Românii cu studii superioare au un grad de mulţumire de timpul lor liber de 7,9 puncte, cel mai mare nivel din UE. La nivelului Uniunii Europene, media este de 6,9 puncte. @De regulă, printre statele membre ale UE, gradul de mulţumire cu privire la acest indicator scade odată cu creşterea nivelului de educaţie, dar în România nu se această tendinţă.
Românii cu studii superioare sunt pe primul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Eurooene după gradul de mulţumire de timpul lor liber, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, Românii cu studii superioare au un grad de mulţumire de timpul lor liber de 7,9 puncte, măsurate de Eurostat pe o scară de la 0 (deloc mulţumit) la 10 (pe deplin mulţumit). La nivelului Uniunii Europene, media este de 6,9 puncte.
„Timpul pe care oamenii îl petrec în afara activităţilor lor legate de muncă are un impact major asupra sentimentului lor de bunăstare, fericire şi satisfacţie în viaţă”, scrie Eurostat.
Dacă ne uităm la satisfacţia faţă de timpul liber pe nivel de educaţie, observăm o uşoară tendinţă conform căreia persoanele cu un nivel de educaţie mai scăzut sunt mai mulţumite de volumul timpului liber şi această satisfacţie scade cu cât nivelul de educaţie este mai ridicat. Acest lucru se poate observa la nivelul UE, cu niveluri de satisfacţie de 6,9, 6,8 şi 6,6 puncte pentru învăţământul primar, secundar şi, respectiv, terţiar.
Aşadar, de regulă, printre statele membre ale UE, gradul de mulţumire cu privire la acest indicator scade odată cu creşterea nivelului de educaţie, dar în România nu se această tendinţă.
„Datele din 14 ţări UE arată acest model, iar în două ţări cetăţenii cu învăţământ secundar şi terţiar au niveluri egale de satisfacţie, în timp ce persoanele cu studii primare se declară mai mulţumite. Modelul opus poate fi observat în Grecia, Bulgaria, Italia, Lituania şi România”, adaugă Eurostat.
Per total, în 2022, satisfacţia faţă de cantitatea de timp liber în UE a fost în medie de 6,8 puncte. Scorul a rămas neschimbat în comparaţie cu rezultatul sondajului anterior din 2018. Au fost 11 ţări UE care au obţinut 7,0 puncte sau mai mult. Cele mai mari scoruri au fost în Finlanda (7,7), Danemarca şi Slovenia (ambele 7,5). La celălalt capăt al clasamentului se aflau două ţări ale UE unde nivelul de satisfacţie a fost sub 6 puncte, şi anume Bulgaria (5,7) şi Grecia (5,5).
Cele mai înalte niveluri de satisfacţie s-au înregistrat în rândul persoanelor cu studii primare în Finlanda (8,2), