Special

De ce nu poate Franţa să ţină pasul cu Germania

Angela Merkel şi Francois Hollande

Autor: Andra Oprescu

14.07.2014, 00:07 1557

Să asişti la prăbuşirea unei ţări este mereu o experienţă dureroasă. În timp ce vizitatorii se bucură de faţadele care reflectă succesul economic din trecut, traiectoria Franţei începe să amintească de cea a Argentinei, care a redevenit după Marea Recesiune, din a zecea economie la nivel mondial, o ţară emergentă ,scrie rt.com.

Chiar dacă perspectivele de mai sus sunt poate prea sumbre, Franţa este văzută în întreaga lume ca fiind o ţară care nu a reuşit să ţină pasul cu globalizarea şi nu a reuşit să-şi modernizeze sistemele economice şi modelul social. Franţa este una dintre cele şase state fondatoare ale Uniunii Europene (Belgia, Franţa, Germania de Vest, Italia, Luxemburg şi Olanda) şi, totodată, una dintre cele 11 state care au adoptat moneda euro în anul 1999.  Deşi în prezent economia franceză este a cincea la nivel mondial, până în 2020 economia Franţei va fi surclasată de cea a Marii Britanii şi va pica pe locul şase în topul economiilor mondiale, iar până în 2030 va ajunge pe poziţia a opta, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), una dintre cele mai mari companii de audit şi consultanţă. La nivel european, ţara este a doua după Germania, dar Franţa rămâne tot mai în urmă faţă de economia germană.

Pe când germanii au surprins mereu cu capacitatea de a-şi reveni rapid din crize şi de a creşte când statele vecine se împotmolesc, economia Franţei s-a evidenţiat prin încetineala cu care se adaptează la noi condiţii. Una dintre problemele principale pe care economiştii le găsesc vinovate de declinul economic al Franţei este rata şomajului ridicată şi întârzierea reformelor de flexibilizare a pieţei muncii. Anul trecut rata şomajului în Franţa a fost de aproape 11%. Guvernul francez are în plan să cheltuiască 500 de milioane de euro anul acesta pentru a crea 45.000 de locuri de muncă subvenţionate adresate tinerilor necalificaţi, conform Euronews. De asemenea, guvernul va primi 620 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.

Spre comparaţie, anul trecut rata şomajului în Germania  a fost de doar 5.28%, a doua cea mai mică rată a şomajului din Uniunea Europeană. La începutul anilor 2000, Germania a implementat un program de creştere a competitivităţii, denumit „Agenda 2010“, prin care s-a făcut din siguranţa locului de muncă o prioritate, iar inflaţia a fost ţinută sub control. Programul a avut succes în timpul crizei economice din 2009, rezultatul fiind nivelul redus record al şomajului din Germania. O altă problemă a Franţei este cea a competitivităţii externe, Franţa fiind, conform GCI (indicele de competitivitate globală) pe locul 23 la nivel mondial din acest punct de vedere, în vreme ce Germania ocupă locul patru.

Deficitul balanţei de plăţi s-a ridicat la 44 de miliarde de euro în 2013, în vreme ce Germania are un excedent de 200 de miliarde de dolari. Nici valoarea datoriei publice nu este un indicator prea bun pentru economia franceză, ajungând în 2013 la 98,87% din PIB. Cetăţenii francezi sunt mai pesimişti în legătură cu ce le rezervă viitorul decât au fost în ultimii zece ani, iar întrebarea care se pune în legătură cu viitorul Franţei este dacă ţara va reuşi să-şi găsească propriul drum, să risipească vălul economic sumbru şi să-şi reconstruiască prosperitatea, scrie Jean Pisani-Ferry într-o opinie publicată de Project Syndicate. Pisani-Ferry este comisarul general pentru planificare politică al guvernului Franţei.

 
AFACERI DE LA ZERO