bursă, ajungând la începutul lui 2009 să deţină pachete de 1% din SIF Moldova şi SIF Muntenia, conform raportărilor publicate de cele două SIF-uri la acea vreme.

La finele lui 2009 compania figura cu lichidităţi de 171 mil. lei.

De ce a intrat în insolvenţă PSV Company?

PSV Company a intrat în insolvenţă la mijlocul lui 2009, în urma mai multor litigii cu salariaţii. Potrivit planului de restructurare, compania a ajuns să aibă circa 14.000 de litigii de muncă în care era reclamată de foşti salariaţi pentru recuperarea unor drepturi salariale. O parte dintre salariaţi au obţinut câştig de cauză în instanţă, iar la 25 martie 2009 compania a fost executată silit pentru suma de 113 mil. lei, sumă la care se adaugă contribuţii la bugetul statului în valoare de 76,7 mil. lei.

"Situaţia a creat un blocaj financiar pentru societate, lipsind-o astfel de capitalul de lucru necesar executării contractelor în curs", se mai arată în planul de reorganizare. În aceste condiţii, PSV Company a cerut insolvenţa, iar Tribunalul Bucureşti a aprobat cererea, numind ca administrator judiciar firma RVA Insolvency, controlată de avocatul Arin Stănescu, cel care a mai gestionat şi alte insolvenţe celebre din România.

Potrivit tabelului final al creanţelor, creditorii PSV Company au de recuperat 717 mil. lei, iar planul de reorganizare aprobat în octombrie 2010 prevede că aceştia vor recupera 670 mil. lei. Cele mai mari creanţe, în valoare de 410,8 mil. lei sunt creanţele bugetare, adică sumele pe care compania le are de plătit instituţiilor statului. Creanţele garantate, în valoare de 60 mil. lei, aparţin în cea mai mare parte Asociaţiei Salariaţilor Petrom. Creanţele salariale se ridică la 52 mil. lei. Potrivit planului de reorganizare, acestea vor fi plătite în întregime.

Cei peste 500 de creditori chirografari, care au de recuperat în total 167 mil. lei, vor primi doar 71% din sumă, respectiv 119 mil. lei.

Compania speră să obţină banii necesari prin vânzarea activelor. PSV Company a vândut deja pe bursă pachetul majoritar deţinut la Giurgiu Nav pentru suma de 18 mil. lei, acesta fiind preluat de Ioan Niculae, proprietarul Interagro.

Un alt activ important îl reprezintă firma Geoasset care deţine licenţa de exploatare a carierei de brucit Budureasca. Pe acest activ se bazează în mare parte planul de reorganizare a PSV Company. Zăcământul este unic în România şi este apreciat ca fiind unul dintre cele mai mari din Europa. Calcarul cu brucit se foloseşte la fabricarea cimentului refractar, a mortarelor, a produselor de ceramică, a cără­mizilor, a plăcilor şi a materialelor ceramice izolatoare. Exploatarea zăcământului a început în 2010.

Reţinuţi pentru prejudicii de peste 83 mil. euro

Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Gheorghe Şupeală au fost reţinuţi ieri pentru 24 de ore de procurorii care vor cere arestarea lor preventivă pentru delapidarea Petromservice şi spălare de bani, prejudiciul adus companiei fiind de peste 83 de milioane de euro. Infracţiunile ar fi fost comise în 2008 şi 2009.

Probele administrate în cauză până în acest moment al urmăririi penale au relevat faptul că falimentarea controlată a Petromservice a dus la prejudicierea societăţii cu suma de 83,16mil. euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele datorită activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor.

Probatoriul administrat a arătat că falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.

Anchetatorii au stabilit că actele materiale prejudiciabile s-au realizat prin cumpărarea cu banii Petromservice a unor acţiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale, şi transferarea frauduloasă şi controlată a banilor obţinuţi pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.

În acest mod, au fost transferate sume de bani din patrimoniul Petromservice, prin operaţiuni succesive derulate prin mai multe companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăţi înregistrate în străinătate şi în România, în special Realitatea Media (14,2 mil. euro), Imobiliar Network 2002 (6,725 mil. euro) şi GM Invest (1,3 mil. euro).

Gheorghe Şupeală este fost director al Petromservice, iar Octavian Ţurcan este un om de afaceri moldovean judecat alături de Sorin Ovidiu Vîntu şi în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Comunicatul oficial al Parchetului

Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, la data de 7.11.2011, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 ore a inculpaţilor VÎNTU SORIN OVIDIU şi LUCA LIVIU, în cauza având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de delapidare (în dauna PETROM SERVICE S.A.) şi spălare a banilor.

Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că falimentarea controlată a PETROM SERVICE S.A. a condus la prejudicierea societăţii cu suma de 83.163.165 euro şi afectarea a 72.000 membri ai Asociaţiei Salariaţilor, care, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele datorită activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor.

De asemenea, probatoriul administrat până în prezent, a relevat faptul că falimentarea controlată a PETROM SERVICE S.A. a produs, indirect, prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de aproximativ 98 de milioane de euro.

Din ansamblul probelor administrate până în prezent a mai rezultat faptul că actele materiale prejudiciabile s-au realizat prin cumpărarea, cu banii PETROM SERVICE S.A., a unor acţiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi transferarea frauduloasă şi controlată a banilor obţinuţi pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.

În acest mod, au fost transferate sume de bani din patrimoniul S.C. Petromservice S.A., prin operaţiuni succesive derulate prin mai multe companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăţi înregistrate în străinătate şi în România, în special S.C. Realitatea Media S.A. (14.200.000 euro), S.C. Imobiliar Network 2002 S.A. (6.725.000 euro) şi S.C. GM Invest S.A. (1.300.000 euro).

În această cauză, cercetările sunt în derulare şi în prezent procurorii procedează la audieri de persoane.



Dosarele lui Sorin Ovidiu V]ntu

Acesta este cel de-al treilea dosar pe numele lui Sorin Ovidiu Vîntu, el fiind judecat şi pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Sorin Ovidiu Vîntu este acuzat alături de Ion Ilie Cezar de şantaj pentru că a pretins lui Sebastian Ghiţă 150.000 de euro lunar. Lui Ghiţă i s-au cerut 200.000 de euro, însă managerul Realitatea a spus că dă doar 150.000 de euro. Banii au fost ceruţi pentru ca Ghiţă "să fie lăsat în pace" de Vîntu şi să rămână managerul Realitatea, după ce patronul Asesoft a plătit datoriile postului TV şi a făcut investiţii, suma ridicându-se la zece milioane de euro.

Vîntu mai este acuzat şi de favorizarea lui Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de detenţie pentru păgubirea a peste 300.000 de investitori la Fondul Naţional de Investiţii.

Liviu Luca, cel mai puternic lider de sindicat

Liviu Luca este cel mai puternic sindicalist din România, iar din din 1990 este preşedintele sindicatului Petrom. Luca, care este şi prim-vicepreşedintele CNSLR-Frăţia, este de departe unul dintre cei mai bogaţi lideri sindicali din România. Averea lui nu este cunoscută pentru că nu a depus declaraţiile. Luca a reuşit ca din postura de apărător al drepturilor angajaţilor să-şi creeze un adevărat imperiu.

Din 1990, când a devenit preşedintele sindicatului Petrom, Liviu Luca a reuşit să atragă atenţia asupra sa, iar de numele lui s-au legat mai multe scandaluri. Şi asta din cauza legăturilor apropiate pe care le-a avut cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi a combinaţiilor lor financiare.

Liviu Luca a primit mandatul colegilor de sindicat pentru a continua activitatea colegului său, Marius Petcu (55 de ani), aflat în plin scandal de luare de mită. Cu alte cuvinte, fostul lider, acuzat din cauza unor fapte de corupţie, este schimbat cu un altul cel puţin la fel de controversat, dar mult mai bogat.

Terenul pe care este construită proprietatea lui Liviu Luca este unul impresionant. Cele două vile impunătoare din centrul moşiei sunt flancate de un spaţiu generos, cu verdeaţă, livezi şi o mică fermă. În spate sunt două clădiri de locuit, una pentru administratorul domeniului, una pentru echipele de muncitori şi servitori. În faţa lor, un grajd ultramodern, încălzit, cu geamuri termopan, în care tatăl lui Liviu Luca a insistat să se crească găini şi vaci. Tot aici e padocul câinilor.

Aleile de acces sunt proiectate cu grijă şi dau "domeniului Luca" un aer aparte. În centrul proprietăţii, în faţa clădirilor familiei Luca, e un bazin cât o piscină (80 mp), pe trei niveluri, cu temperatura controlată electronic, în care Luca creşte peşti exotici, de până la 200 de euro bucata. În spate, spre drumul care se învecinează cu proprietatea, a fost amenajat un parc, cu foişoare, care maschează discret un helioport. Tot pe partea aceea mai este o intrare pe domeniu. Mediafax


Istoria Petromservice şi controversele din jurul ei

  • 2002

FMI şi statul român acceptă ca Petromserv să fie preluat cu tot cu active şi salariaţi de Asociaţia Salariaţilor din Petrom, condusă de Liviu Luca, încă de pe atunci unul dintre cei mai puternici lideri de sindicat din România. Luca preia controlul asupra celui mai mare furnizor de servicii şi echipamente pentru industria de petrol şi gaze. Modul în care Petromserv a ajuns sub controlul Asociaţiei Salariaţilor din Petrom ridică semne de întrebare, având în vedere că statul a renunţat la un activ pe care OMV va plăti în 2007 328,5 mil. euro, aşa cum se va vedea mai jos.

