Cum arată tabloul macroeconomic al României la început de mandat al guvernului Ungureanu. GALERIE FOTO

Trimestrul IV 2011 este al patrulea consecutiv de creştere economică an la an şi al cincilea trimestru la trimestru anterior. Continuitatea revenirii economice este un semnal bun, dar alarma este dată de încetinirea de la plus 4,4% în trimestrul III la acelaşi trimestru de anul trecut până la doar 1,5%, cât se estimează creşterea pentru al patrulea trimestru. Sincronizarea cu încetinirea economiilor din zona euro este evidentă, iar întrebarea este ce se va întâmpla în trimestrul unu din 2012, în condiţiile în care unii dintre marii parteneri comerciali ai ţării -Germania, Franţa, Italia - traversează chiar o mini-recesiune. Trăgând linie după trei ani de criză, PIB-ul se află tot la 91-92% din vârful atins în 2008. De când a început recuperarea, PIB-ul trimestrial a recuperat 3,7 procente faţă de minimul atins în trimestrul III din 2010, când a fost la nivelul de 89,9% din PIB-ul trimestrului al doilea din 2008, cel mai mare PIB trimestrial în ultimii 20 de ani. Conform datelor la T3, PIB-ul acelui trimestru ajunsese la 92,7% din PIB-ul "reper" al trimestrului II din 2008.

Încetinirea creşterii producţiei industriale în decembrie nu este o surpriză în condiţiile opririi exporturilor la acelaşi nivel faţă de anul trecut. Tendinţa de scădere a început în lunile august-septembrie, când ritmul s-a diminuat de la plus 7,4% la 5,8%. î

Cererea internă nu poate lua locul cererii externe, iar dacă economia se va baza pe această resursă în 2012, rezultatele nu vor fi bune pentru sectorul industrial. Este de urmărit ce se va întâmpla pe platforma Ford de la Craiova, unde o eventuală intrare în producţie de serie a B-Max va aduce şi o majorare a producţiei industriale şi a exporturilor.

Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a adus semnale încurajatoare, înregistrând în ultimul trimestru de anul trecut cea mai rapidă creştere de la începutul crizei economice. Luna decembrie a adus un plus al cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul de aproape 4% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, pe serie ajustată. Decembrie a fost a treia lună consecutivă de creştere, după ce atât în octombrie, cât şi în noiembrie s-a înregistrat un avans de circa 2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Însă creşterile din ultimul trimestru ale cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul nu au reuşit să compenseze scăderile din prima parte a lui 2011, astfel că pe ansamblul anului 2011 s-a înregistrat o scădere de 3,3%. Semnele pozitive au venit după ce în primele nouă luni ritmul de scădere a fost de aproximativ 5%, iar în 2009 şi 2010 s-au înregistrat scăderi de 10% şi, respectiv, 5,5%.

Ministerul Finanţelor a reuşit în 2011 să se încadreze în ţinta de deficit bugetar, setată la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). În decembrie deficitul a ajuns la 23,8 mld. lei (4,35% din PIB). În acest an deficitul bugetar ar trebui să coboare în acest an la 1,9% din PIB (estimat la 579,6 mld. lei), ţinta pe standardele cash fiind destul de ambiţioasă şi, probabil, dificil de finanţat la costuri rezonabile. Pe standardele europene (ESA 95), autorităţile urmăresc atingerea unui deficit de sub 3% din PIB. Analiştii sunt destul de sceptici că Guvernul va reuşi să respecte ţinta de deficit bugetar setată pentru 2012. Rămâne de văzut dacă creşterea taxei pe valoarea adăugată la 24%, care a salvat deficitul bugetar în 2010 şi 2011, va ajuta bugetul şi în 2012, având în vedere ţinta extrem de ambiţioasă. Şi dacă autorităţile vor reuşi să respecte actuala proiecţie bugetară care este bazată pe venituri supraestimate sau va trebui să fie ajustate substanţial cheltuielile pentru încadrarea în ţinta de deficit.

