Dezindustrializarea a distrus 2,5 milioane de locuri de muncă în Franţa în ultimele patru decenii. Fabrici s-au închis, ca mai peste tot în Europa de Vest, pentru a se crea spaţiu vital dezvoltării serviciilor sau pentru că producătorii industriali s-au lăsat atraşi de economiile mai ieftine din Est. Însă în ultimii ani Franţa trece printr-o transformare. Pentru prima dată în decenii mai multe uzine sunt create decât desfiinţate.
Pentru anul acesta au fost anunţate investiţii străine record de 15 miliarde de euro, care vor crea 10.000 de locuri de muncă. Printre proiectele notabile se numără centre de date de patru miliarde de euro ale Microsoft, investiţii de 1,2 miliarde euro ale Amazon şi o fabrică de avioane electrice de 400 milioane euro. Aceasta din urmă va crea cele mai multe locuri de muncă. Dacă nu cu mult timp în urmă Franţa se mândrea că este un „start-up nation“, acum face primii paşi mari spre reindustrializare, dar una verde, fără emisii de carbon. Vrea ca până în 2035 ponderea industriei în PIB să urce de la 10% la 12-13%, poate chiar 15%. Însă până acolo este drum lung. Şi greu.
De ce reindustrializare? Pentru că industria joacă un rol principal în crearea de prosperitate economică, precum şi în coeziunea socială şi teritorială a ţării, explică guvernul francez. De asemenea, oferă soluţii pentru realizarea tranziţiei ecologice şi consolidarea suveranităţii şi a autonomiei strategice. Reindustrializarea este aşadar o axă majoră a politicii economice, care combină întărirea competitivităţii costurilor cu investiţii direcţionate spre sectoarele şi tehnologiile viitorului şi cu stabilirea unui cadru favorabil pentru instalarea de noi afaceri.
Indicatorii tradiţionali arată că tendinţa de dezindustrializare a fost întreruptă la mijlocul anilor 2010 şi că de atunci a început o dinamică de reindustrializare. Pandemia de COVID şi apoi războiul din Ucraina, care au produs crize majore, au perturbat această dinamică prin efectele asupra preţurilor materiilor prime strategice – în special asupra energiei – şi prin dezorganizarea lanţurilor de distribuţie globale. În prezent, scrie Les Echos, reindustrializarea pare să-şi recapete avântul: circa 108.000 de locuri de muncă au fost create în profesiile industriale în 2022; previziunile indică faptul că Franţa are 500 de fabrici în plus în 2023 faţă de 2016; anul trecut au fost înregistrate, net, 201 deschideri şi extinderi de amplasamente industriale, faţă de 176 în anul anterior (netul fabricilor noi este de 57, faţă de 49 în 2022).
Creşte, de asemenea, şi ocuparea forţei de muncă în industrie, în valoare absolută, cu „130.000 de locuri de muncă industriale create din 2017“ până la sfârşitul anului trecut. Numai în 2023, forţa de muncă totală a companiilor din industria prelucrătoare a crescut cu 1,8%, potrivit unui buletin recent al Banque de France.
Indicatorii guvernului, care publică un barometru al reindustrializării, arată şi direcţiile afluxului de investiţii. Industria agroalimentară este cea care a cunoscut cel mai mare număr de noi unităţi sau extinderi, 47 în total. Urmează industria verde şi economia circulară - un titlu larg care acoperă gigafabricile de baterii, producţia de hidrogen, de echipamente fotovoltaice şi reciclarea - cu 29 de operaţiuni, apoi transportul (22) şi sănătatea (20). Industria metalurgică, care a fost penalizată în 2022 de criza energetică, a căpătat şi ea o capacitate de producţie suplimentară.
Pe de altă parte, alte sectoare mari consumatoare de energie îşi revin mai greu. Sectorul hârtiei şi cartonului prezintă un bilanţ negativ (-1), în timp ce numărul fabricilor din industria materialelor plastice a stagnat.
Visul reindustrializării preocupă guvernele Franţei de mai bine de un deceniu. Cu programul său „Made in France“, condus de fostul ministru al redresării productive Arnaud Montebourg, guvernul Hollande arăta deja din 2012 cât de important este pentru Franţa să redevină o putere industrială.
Apoi, preşedintele Emmanuel Macron a făcut din reindustrializarea Franţei prioritatea celor două mandate ale sale. Ultimii ani au fost de căpătâi pentru aceste eforturi, fiind anunţate mai multe proiecte de reindustrializare cu investiţii importante:
- Novo Nordisk: 2,1 miliarde de euro. Gigantul danez al industriei farmaceutice şi-a anunţat la jumătatea lunii noiembrie intenţia de a dubla dimensiunea fabricii din Chartres, care produce cartuşe de insulină şi injectoare.