  • 2003

Petromservice şi Petrom încheie un contract pe 5 ani prin care Petromservice cu angajaţii săi preluaţi din Petrom va furniza servicii de întreţinere a sondelor deţinute de Petrom. Practic Petrom plăteşte acum pentru un serviciu care anterior constituia o divizie din cadrul companiei.

  • 2004

OMV cumpără de la statul român Petrom cu 600 de milioane de euro pentru 33% din acţiuni, privatizare contestată şi în prezent pentru nivelul redus al veniturilor încasate atunci de stat. De atunci austriecii au făcut profituri de peste 1 miliard de euro la Petrom, recuperându-şi suma investită.

  • 2005

Petromservice intră pe mâna lui Sorin Ovidiu Vântu. Un offshore cipriot, Elbahold Limited, despre care erau informaţii că ar fi deţinut de Sorin Ovidiu Vântu, preia 43,9% din Petromservice printr-o majorare de capital la care ceilalţi acţionari nu au participat. Un pachet de 25% din acţiunile companiei rămân sub controlul asociaţiei lui Luca, restul fiind controlate de peste 8.500 de persoane fizice. Puterea lui Luca a constat în toată această perioadă în faptul că a fost în toată această perioadă reprezentantul angajaţilor Petrom. Nu este proprietarul Petromservice, dar acţionează ca un proprietar.

Încep discuţii privind pachetul de 8% din acţiunile Petrom pe care ar avea dreptul salariaţii Petrom să îl ia la un preţ preferenţial de la stat. Nici acum nu a fost soluţionată situaţia, prevederea fiind inclusă în legea de privatizare a Petrom. Luca negociază în numele salariaţilor cu bănci mari de investiţii din străinătate ca să finanţeze achiziţia pentru ca ulterior salariaţii să vândă către băncile respective. Pachetul de 8% din Petrom este şi acum o atracţie pentru toate fondurile de investiţii, mai ales că legea de privatizare prevede vânzarea către salariaţi la preţul de vânzare a statului către OMV, care este aproximativ la jumătate faţă de preţul pieţei.

  • 2007

Într-o tranzacţie nici acum desluşită Petrom cumpără cu 328,5 milioane de euro activităţile de servicii petroliere ale Petromservice. Nu este clar de ce austriecii au plătit jumătate din cât au dat pe Petrom pentru ca ulterior să îşi încarce costurile. Profitul Petromservice în 2005 fusese de 31 de milioane de euro la o cifră de afaceri de 338 de milioane de euro.

Jumătate din bani s-au dus practic sub controlul lui Sorin Ovidiu Vântu, despre care erau informaţii că deţine Elbahold Limited, Asociaţia Salariaţilor din Petrom deţinând 25% din acţiuni. Restul de 25% din acţiuni erau deţinute de 8.577 persoane fizice angajaţi ai Petrom, iar Liviu Luca deţinea 0,1% din Petromservice.

Activităţile de servicii petroliere constau în active mobile, accesorii şi stocuri, clădiri şi terenuri aferente, precum si contracte încheiate cu terţi, printre care şi un contract de un miliard de euro cu Petrom. În curtea Petrom treceau şi 10.000 de angajaţi.

  • 2008

Petromservice îşi schimbă denumirea în PSV Company, urmând să aibă şi o nouă emblemă. Schimbările au fost realizate ca urmare a unui acord încheiat în 2005 pentru a se evita vreo afiliere între cele două companii.

AVAS dă în judecată Petrom considerând că sumă plătită este prea mare. Compania respinge acuzaţiile spunând că achiziţia activităţilor de servicii petroliere ale Petromservice va duce la scăderea costurilor de producţie cu 10%.

  • 2011

Fostul director general al Petromservice Mihai Sorin şi alte 12 persoane au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, ei fiind acuzaţi de infracţiuni economice prin care au cauzat companiei un prejudiciu de aproximativ 6,5 mil. euro. Anchetatorii au reţinut că Mihai Sorin, în calitate de director general al PSV Company (fostă Petromservice), împreună cu alte persoane au constituit un grup infracţional, urmărind diminuarea patrimoniului societăţii prin retragerea în mod nejustificat a unor sume considerabile din conturile societăţii.

Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vântu şi fostul director general al Petromservice Gheorghe Şupeală au fost reţinuţi în dosarul privind delapidarea companiei, prejudiciul adus companiei fiind de peste 83 de milioane de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO