♦ Florin Pogonaru: „Este o mare problemă cu lipsa bazelor de date ordonate, aşezate. Introducerea AI-ului va impune ordinea în firmele româneşti“ ♦ Andrei Georgescu, Promateris: „Productivitatea înseamnă ca toate acele procese repetitive să fie făcute cu o viteză mult mai mare“ ♦ Irinuca Văduva, ICDL: „Ne-am propus să arătăm ce pot face antreprenorul şi managerul obişnuit, fără bugete mari şi fără programatori“.
Inteligenţa artificială este un instrument important în creşterea productivităţii unei companii, fie că e vorba de o mică firmă, fie în cazul unei companii mari. Antreprenorii care se folosesc de AI nu doar că vor merge în ritm cu vremurile şi piaţa, ci vor avea posibilitatea chiar să facă pasul către nivelul următor şi să îşi suplimenteze veniturile cu un consum mai mic de resurse financiare şi de timp. Acestea au fost concluziile videoconferinţei Work Smart Digital – ICDL AI4Productivity, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu ICDL.
ICDL este abrevierea pentru International Certification of Digital Literacy, standardul internaţional de certificare a competenţelor digitale, recunoscut în peste 100 de ţări, folosit de peste 17 milioane de utilizatori, care oferă o garanţie a calităţii şi a relevanţei în formarea digitală în faţa companiilor, instituţiilor educaţionale şi administraţiilor publice din întreaga lume.
„Firmele care se adaptează, se poziţionează pentru etapa următoare, când altfel manevrăm uneltele, fac saltul către nivelul următor. Cei care au ştiut să folosească electricitatea nu numai pentru becuri şi telefonul nu numai pentru comunicare au sărit, se creează altfel de obiceiuri, se produc modificări pe care dacă nu le adopţi, ai rămas în urmă”, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Totuşi, antreprenorii nu ar trebui să se aştepte ca odată introdusă inteligenţa artificială în procesele companiei să existe un salt uriaş, mai ales în ceea ce priveşte veniturile. Astfel de efecte ar putea fi observate pe termen lung. Primul rezultat este chiar creşterea productivităţii.
„Productivitatea înseamnă ca toate acele procese repetitive să fie făcute cu o viteză mult mai mare. Poţi să scoţi rapoarte, să faci analiză pe acele rapoarte, să vezi dacă ai acces la bonuri, la casa ta de marcat, să vezi la ce ore ţi-au venit oaspeţii, care sunt orele moarte, cum îţi optimizezi costurile. Sunt foarte multe aspecte”, explică Adrian Georgescu, cofondator, Biodeck şi manager, Promateris.
De reţinut este faptul că adoptarea AI nu necesită bugete mari şi nici un proces complex de IT, lucru care ţine la distanţă antreprenorii de apropierea faţă de noile instrumente tehnologice.
„În ceea ce priveşte bariera, există şi o temere de complexitate. Acelor mici firme româneşti le e teamă de AI pentru că în viziunea generală AI este un proiect complex de IT, presupune bugete foarte mari, e destinat companiilor mari în general.”, explică Irinuca Văduva, general manager, ICDL România.
ICDL România a lansat programul ICDL AI4Productivity, o iniţiativă dedicată antreprenorilor, managerilor şi angajaţilor din IMM-uri care vor să folosească inteligenţa artificială pentru creşterea productivităţii, automatizarea activităţilor repetitive. Programul va fi disponibil pe platforma GhidAI.ro, iniţiativa ICDL România şi AOAR dedicată sprijinirii IMM-urilor în înţelegerea inteligenţei artificiale.
Odată trecuţi de bariera reticenţei de a folosi AI în favoarea lor, următorul pas, consideră Irinuca Văduva, este crearea unor competenţe aplicabile businessurilor pe care le au.
„Să ştie ce întrebări să pună şi ce rezultate să verifice. Şi aici intervine platforma ICDL AI4Productivity, care îi sprijină să treacă de la curiozitate, la formare şi impact concret”, adaugă ea.
