• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
Special

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. De ce e importantă educaţia din primii ani: „Până la vârsta de trei ani, creierul copilului se dezvoltă în procent de 80%“

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. De ce e importantă educaţia din primii ani: „Până la vârsta de trei ani, creierul copilului se dezvoltă în procent de 80%“

Valentina Secară: Fiecare copil este unic şi principiul de a adapta procesul educaţional la nevoile fiecărui copil, la ritmul sau de învăţare şi tipul de învăţare care îl reprezintă. Apoi a fost includerea pasiunilor copilului, a experienţelor sale, a culturii căreia îi aparţine, în procesul educaţional.

Autor: Ramona Cornea

08.08.2022, 00:05 1098

Educaţia timpurie pune bazele vieţii de adult, bazele întregii existenţe ulterioare, astfel că este foarte important ca părinţii să pună accentul pe acest tip de formare, este de părere Valentina Secară, pedagog şi fondatoarea grădiniţelor cu profil britanic Acorns Nurseries şi a Conferinţei de educaţie timpurie.

„Educaţia timpurie este baza existenţei ulterioare. În primii ani de viaţă se instalează comportamentele, credinţele, atitudinile exersate apoi în viaţa adultă. Felul în care va interacţiona un adult va fi rezultatul modului în care s-a realizat comunicarea cu el în jurul vârstei de 18 luni, spre exemplu. Modul în care cunoaşte lumea, curiozitatea, capacitatea de a depăşi obstacole, flexibilitatea, dar şi fobiile, anxietăţile, rezistenţa la schimbare, toate îşi au rădăcina în primii şapte ani de viaţă“, a spus ea pentru ZF.

În plus, ea subliniază că, până la vârsta de trei ani creierul copilului se dezvoltă în procent de 80%, sunt acele ferestre de oportunitate despre care vorbesc specialiştii, care, dacă nu sunt fructificate, se închid.

„Este o vârstă ideală pentru a se deprinde cunoştinţele, abilităţile, anumite conexiuni neurale care, dacă nu sunt stimulate, mor. Din acest motiv, vorbim de educaţie timpurie şi impactul său major asupra a tot ce este şi face adultul. În plus, eu cred că diferenţa dintre generaţiile actuale şi cele ce vor urma o vă face nu doar cantitatea actului educaţional, ci calitatea acestuia, cum se realizează, în ce condiţii. Şi aceasta ar trebui să ne fie motivaţia în a acorda atenţia necesară, sprijinul şi investiţia în educaţia timpurie şi în cei care o oferă“, a completat Valentina Secară.

Valentina Secară este mama a trei copii, este educator-învăţător format în sistemul românesc, însă care nu şi-a găsit locul „în cancelarie“. A încercat să îşi crească copiii aşa cum fost ea crescută, însă nimic nu părea să funcţioneze şi a realizat că generaţiile s-au schimbat. Mai mult, şi-a dat seama că sistemul educaţional românesc nu mai corespunde nevoilor reale ale copiilor săi, că nu îi pregăteşte pentru viaţa, profesiile, provocările pe care urmau să le aibă. Astfel, a luat decizia de a deschide o instituţie de învăţământ care să folosească principii şi metode educaţionale ale sistemului britanic.

„În 2004, având contact cu ambele sisteme de învăţământ, atât cel britanic, cât şi cel românesc, am ales să implementez sistemul din Marea Britanie, mai precis din Anglia şi Tara Galilor întrucât acesta punea accent pe toate tipurile de inteligenţă, ci nu doar pe cea intelectuală, pe care o regăseam a fi dezvoltată de sistemul românesc.  

Mi-a plăcut ideea conform căreia “fiecare copil este unic“ şi principiul de a adapta procesul educaţional la nevoile fiecărui copil, la ritmul sau de învăţare şi tipul de învăţare care îl reprezintă. Apoi a fost includerea pasiunilor copilului, a experienţelor sale, a culturii căreia îi aparţine, în procesul educaţional“, spune ea.

Astfel, în 2006, a pus bazele primei creşe private, iar apoi a fondat şi o grădiniţă cu profil britanic şi a început să facă voluntariat în creşe şi grădiniţe de stat.

În ceea ce priveşte punctele forte ale învăţământului din România, Valentina Secară vorbeşte despre tradiţia din sistemul de învăţământ local, despre amestecul dintre tradiţie şi inovaţie, precum şi despre pasiunea cu care profesează cadrele didactice din şcoli.

La polul opus, printre punctele slabe vede lipsa de continuitate, materialul didactic foarte stufos sau lipsa investiţiilor.

„Punctele slabe sunt legate de lipsa de continuitate şi schimbările implementate de fiecare ministru, o curricula foarte stufoasă şi de cele mai multe ori lipsită de aplicabilitate, lipsa unei predări diferenţiate şi uniformizarea actului educaţional, lipsa investiţiilor şi a unui plan pentru pregătirea cadrelor didactice, în acord cu tipul de cunoştinte, valori, atitudini de care au nevoie copiii şi pe care ar trebui să le predea la şcoală“, a concluzionat Valentina Secară.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: -0,0182
Ieri: 4.9480
Azi: 5.0130
Diferență: -1,1477
Ieri: 5.0712
Azi: 5.6906
Diferență: 0,4253
Ieri: 5.6665
Azi: 5.0700
Diferență: -0,8584
Ieri: 5.1139