Astăzi, toate drumurile duc la Bruxelles, iar euro se află la răscruce de drumuri. Summitul de astăzi are o importanţă crucială pentru încrederea pieţelor în viitorul monedei unice, acestea aşteptând ca liderii europeni să vină în cele din urmă cu măsuri concrete, definitive, anticriză. Şefii de stat şi de guvern europeni au început aseară o reuniune care va dicta ceea ce se va întâmpla anul viitor. De hotărârile luate de liderii europeni depinde în mare măsură supravieţuirea euro, dar şi viitorul României, în calitate de stat membru al UE. De la lansarea sa şi până acum, euro se află în cea mai dificilă situaţie.
Pe agenda celui mai important summit european se află consolidarea disciplinei bugetare, echilibrarea bugetelor şi a datoriilor, posibilitatea ca statele din zona euro să emită obligaţiuni comune ale zonei euro şi finalizarea legislaţiei în baza căreia va funcţiona Mecanismul European de Stabilitate (ESM). Presiunea apasă greu pe umerii liderilor zonei euro, fapt ilustrat de declaraţia preşedintelui francez Nicholas Sarkozy, care afirmă că "riscul unei explozii a Europei nu a fost niciodată atât de mare" şi avertizează că europenii au la dispoziţie doar câteva săptămâni pentru a lua măsurile necesare ieşirii din criză.
Deznodământul summitului este urmărit cu înfrigurare de pieţe, care, la cea mai mică ezitare a liderilor europeni, ar putea prăbuşi cursul de schimb al euro.
Analiştii avertizează că şi dacă doar un stat va fi forţat să iasă din uniunea monetară, consecinţele vor fi extrem de severe pentru tânăra monedă europeană. Tabloul este întregit de agenţiile de rating care stau la pândă şi aşteaptă noi paşi greşiţi din partea statelor din zona euro pentru a le retrograda calificativele.
Euro, o monedă tânără cu un destin tumultuos
Scurt istoric al crizei datoriilor europene
2009
8 decembrie
Agenţiile de evaluare retrogradează ratingul datoriei guvernamentale a Greciei. Guvernul adoptă măsuri de austeritate ca răspuns la retrogradarea ratingului.
2010
Februarie
Oficialii europeni anunţă că vor acorda ajutor Greciei, dar Germania blochează negocierile referitoare la un bailout.
2 mai
După săptămâni întregi de negocieri, Grecia a anunţat că a încheiat un acord cu partenerii europeni şi cu oficialii FMI prin care va primi un împrumut de
110 miliarde de euro, pentru a evita un default.
Iunie
Spania îşi vede ratingul retrogradat, iar guvernul ia măsuri pentru a limita cheltuielile şi pentru pune capăt protestelor.
21 noiembrie
Irlanda cere ajutor financiar. După o rezistenţă îndelungată, liderii irlandezi convin să accepte un ajutor financiar mai mare de 100 mld. dolari. Decizia vine după ce Irlanda a adoptat unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Europa.
2011
6 aprilie - Portugalia cere ajutor financiar.
13 iunie - Standard & Poor's reduce ratingul Greciei, după ce costul împrumutului a crescut, ca urmare a apelului Germaniei ca deţinătorii datoriei greceşti să accepte o reducere parţială a acesteia.
2 iulie - Grecia ajunge în pragul defaultului, iar miniştrii de finanţe din zona euro convin să urgenteze acordarea tranşelor bailoutului.
5 iulie - Moody's retrogradează Portugalia.
21 iulie - Liderii europeni convin un nou plan de salvare pentru Grecia în valoare de 157 miliarde de dolari, care ar presupune un default selectiv.
7 august - BCE anunţă că va interveni mult mai agresiv pe piaţa obligaţiunilor pentru a proteja Spania şi Italia.
9 noiembrie Papandreou demisionează după anunţarea unui referendum blamat de Germania. Locul îi este luat de tehnocratul Lucas Papademos, care va conduce un guvern de uniune care s-a angajat să aprobe măsurile dure de austeritate impuse de termenii acordurilor de bailout.
12 noiembrie - Silvio Berlusconi demisionează. Premierul Italiei îşi încheie cariera politică de 17 ani la presiunile parlamentului şi liderilor europeni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