Cu toate acestea, specialiştii ICDL au explicat cum se văd în practică, în veniturile unei firme, integrarea unor aplicaţii AI care să automatizeze activităţile repetitive. Un răspuns mai rapid la o ofertă venită pe mail poate consolida o relaţie de încredere cu clientul şi acest lucru se traduce în contracte semnate şi venituri pentru companie.
„Dacă îţi creşti volumul de ofertare, atunci vor creşte şi veniturile. Vine dintr-o economie de timp, dar are un impact direct pe creşterea de venituri”, spune Matei Dimitriu, ICDL România.
Astăzi, avansul tehnologic a ajuns într-un punct în care orice firmă din România sau din alte zone ale lumii are acces la aceleaşi tehnologii, lucru care le poate face competitive nu doar într-o piaţă locală, ci chiar una globală. Totuşi, pentru asta e nevoie de curiozitate.
„Un IMM din Buzău are acces la aceleaşi tehnologii ca o companie din Silicon Valley. Nu vorbim de top, dar este valabil, avem acces la tehnologie, trebuie să învăţăm să o folosim. Ca să transformi tehnologia dintr-un subiect de interes într-un instrument de lucru, trebuie să ai o oarecare curiozitate”, consideră Adrian Georgescu.
Iar Mihai Peca a întărit ideea că AI-ul şterge o parte dintre diferenţele care anterior existau între firme în funcţie de locul unde activau: „Eu consider că AI-ul este un sparring partner extraordinar. E ca şi cum ai fi un jucător de tenis la început de carieră şi ai posibilitatea să te antrenezi cu Federer”, spune specialistul ICDL România.
AI nu vine însă să „fure” locurile de muncă, însă utilizat corespunzător, poate contribui la creşterea productivităţii unei companii, prin înlocuirea unor task-uri care, în mod normal, necesită timp, dar şi bani.
Irinuca Văduva, general manager, ICDL România
► ICDL este International Certification of Digital Literacy, standardul internaţional de certificare a competenţelor digitale, recunoscut în peste 100 de ţări. Are mai mult de 20 de ani în România şi a suferit transformări importante până în era AI, s-a digitalizat şi s-a îmbunătăţit cu AI.
► În momentul acesta accesul la instrumentele AI s-a democratizat, e aproape universal, aproape gratuit. În ceea ce priveşte bariera, există şi o temere de complexitate. Acelor mici firme româneşti le e teamă de AI pentru că în viziunea generală AI este un proiect complex de IT, presupune bugete foarte mari, e destinat companiilor mari în general.
► Prin ICDL AI4Productivity vrem să arătăm că pragul de intrare este foarte scăzut, de fapt, nu necesită bugete mari, programatori, termene foarte îndelungate de implementare.
► Un antreprenor obişnuit identifică o activitate repetitivă pe care el o face în fiecare săptămână şi atunci poate să îşi creeze doar în câteva ore o microaplicaţie care să-l ajute să automatizeze total sau parţial unele dintre activităţile pe care le desfăşoară.
► Nu ne-am propus să impresionăm cu tehnologia, ci să arătăm ce se poate face de către antreprenorul şi managerul obişnuit, fără bugete mari şi fără programatori. Dar e importantă o rigoare şi ordine. E important să avem un strat de competenţe digitale de bază. Fără el, reticenţa, rezistenţa nu se vor elimina.
► E nevoie de rigoare, pentru că în momentul în care te apuci de treabă, trebuie să fii foarte serios, să-ţi identifici procesele, activităţile repetitive.
► Aş recomanda oricărui soloprenor sau antreprenor să nu se întrebe „ce tooluri de AI sunt cele mai bune, la ce ar trebui să fac mai bine abonament, ce ar trebui să îmi cumpăr”. Să înceapă cu întrebarea „unde pierd cel mai mult timp într-o săptămână?”. Şi atunci, practic, trecem de la curiozitate, la practică şi ne putem pune în aplicare nişte sisteme.
