Statul a redus cu circa 1,4 miliarde de lei (318 milioane de euro) sumele alocate anul acesta infrastructurii rutiere (autostrăzi şi drumuri naţionale), feroviară, aeroportuară, navigabilă şi de metrou, arată o analiză a ZF pe baza proiectului de ordonanţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013.
La începutul anului, statul alocase circa 13,1 miliarde de lei (3 miliarde de euro) pentru infrastructura de transport. După rectificare, statul a tăiat circa 11% din bugetul pe care l-a alocat la începutul anului infrastructurii de transport, fără a preciza însă care sunt proiectele care vor primi mai puţini bani anul acesta. Faţă de execuţia bugetară pe 2012, suma alocată anul acesta infrastructurii de transport este însă cu 4% mai mare, potrivit calculelor ZF.
Cel mai afectat minister rămâne cel al transporturilor, de unde statul a decis să reducă circa 954 de milioane de lei, adică o scădere de 13% faţă de bugetul alocat la început de an. Ministerul Transporturilor are în derulare în prezent o serie de proiecte de amploare, printre care modernizările de căi ferate de pe Coridorul IV paneuropean sau prima linie de metrou din cartierul bucureştean Drumul Taberei. Şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pierde prin rectificarea bugetară circa 495 de milioane de lei, echivalentul a 8,5% din bugetul pe care îl primise la începutul acestui an.
În cazul CNADNR nu este foarte clar de unde vor fi reduse sumele. În documentele de rectificare publicate pe site-ul Ministerul Finanţelor apare doar informaţia că Secretariatul General al Guvernului este autorizat să facă modificări ale sumelor alocate autostrăzilor Braşov-Cluj-Borş şi Bucureşti-Braşov, precum şi centurii rutiere în zona de nord a Capitalei şi centurii Ploieşti Vest, fără a se arăta însă dacă de la respectivele proiecte se vor tăia sau se vor suplimenta sumele alocate.
Pe de altă parte, la Ministerul Transporturilor se specifică faptul că peste 1 miliard de lei va fi tăiat de la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (practic, proiectele finanţate prin programul POS-T), urmând ca 100 de milioane de lei să fie suplimentaţi la cheltuielile pe care compania le are cu asistenţa socială a angajaţilor.
„E clar că există o întârziere în procedura de deschidere a şantierelor noi de proiecte de infrastructură. Probabil nu au cum să înceapă acum noi proiecte, astfel că au decis să ia banii alocaţi acestora“, spune analistul economic Dragoş Cabat.
Reducerea semnificativă a banilor alocaţi pentru investiţiile în infrastructura de transport va avea impact direct asupra industriei construcţiilor, puternic lovită pe timp de criză. Sectorul construcţiilor se ridică în prezent la circa 9,3 miliarde de euro anual, în scădere cu 40% faţă de anul 2008.
De asemenea, tăierea investiţiilor s-ar putea vedea în ritmul în care vor avansa proiectele de infrastructură, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, când la rectificarea bugetară o serie de drumuri au rămas fără finanţare. Spre exemplu, anul trecut sumele alocate centurii Capitalei, un drum de importanţă majoră pentru actorii economici care fac business în Bucureşti sau care merg dinspre est, din Constanţa, către vestul ţării, a rămas fără finanţare, iar lucrările nu au mai putut fi continuate.
Odată cu numirea noului guvern Ponta II, CNADNR a trecut de la Ministerul Transporturilor în subordinea lui Dan Coman Şova, ministru delegat pentru marile proiecte de infrastructură, de in teres naţional şi investiţii străine. Planul actualului guvern include divizarea com paniei în două noi entităţi, o companie de drumuri care să re vină în subordinea Ministerului Tran spor turilor şi o companie de autostrăzi care să rămână în portofoliul lui Dan Coman Şova.
În acest context, ZF a calculat sumele care vor merge către infrastructura de interes naţional anul acesta prin raportare la bugetul Ministerului Transporturilor, dar şi la bugetul CNADNR.
Dacă de la Ministerul Transporturilor, care momentan nu are un ministru cu puteri depline, s-au tăiat fonduri de 954 de milioane de lei, aproape aceeaşi sumă a fost suplimentată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de PSD-istul Liviu Dragnea. Ministerul lui Dragnea va avea anul acesta un buget total de 3,4 miliarde de lei, după rectificare, în creştere cu 36% faţă de alocarea de la începutul anului.
Şi la Ministerul Sănătăţii bugetul a crescut cu peste 12%, statul suplimentând sumele alocate acestei instituţii cu peste 1 miliard de lei, pentru plata facturilor restante pentru medicamente.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