- STMicroelectronics şi GlobalFoundries:
5,7 miliarde de euro. Grupul franco-italian şi partenerul său american au anunţat în 2022 un plan vast care vizează extinderea fabricii de cipuri din Crolles a STMicroelectronics.
- Prologium: 5,2 miliarde de euro. În urma unei intense operaţiuni de seducţie din partea executivului, compania taiwaneză a ales Dunkerque pentru a-şi ridica viitoarea fabrică de baterii din Europa. Prologium intenţionează să pună pe masă în jur de 4 miliarde de euro şi va primi o subvenţie publică de 1,5 miliarde de euro.
- Verkor: 2 miliarde de euro. Tânărul start-up francez susţinut de Renault a reuşit să strângă în septembrie „peste două miliarde de euro“, inclusiv 850 de milioane de aport de capital, pentru construirea gigafabricii sale din Dunkerque. A fost un rezultat record.
- XTC şi Orano: 1,5 miliarde de euro. Compania chineză XTC şi-a unit forţele cu Orano pentru a crea „două companii mixte dedicate producţiei de materiale critice pentru bateriile destinate vehiculelor electrice“, ambele situate în Dunkerque, precum şi un centru de cercetare şi dezvoltare.
- Sanofi: 935 milioane euro. Acest cec, anunţat în martie 2022 pentru perioada 2022-2026, face parte dintr-un plan mai larg de 1,6 miliarde de euro cu punct central în Franţa pentru a oferi ţării un sector industrial construit în jurul tehnologiei ARNm. Compania intenţionează să dezvolte cercetarea la sediul său de la Marcy-l’Etoile, precum şi să extindă capacităţile de producţie la fabrica din Neuville-sur-Saône.
Banii nu au venit singuri. Eforturile statului în această etapă a reindustrializării sunt pe măsura investiţiilor: electroşocuri post-COVID, subvenţii şi o amplă campanie de seducţie.
În septembrie 2020, în plină pandemie, guvernul şi-a dezvăluit planul de redresare menit să prevină prăbuşirea economiei franceze. Pentru a scoate Franţa din criza sănătăţii, pentru a reindustrializa ţara, pentru a crea locuri de muncă şi pentru a accelera tranziţia ecologică, prin acest plan de 100 miliarde euro sunt implementate măsuri complexe: renovarea clădirilor, tranziţia energetică, sănătatea... toate domeniile sunt acoperite şi multe companii dintr-o mare varietate de sectoare sunt eligibile pentru ajutor.
Spectrul pandemiei abia părea să se retragă când Emmanuel Macron a anunţat, pe lângă planul său de redresare, un program de investiţii considerabil numit „Franţa 2030“.
Dotat iniţial cu 30 miliarde euro, la care se vor mai adăuga 24 miliarde euro, iniţiativele ar trebui să facă posibilă dezvoltarea competitivităţii industriale şi a tehnologiilor viitoare în Franţa. Programul stabileşte 10 obiective prioritare (decarbonizarea economiei, transporturi, agricultură, sănătate, industria spaţială etc).
Decembrie 2023: este timpul pentru prima evaluare a acestui plan masiv de investiţii. Din cele 54 de miliarde euro anunţate, 25 erau deja angajate conform planificării în 3.200 de proiecte realizate de peste 3.500 de beneficiari, inclusiv 46% întreprinderi mici şi mijlocii, 17% întreprinderi mari şi 27% întreprinderi şi organizaţii publice, precum laboratoare de cercetare. Statul se angajează să asigure în medie 30% până la 40% din nevoile de finanţare ale companiilor. Executivul calculează că veniturile fiscale generate vor rambursa cecul iniţial din 2027.
Proaspăt ales, Emmanuel Macron a apelat şi la investitori străini pentru a reindustrializa economia franceză. La începutul anului 2018, şeful statului a lansat la Versailles summitul „Alege Franţa“. Acesta reuneşte preşedinţii şi directorii generali ai 140 de grupuri internaţionale. Este o operaţiune de seducţie cu un singur obiectiv: să demonstreze lumii corporate că Franţa s-a întors şi că este mai uşor şi mai eficient să investească acolo.
Cinci ani şi şase ediţii mai târziu, Emmanuel Macron a anunţat 13 miliarde de euro în investiţii străine în cadrul ultimului summit „Alege Franţa“, din mai 2023. Cu peste 50% din proiecte în conformitate cu obiectivul „reindustrializării verde“. Franţa a devenit astfel principal destinaţie europeană pentru investiţii străine. Cu toate acestea, proiectele noi creează mai puţine locuri de muncă decât în ţările vecine. Franţa a rămas în continuare un stat cu forţă de muncă scumpă.
