Unul dintre oficialii prezenţi la întâlnirile pentru aducerea Nokia în România spune că finlandezii s-au angajat la investiţii de circa 60 milioane de euro.
"Au avut de ales între Baia Mare şi Cluj şi au ales Clujul. Motivele sunt simple: aeroport internaţional, universitate tehnică. Pe atunci nu erau ajutoare de stat. România nu a oferit Nokia niciun fel de ajutor de stat", a spus oficialul.
El afirmă că nu se punea atunci problema ca Nokia să plece atât de devreme din România, dar nici nu poţi să ţii o companie dacă nu mai are piaţă.
"Nu mai plecase nimeni atunci şi nu se punea problema de plecat. Nu poţi să obligi un om să stea 100 de ani. Dacă îi dai ceva, îl ţii."
Doar firmele care primesc ajutoare de stat trebuie să stea acel număr de ani în care statul român să-şi recupereze investiţia, în primul rând prin impozitul pe salarii şi contribuţiile sociale încasate.
"Se leagă valoarea ajutorului de stat de numărul de locuri de muncă. În 3-4 ani se amortizează", a explicat sursa citată.
De investiţia Nokia s-a ocupat în mod direct Guvernul Tăriceanu, fiind realizat un memorandum cu Consiliul Judeţean şi Guvern.
Autorităţile locale s-au angajat la construirea unui parc industrial cu utilităţile aferente şi a unui drum, dar acestea nu pot fi considerate ajutoare de stat, pentru că pot fi folosite de către orice investitor.
"Nu este o fundătură. A creat locuri de muncă. Niciodată nu s-a pus problema că poate fi un proiect temporar. Toţi investitorii spun că vin să stea. Nu se gândea la plecare de atunci. A fost o evoluţie a pieţei. Este cea mai mare plecare a unui investitor străin, dar nu pleacă din cauza României. Pleacă din cauza Nokia", a mai spus oficialul.
Ce ar trebui clujenii să facă? Să protesteze, cum au făcut nemţii la Bochum în 2007?
"Nu trebuie să ai aceeaşi atitudine, ci trebuie să fie următoarea poziţie: am înţeles că Nokia pleacă. Trebuie să ne întrebăm ce punem în loc?
"De ce nu ar veni alţi investitori acolo? Parcul Tetarom este mare. Trebuie aduşi alţi investitori mari. Când investeşti câteva zeci de milioane de euro nu pleci peste un an, ci să rămâi un număr de ani", a mai spus oficialul.
Ce avem de făcut atunci?
"Noi strategic trebuie să ne întărim echipele de promovare a investiţiilor, să fim mai proactivi, ce pieţe merg mai bine, care merg mai rău. Să mergem spre zonele care se dovedesc active. Au început să meargă mai bine investiţiile din SUA în ultimii doi ani, spre exemplu", a mai spus sursa citată.
Ce aduce o astfel de investiţie? Impactul pozitiv asupra economiei româneşti se măsoară în locuri de muncă noi, tehnologie adusă şi taxe plătite
La nivelul locurilor de muncă, contează că sunt condiţii civilizate de muncă, cantină, eventual grădiniţă pentru copii.
"Oamenii care au lucrat acolo au un avantaj pe piaţa muncii - au primit traininguri, a trebuit să fie disciplinaţi", explică oficialul.
Cum s-ar putea preveni astfel de plecări? "Nu ai ce face, piaţa dictează. Când au plecat din Germania, nu a fost la fel?"
Nu ar trebui sprijiniţi investitorii români?
"Şi el poate închide ca român dacă nu merge piaţa. Nu îl opreşte nimeni să ceară ajutor de la ministere să se dezvolte. Sunt firme româneşti care se dezvoltă fără probleme pentru că cere piaţa. Întotdeauna ţine de piaţă, dar şi de manager", a mai spus oficialul citat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