► Primul pas este clar curiozitatea. Pasul doi este formarea de competenţe aplicate. Adică putem să învăţăm pe cont propriu, dar putem să ne branşăm şi la nişte programe absolut valide, care asta fac: dezvoltă competenţe aplicate în AI.
► Trebuie să ştii ce întrebări să pui, să ştii să îţi verifici rezultatele pe care le primeşti şi trebuie să integrezi apoi instrumentele respective în procese. Atenţie că AI-ul ne poate răspunde cu o încredere extraordinară, dar tot timpul trebuie să fim conştienţi că AI poate fi un coleg extraordinar de bun, mult mai rapid, dar trebuie verificat şi coordonat.
► Tot timpul la competenţe digitale România stă cel mai prost din spaţiul Uniunii Europene. E un decalaj digital între urban şi rural, dar totuşi nu suntem atât de bine nici la nivel urban. Alte ţări au politici coerente de dezvoltare a competenţelor digitale şi nu au teamă de autoevaluare practică.
Florin Poganaru, preşedintele AOAR
► Nu am dat atenţie în IMM-urile româneşti la competenţele digitale de bază ale angajaţilor. Şi acest lucru s-a acumulat şi a devenit cultural ca un fel de barieră în adoptarea AI-ului.
► Trebuie să înţelegem că AI-ul disciplinează firmele româneşti. Este o mare problemă cu lipsa bazelor de date ordonate, aşezate. Introducerea AI-ului va impune ordinea în firmele româneşti.
► Este foarte grav să pierdem ritmul introducerii AI în business, dar şi în general pentru societatea românească. A nu antrena AI-ul pe limba română, pe subiecte româneşti, în măsura în care toată lumea caută pe AI, nu mai caută pe Google spunsurile la întrebări, va face ca, fiind un AI neantrenat pe date româneşti, s nu mai avem răspunsuri şi cultura românească să dispară.
► Aş începe să mă uit la funcţia de contabilitate. Ce am făcut cu ea? Eventual, ca o cafeanea de exemplu, am dat-o unei firme de contabilitate să nu angajez contabil. Acele X sute de euro pe lună pot să nu le mai platesc, să le fac cu un AI antrenat pe aşa ceva.
► Nu sunt antrenamente pentru subiectele româneşti şi asta este marea problemă care ne paşte. Revenind la IMM-uri, este momentul să facem lucruri practice pentru ele.
► Firmele care se adaptează, se poziţionează pentru etapa următoare, când deodată altfel manevrăm uneltele, sunt acolo şi au evoluat. Cei care au ştiut să folosească electricitatea nu numai pentru becuri şi telefonul nu numai pentru comunicare au crescut. Se creează altfel de obiceiuri, se produc modificări pe care dacă nu le adopţi, ai rămas în urmă.
► Câştigi două ore cu AI, dar nu te aştepta că după ce ai câştigat două ore, treci totul pe AI şi ai scăpat de grijă.
► Trebuie să pornim prin a avea succese uşoare. Trebuie să creezi cultura de a folosi AI în chestii practice mici şi o să vezi că lumea îşi reorganizeazş cel puţin din acel moment datele, să poată intra în joc mai departe. Începe să simtă pe propria piele avantajele.
► Diferenţa o vor face cei care au cultura AI-ului, ICDL-ul este despre utilizarea tehnologiilor. Haideţi să lăsăm visurile, că creăm noi la nivelul de IMM-uri lucruri noi, tehnologii noi, haideţi să avem ca scop să fim buni utilizatori de tehnologie.
► Marea mea problemă este cum fac eu să nu-mi răspundă AI-ul ce-mi place mie şi să moderăm această chestiune.
► În momentele acestea de dezorientare profundă, problema investitorilor din România nu ar trebui să fie legată de oprirea investiţiilor, ci trebuie să fie deschişi să investească în continuare în AI.
Adrian Georgescu, co-founder Biodeck şi manager Promateris
► Pentru o companie mică, AI înseamnă timp redus de execuţie. Oamenii au temerea că suntem înlocuiţi şi din motivul acesta nu îmbrăţişează, nu adoptă AI-ul.
