• Leu / EUR4.7785
  • Leu / GBP5.6554
  • Leu / USD4.3069
Special

Cum arată economia judeţului Giurgiu, unde cea mai mare companie are afaceri mai mici de 50 mil. € şi cel mai mare angajator este o firmă de paznici

Cum arată economia judeţului Giurgiu, unde cea mai mare companie are afaceri mai mici de 50 mil. € şi cel mai mare angajator este o firmă de paznici

Foto: Octav Ganea

Autor: Gabriel Razi

16.09.2014, 19:42 2216

Judeţul Giurgiu se află la aproape toţi indicatorii economici ai bunăstării în coada clasamentelor naţionale şi se alătură altor judeţe precum Teleorman, Boto­şani sau Vaslui în subsolul topurilor economice. Giurgiu este poziţionat strategic, are port şi ieşire la Dunăre, dar nu a reuşit nici măcar să profite de apropierea faţă de Bucureşti sau de statutul de „poartă“ către Europa a mărfurilor importate din Turcia sau din Orientul Apropiat. Printre puţinele plu­suri se numără terenurile agricole fertile şi drumul ex­pres care face ca cei 60 de kilometri ce despart portul dunărean de Bucureşti să poată fi parcurşi în mai puţin de o oră.

Cea mai mare companie înregistrată în Giurgiu este pro­du­că­torul de materiale de construcţii finlandez Ruukki România cu afaceri sub 50 de milioane de euro, iar 1.500 de oameni, 5% din forţa de muncă salariată a judeţului, lucrează pentru o firmă de paz­nici, afacere care deţine şi statutul de cel mai mare angajator al judeţului. În acest judeţ, doar 11,8% din locuitori primesc sa­lariu la sfârşitul fiecărei luni, iar opt din cei mai mari 20 de anga­jatori sunt instituţii de stat precum Serviciul de Ambulanţă, Spitalul Judeţean sau Direcţia de Protecţie a Copilului.

Structura celor mai mari angajatori indică un judeţ blocat în mlaş­tina subdezvoltării şi a unei dependenţe aproape totale faţă de banii direcţionaţi aici de stat. În Giurgiu sunt înre­gistrate doar 4.800 de firme, sub 1% din totalul la nivel de eco­no­mie, cu afaceri cumulate de 1,4 miliarde de euro/an, de patru ori mai puţin decât media naţională pe judeţ.

Antreprenoriatul local a construit afaceri care nu depăşesc încasări de câteva milioane de euro anual, iar multe din cele câteva proiecte de investiţii străine din judeţ s-au strâns ciorchine în jurul Capitalei în apropierea unor localităţi precum Bolintin Deal sau Bolintin Vale.

WikiZF: Profilul companieiRuukki România

Acesta este şi cazul grupului olan­dez KLG Europe Logistics România, care deţine şi ope­rează o platformă logistică în judeţul Giurgiu în apropierea autostrăzii Bucureşti - Piteşti.

„I-am convins pe partenerii mei olandezi să investească 30 de milioane de euro în criză aici, dar sunt total dezamăgit de atitudinea autorităţilor faţă de noi“, spune Dragoş Geleţu, managing partner al operaţiunilor locale ale grupului olandez.

El spune că a ales Giurgiu în dauna Capitalei sau a jude­ţu­lui Ilfov în condiţiile existenţei unui parc industrial în lo­ca­litatea Bolintin Deal, însă adaugă că a  ajuns să regrete decizia de a poziţiona aici infrastructura companiei pe care o conduce.

„Sunt dezamăgit de modul în care suntem trataţi şi con­trolaţi. Cei de aici nu ştiu cum să atragă investitorii, cel puţin din punct de vedere fiscal“, spune Geleţu, care precizează că mai mult de jumătate din cei 400 de angajaţi ai KLG Europe Lo­gistics provin din satele giurgiuvene din apropierea Capitalei.

Proximitatea faţă de Bucureşti şi accesul la noduri critice de in­frastructură de transport au fost şi motivele pentru care olan­dezii au investit aici. Teoretic, Capitala ar fi trebuit să tragă în sus indicatorii judeţului Giurgiu, dar în realitate judeţul dună­rean rămâne mult în spate, iar Bucureştiul acţionează doar ca un mag­net şi atrage o bună parte din forţa de muncă cali­fi­ca­tă a ju­de­ţului.

„Este doar o înregistrare de sediu social, activitatea se desfăşoară la punctele de lucru din Bucureşti“, a răspuns antreprenorul IT Marius Ghenea, a cărui companie Fit Distribution are sediul în Giurgiu, atunci când i s-a propus o discuţie despre economia judeţului.

Cu puţine argumente pentru a atrage investitori şi pentru a reclădi industria aflată acum în ruine, Giurgiu se mulţumeşte momentan cu terenurile agricole şi cu rolul de a rămâne o perifierie subdezvoltată a Bucureştiului cu o importanţă marginală în mediul de business din sudul ţării.

 

CV-ul politic al judeţului GIURGIU

Vasile Mustăţea (PNL), 61 de ani,  preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu

Vasile Mustăţea, care ocupă de la jumătatea anului 2012 funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Giurgiu, şi-a început cariera în 1979 ca economist în cadrul Combinatului Siderurgic Călăraşi. Ulterior a activat ca economist, contabil şef de secţie, şef birou financiar şi şef serviciu la Combinatul Chimic Giurgiu. În perioada 1991-1997 el a fost şef serviciu în cadrul Zirom Giurgiu, după care a început să activeze în administraţie publică. Vasile Mustăţea a fost director general şi secretar general în cadrul Prefecturii Judeţului Giurgiu. În anul 2008 a fost timp de câteva luni prefect al judeţului Giurgiu şi consilier al primarului municipiului Giurgiu. În perioada decembrie 2008 şi iunie 2012, Mustăţea a fost senator.

Nicolae Barbu (PSD), 48 de ani, primarul municipiului Giurgiu

Absolvent al Facultăţii de finanţe şi contabilitate din cadrul ASE Bucureşti, Nicolae Barbu este din 2012 primar al municipiului Giurgiu. Anterior, el a fost consilier în cadrul Consiliului Local Giurgiu. Înainte de a activa în administraţie publică, Nicolae Barbu a fost administrator la mai multe firme precum Bazar Coop, Dublu M, Panebo’94, O & B Leasing şi grupul de firme Delta Gas. Timp de circa doi ani, el a activat ca inspector de creditare la Banca Română de Investiţii – BRD Giurgiu. Timp de un an, în perioada 2009-2010, Nicolae Barbu a ocupat funcţia de preşedinte al Patronatului România – Filiala Giurgiu.

Nina Carmen Crişu, 50 de ani, prefectul judeţului Giurgiu

Licenţiată în ştiinţe juridice la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, Nina Carmen Crişu este din mai 2012 prefectul judeţului Giurgiu. În perioada 1993-1999 ea a fost profesor suplinitor la şcoală generală şi liceu, după care timp de 14 ani a fost consilier juridic cu funcţia de director executiv în cadrul Consiliului Judeţean Giurgiu. În paralel, în perioada 2006-2010, ea a ocupat funcţia de formator inspector resurse umane în cadrul Projob Profile din Târgovişte. Nina Carmen Crişu este una dintre puţinele femei din România care ocupă sau au ocupat funcţia de prefect de-a lungul timpului. Mădălina Panaete

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7785
Diferență: 0,044
Ieri: 4.7764
Azi: 4.3069
Diferență: 0,0046
Ieri: 4.3067
Azi: 5.6554
Diferență: 0,0088
Ieri: 5.6549
Azi: 4.3582
Diferență: 0,0459
Ieri: 4.3562