Special

Din companiile de stat dispar sute de milioane de euro la adăpostul lipsei de transparenţă din cauza nelistării pe Bursă

Din companiile de stat dispar sute de milioane de euro la adăpostul lipsei de transparenţă din cauza nelistării pe Bursă

126 mil. dolari - aceasta ar fi valoarea prejudiciului adus patrimoniului Romgaz prin vânzarea de gaze ieftine din producţia internă către InterAgro la preţuri mai mici comparativ cu cele practicate pentru ceilalţi parteneri.

Autor: Roxana Petrescu, Adrian Cojocar

09.01.2012, 00:08 1667

Companiile de stat au devenit de ani buni cuiburi de interese politice în loc de a fi vectori de creştere economică. Manage­mentul este numit politic şi de multe ori fără nicio legătură cu domeniul de activitate. Preocuparea unor directori este să-şi aducă rudele în posturi confortabile în firmele pe care au ajuns să le conducă sau să încheie contracte păguboase pentru companii, dar bune pentru ei sau cunoscuţii lor.

O analiză a ZF arăta anul trecut că primele cele mai mari 35 de astfel de firme, toate active în domenii strategice, aveau în 2010 un business cumulat de 10 miliarde de euro, dar că nu au înregistrat profit, pierderile ridicându-se la 500 de milioane de euro. Listarea la Bursă, managementul privat, atragerea de noi acţionari în aceste companii de stat sunt văzute de oamenii din piaţă ca surse de transparentizare.

"Listarea unei companii la Bursa de Valori Bucureşti presupune un minim de transparenţă, iar investitorii de pe bursă exercită o supraveghere mult mai atentă a activităţii companiilor listate. În acest fel se reduce substanţial posibilitatea ca firma să fie fraudată, dar nu se exclude total acest risc. Conduita companiei este mult mai atent monitorizată în cazul listării la bursă", spune Stere Farmache, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

La finele săptămânii trecute procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus începerea urmăririi penale faţă de un număr de 40 de persoane, funcţionari publici cu funcţii de conducere din cadrul Romgaz, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE şi reprezentanţi ai InterAgro pentru săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminare a economiei naţionale. Potrivit DIICOT, Romgaz ar fi alimentat InterAgro, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, doar cu gaze din producţia internă, la preţuri mult mai mici faţă de cele practicate de obicei cu ceilalţi parteneri, deşi producătorul de îngrăşăminte chimice înregistra în mod constant datorii. Alimentând InterAgro numai cu gaze din producţia internă, Romgaz nu a mai avut suficiente gaze pentru a realiza programul de înmagazinare, aşa că importurile din Rusia au crescut, ceea ce în opinia DIICOT ar însemna subminarea economiei naţionale.

Acţiuni pentru manageri

DIICOT nu a dat până la închiderea ediţiei nicio informaţie legată de perioada în care s-ar fi comis aceste fapte, dar în comunicatul iniţial instituţia a precizat că în urma acestora patrimoniul Romgaz a fost prejudiciat cu 126 de milioane de dolari.

Potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax, Ioan Niculae, omul de afaceri care controlează InterAgro, grup activ în industria chimică, ar fi iniţiat o grupare infracţională în care au fost cooptaţi oameni din conducerea Romgaz, care au fost convinşi să vândă gazul acestei companii de stat la preţuri mult mai mici comparativ cu cele practicate cu alţi parteneri de afaceri şi care ulterior s-ar fi infiltrat şi în cercurile înalte din Ministerul Economiei şi ANRE.

"Sigur că şi listarea pe bursă ajută, dar cred că cea mai bună metodă de prevenire a unor astfel de situaţii este ca managerii să aibă cotă parte din profitul societăţii pentru a-i determina să îmbunătăţească rezultatele firmei sau să fie recompensaţi pe măsura realizărilor. De exemplu, nu se poate ca primarul Clujului să fie plătit cu 800 de euro pe lună şi să aibă pe mână un buget de 200 de milioane de euro", crede Grigore Chiş, directorul general al firmei de intermediere Broker Cluj, una dintre cele mai mari firme de brokeraj independente de pe bursă.

Unde este problema?

Problema este că de partea proprietarului InterAgro în scandalul Romgaz stă o ordonanţă de urgenţă, OUG 54/2009, dată în mandatul lui Adriean Videanu la şefia Ministerului Economiei, prin care marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie urmau să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie - octombrie 2009.

Măsura gândită pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator întreruptibil, adică dacă situaţia o cere, să poată fi opriţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia. Mai mult, deşi DIICOT vorbeşte despre subminarea economiei naţionale şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional, în iarna anului 2010 Videanu declara situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii întreruptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termo­centralele au trecut de pe gaze pe păcură tocmai pentru ca populaţia să nu aibă de suferit. "În 2009, pe fondul reducerii consumului de gaze, era suficient pentru a alimenta industria, aşa că am extins prevederile ordonanţei iniţiale. I-am ajutat pe toţi. Este exagerată încadrarea la subminarea economiei naţionale. Trebui să nu ştii economie să nu realizezi că dacă pică chimia, pică şi Romgazul. Romgaz are nevoie de un consumator ca InterAgro, mai ales pe timp de vară, altfel intră pe pierderi. Anii 2009 şi 2010, când s-a aplicat această ordonanţă au fost cei mai buni din istoria Romgaz", spune unul dintre iniţiatorii OUG 54/2009, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Şi cu prejudiciul?

Trecând de aceste explicaţii, rămâne totuşi prejudiciul de 126 de milioane de dolari care ar fi fost adus patrimoniului Romgaz, potrivit acuzaţiilor DIICOT.

"Cred că într-un mediu competitiv nu trebuie să existe discriminări şi toţi operatorii ar trebui să beneficieze de preţuri descoperite de piaţă indiferent de structura de proprietate a companiilor. Nu sunt multe ţări în lume unde preţurile sunt reglementate la nivel intern. Această reglementare poate să distorsioneze competiţia", consideră Stere Farmache. Iar cazul Romgaz nu este unul singular. Hidroelectrica, cea mai valoroasă companie controlată de statul român, are un deceniu de relaţii contractuale păguboase cu firme de comerţ cu energie cărora le vinde electricitatea la preţuri mult mai mici faţă de cele practicate pe bursa de energie OPCOM. Din nou, în spatele multor firme de comerţ cu energie se află oameni cu puternice legături politice, cel mai cunoscut caz fiind cel al Energy Holding, firma lui Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu.

Primele informaţii despre aceste contracte au fost publicate anul trecut de către Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în marile companii controlate de statul român, care a decis să pună pe site-ul propriu rapoarte de activitate pentru cele mai importante 20 de firme în care are deţineri.

Tot Fondul Proprietatea a fost cel care a publicat lista celor mai mari contracte de vânzare a gazelor naturale ale Romgaz.


Mai mulţi acţionari, manageri privat, listări

Practic, deşi acţionar minoritar, Fondul Proprietatea a fost primul care a reuşit să creeze o fisură în opacitatea companiilor de stat, lucru care demonstrează că diluarea deţinerii de stat în favoarea unor acţionari privaţi poate aduce puţină transparenţă în modul de lucru al acestor firme.

Introducerea managementului privat poate fi o altă soluţie, deşi bilanţul ultimelor nouă luni al acestui proiect iniţiat de Ministerul Economiei nu arată deloc încurajator. Listările la bursă sunt o altă soluţie, deşi procesul în sine nu garantează o transparentizare totală a modului în care se cheltuiesc banii sau se semnează contractele în marile companii de stat. Ministerul Economiei şi-a asumat pentru 2012 un calendar foarte ambiţios de listări. Lista începe cu oferta de vânzare a 15% din Transelectrica la finalul lunii februarie şi continuă cu oferta pentru 15% din Transgaz undeva în mai şi cu listarea a 15% din Romgaz în iulie sau septembrie. Dacă totul merge bine, pe bursă ar mai putea fi vândute pachete de 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica până la finalul anului.



Unde se duc gazele Romgaz

Producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009.

Principalii clienţi care au beneficiat de gaz metan de la Romgaz sunt grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae, care deţine şase combinate de producere a îngrăşămintelor chimice, şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup de investitori turci.

InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 mil. lei (123 mil. euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi.

Preţul gazelor produse în România este stabilit de autoritatea de reglementare. La finalul lui 2010 producătorul de gaze avea de recuperat de la grupul InterAgro creanţe în valoare de 609 mil. lei (142 mil. euro), dintre care pentru suma de 185,5 mil. lei (43,3 mil. euro) erau constituite provizioane.

Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 mil. lei (75,6 mil. euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz. Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 mil. lei (67 mil. euro).

Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat cele mai multe gaze (circa 7,56% din livrările Romgaz). WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.


Unde se duce lumina Hidroelectrica

După un deceniu de secret în ceea ce priveşte contractele directe ale Hidroelectrica, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar în toate "perlele energetice" din sistemul românesc, a scos la iveală anul trecut situaţiile financiare şi rapoartele administratorilor pentru cele mai mari 20 de companii pe care le are în portofoliu, printre care se numără şi producătorul de energie.

În aceste rapoarte au fost publicate pentru prima dată de la încheierea acestor contracte numele celor care cumpără energie ieftină, preţul pe MWh şi cantităţile. Calculele arată că vânzându-şi energia în felul acesta şi nu pe bursa de energie OPCOM, Hidroelectrica a renunţat în 2010 la un câştig de peste 90 mil. euro. În total, pe aceste contracte Hidroelectrica a dat 14,9 TWh în valoare totală de 1,8 mld. lei (433,7 mil. euro).

Cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica în 2010 au fost Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară, care are un contract până în 2018 cu producătorul de energie, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, fost EHOL Distribution, care de fapt era tot o parte din Energy Holding, Mittal Steel Galaţi şi Alpiq Romindustries (fost Buzzman Industries). Preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6 lei pe MWh (circa 29 de euro pe MWh), pentru energia pură vândută de Hidroelectrica, şi de 129,2 lei pe MWh (aproape 31 de euro pe MWh) prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei în reţea.

Alro şi Energy Holding sunt companiile care beneficiază de unele dintre cele mai bune preţuri la energia hidro, Compania Naţională a Huilei sau Societatea Naţională a Sării cumpărând MWh-ul cu până la 40% mai scump faţă de ruşii de la Alro. Potrivit informaţiilor publicate de OPCOM, bursa de energie, în 2010 preţul electricităţii pe piaţa spot a fost de 37,08 euro/MWh, iar pe cea a contractelor bilaterale a fost de 36,52 euro/MWh.

Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă în loc s-o vândă pe contracte directe, Hidroelectrica ar fi încasat 555,3 milioane de euro, cu 121,6 milioane de euro în plus.