► Dar productivitate înseamnă ca toate acele procese repetitive să fie făcute cu o viteză mult mai mare. Mai durează ceva timp până când AI-ul îţi va reduce munca, până când toată lumea va folosi AI.
► Poţi să scozi rapoarte, să faci analiză pe acele rapoarte, să vezi dacă ai acces la bonuri, la casa ta de marcat, să vezi la ce ore ţi-au venit oaspeţii, care sunt orele moarte, cum îţi optimizezi costurile. Sunt foarte multe aspecte. Să zicem că un barista are mereu mâinile ocupate cu servirea clienţilor, cu cafele şi atunci nu poate să dea e-mail-uri. Dar productivitatea se vede în analiza de contracte, completarea contractelor, lucrurile care sunt de-a dreptul plictisitoare.
► Dacă fiecare angajat beneficiază de o oră mai puţin de muncă, acel IMM ajunge să aibă câte şase sau şapte angajaţi în plus, gratis. Pentru că economia de o oră se vede.
► În primul rând, trebuie să te uiţi la structura de cost. Variază de la un business la altul, dar îţi trebuie o curiozitate pentru a rezolva o problemă. Primite accesul la mail-urile tale ca să vadă care e stilul tău de scris.
► Noi suntem o fabrică de bioplastice şi deservim industria de retail cu ambalaje de unică folosinţă şi în cadrul companiei noastre am folosit AI-ul pentru a ne dezvolta propria aplicaţie de producţie în care culegem informaţiile de la liniile de producţie, de la operatori în timp real, acordăm KPI-urile.
► Comunicarea e o competenţă necesară pentru a lucra cu inteligenţa artificială. O comunicare concisă, dar în acelaşi timp specifică, e una care te va ajuta să ajungi departe. Lipsa competenţelor se vede şi în faptul că nu au folosit instrumentele şi nu au învăţat la timpul potrivit care sunt instrumentele ca eu să fiu mai specific în solicitarea mea.
► Un IMM din Buzău are acces la aceleaşi tehnologii ca o companie din Silicon Valley. Nu vorbim de top, dar este valabil, avem acces la tehnologie, trebuie sa învăţ m s o folosim. Ca să transformi tehnologia dintr-un subiect de interes într-un instrument de lucru, trebuie să ai o oarecare curiozitate.
► Alegeţi cea mai curioasă persoană din firmă şi împreună cu ea veţi putea avea nişte răspunsuri, nişte prime rezultate care ulterior vor da entuziasmul să înveţi mai mult.
► Pentru mulţi antreprenori din România care au 200-300 de sarcini pe zi, pentru ei, din păcate, AI a rămas un proiect distant. Dacă şi-ar aloca timpul pentru a învăţa, poate că cele 200 de de sarcini ar putea fi rezolvate cu mult mai multă graţie.
Mihai Peca, ICDL România
► Oamenii care fac business în România pot să îşi creeze mici aplicaţii care sunt utile, pornind de la o problemă reală pe care o au. Curiozitatea este primul pas şi următorul este crearea de competenţe reale, să facem acest transfer de competenţe reale.
► Vedem cum trecem de la procese repetitive la micro aplicaţii, construite cu AI.
► Nu mai ai nevoie de echipe de programatori. Pentru un antreprenor la început de drum, din zona IMM-urilor, probabil este dificil să se gândească de la un punct că trebuie să meargă către o firmă de software, să construiască un software dedicat.
► Sunt foarte multe provocări, poate antreprenorul nu are o bază tehnică care să-i permită exact să exprime foarte clar din prima de ce are nevoie. Noi luăm procesele repetitive şi vedem cum le transformăm în prototipuri de aplicaţii. Ideea nu este să înlocuim oamenii.
► Datele există, doar că devine o provocare foarte mare modul în care acestea se transformă în acţiuni. Nu trebuie să ne descurajeze, trebuie doar să înţelegem cum punem aceste date la lucru. Le avem în Excel, e-mailuri, facturi, oferte, exporturi din diferite platforme de contabilitate.