Investiţiile străine directe (ISD) s-au prăbuşit în 2011, România nefiind foarte atractivă pentru nerezidenţi în ciuda revenirii economiei în teritoriu pozitiv. Iar semnalele pentru 2012 nu sunt foarte încurajatoare, având în vedere riscul ca pieţele internaţionale să continue să fie tensionate, dar şi incertitudinile caracteristice unui an electoral. Evoluţia ISD oglindeşte percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de recesiune, investitori străini nu s-au grăbit să vină în România. Volumul "anemic" al ISD arată că infrastructura deficitară şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Pe parcursul primelor 11 luni din 2011, investiţiile străine directe au scăzut cu 36% faţă de soldul din noiembrie 2010, la 1,64 mld. euro, conform celor mai recente date publicate de BNR. Fluxurile de investiţii au fost chiar mai scăzute decât în 2010, când ISD nete au scăzut cu 36,6% faţă de 2009, la 2,2 mld. euro.

Necesarul mare de finanţare al statului a determinat anul trecut un salt al datoriei publice spre 40% din PIB, însă ritmul de creştere s-a mai temperat comparativ cu anul 2010. În primele zece luni din 2011 datoria publică a urcat cu 17 mld. lei (4 mld. euro), adică o creştere de aproximativ 400 mil. euro pe lună, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2010 creşterea a fost de 35 mld. lei (8 mld. euro). Datele publicate de Ministerul Finanţelor pentru anul 2011 s-au oprit la luna octombrie. Creşterea datoriei în primele zece luni din 2011 a fost de aproape 9%, până la 211,5 mld. lei. Analiştii apreciază că datoria publică va avansa, în continuare, în următorii 5 ani, însă ritmul de creştere va încetini datorită conduitei restrictive a politicii bugetare, care nu va mai depăşi limita de deficit de -3% din PIB. Dacă Guvernul îşi va menţine angajamentul asumat pentru reducerea deficitului bugetar şi economia nu va reintra în recesiune, probabil că datoria publică se va stabiliza la sub 40% din PIB.

Revenirea exporturilor măsurată ca evoluţie lună la aceeaşi lună a anului anterior a început în noiembrie 2009, iar de atunci, timp de 25 de luni, acest indicator a fost numai pe plus. Au fost ritmuri şi de plus 47% în ianuarie 2011 - ceea ce va face ca o eventuală scădere şi în ianuarie să fie foarte probabilă - pe fondul revenirii economiilor europene şi a programului Rabla din Franţa şi Germania. Este de interesant de urmărit şi modificarea structurii exporturilor. Primele date arată că au accelerat vânzările de mărfuri la externe către ţările non-euro.

BNR a reuşit în 2011 să atingă ţinta de inflaţie pentru prima dată în ultimii cinci ani, iar unii analişti cred că există şanse ca obiectivul să fie atins şi în 2012, trendul dezinflaţionist justificând noi reduceri ale dobânzii-cheie, chiar sub 5,5%. Inflaţia anuală a coborât în decembrie 2011 la 3,14%, nivelul minim al ultimilor 20 de ani, încadrându-se în intervalul ţintit pentru 2011, de 2-4%. Presiunile inflaţioniste vor fi moderate în 2012, în condiţiile în care se va menţine deficitul de cerere agregată, dar dinamica preţurilor administrate rămâne incertă. În 2011 preţurile au scăzut ca urmare a recoltei bune, dar întrebarea e cum va fi producţia agricolă în 2012. Perioada în care se va efectua liberalizarea treptată preţurilor la energie pentru populaţie a fost prelungită cu doi ani, în urma negocierilor cu FMI, urmând să aibă loc în perioada 2013-2017. Însă procesul de ajustare a tarifelor la electricitate pentru consumatorii non-casnici va începe în lunile următoare. În privinţa preţurilor la gaze pentru populaţie, ajustarea ar trebui să înceapă gradual din 2013. În perioada următoare vor avea loc consultări, pentru ca în luna aprilie să fie discutată cu FMI o "foaie de parcurs". BNR a urcat prognoza de inflaţie pentru 2012 de la 3% la 3,2% şi estimează pentru decembrie 2013 o rată de 3%.

ţ