► Spre exemplu, putem avea o aplicaţie care porneşte de la o provocare concretă: antreprenorul primeşte balanţa contabilă şi nu poate să extragă rapid o imagine managerială din ea. Aplicaţia nu are rolul de a înlocui contabilul, rolul e să ajute managerul să pună întrebări mai bune: cum stăm cu lichiditatea, de ce cresc anumite cheltuieli, ce se întâmplă cu profitabilitatea. Există diferenţe faţă de perioada anterioară.
► Este foarte important să ştim cum dăm o sarcină. Dacă spui Prompt Engineering poate să pară în sine ceva extrem de inabordabil, dar de fapt este un subiect pe care ar trebui să ni-l însuşim. Trebuie să învăţăm lucrul acesta într-un mod organizat, pentru că fiecare prompt are o structură anume.
► Beneficiul real nu e tehnologia în sine, ci timpul pe care îl câştigăm. Există provocări. Nu spune nimeni că ne vom aşeza în faţa computerului şi automat IMM-ul nostru va începe să producă. Productivitatea, încasările, profiturile nu vor creşte peste noapte, dar e un început pe care îl avem. AI-ul devine valoros atunci când rezolvă o problemă concretă.
► Această iniţiativă AI4Productivity va fi disponibilă pe platforma ghidai.ro, încercăm să fim în prima linie, să folosim, să testăm şi, bineînţeles, să ne bucurăm de beneficiile pe care le aduce AI.
► Eu consider că AI-ul este un sparring partner extraordinar. E ca şi cum ai fi un jucător de tenis la început de carieră şi ai posibilitatea să te antrenezi cu Federer.
Matei Dimitriu, ICDL România
► Cred că la proiectele mari este o rată foarte mare de insucces şi plus că durează, te întâlneşti cu furnizorul de soft, te întorci, mai faci o analiză. În cazul acesta (prin aplicaţie AI-n.red.), analiza este instantanee, prototipul este funcţional, îl putem îmbunătăţi în fiecare zi, fără să mai semnăm un contract, pur şi simplu constantând că ne lipseşte ceva. Acest lucru mi se pare un avantaj fabulos.
► Am ajuns pe lucruri simple să valideze AI-ul decizii, dar vom ajunge şi acolo unde AI va lua o mulţime de decizii, dar care au fost definite, validate şi certificate tot de om.
► AI îţi va răspunde întotdeauna la tot ce există deja. Deci, dacă există un model al businessului pe care ţi le imaginezi, AI ţi-l va da. Dezavantajul este că îţi va da un răspuns destul de standard. De aici începe abilitatea fiecăruia să extragă din AI şi din propria imaginaţie şi creativitate ceva cu care să se diferenţieze.
► AI mă surprinde de cele mai multe ori prin modul în care raţionează şi informaţiile pe care mi le dă. Şi mă surprinde cel mai tare în momentul în care spune „Acest serviciu este inaccesibil în acest moment”. Aici e un risc pentru că te obişnuieşti să depinzi de el cumva, să-ţi facă viaţa mai uşoară, mai ales pentru cei mai tineri, care nu au experienţă. Trebuie gândită bine apropierea de AI şi modul în care îţi construieşti raţionamente şi gândire critică şi în afara utilizării lui. Pentru că e mai mult decât o oglindă, la început este un îndrumător şi dacă ajungi să te bazezi numai pe el, nici asta nu te ajută.
► Progresul societăţii româneşti în adoptarea AI va creşte ca ritm odată ce mai multă lume va încerca.
► Cred că gradul de utilizare AI va fi mult mai ridicat dacă există această preocupare pentru educaţie, ceea ce e un risc în România, mai ales în contextul diferenţelor dintre urban şi rural. Trebuie cumva împins şi în direcţia asta. Au existat tot felul de proiecte şi pentru digitalizare, biblioteci digitale, online. Cred că trebuie insistat şi AI şi noile tehnologii, în general, trebuie duse şi în aceste huburi pentru a asigura o dezvoltare cât mai largă. Va creşte cu doi digiţi.
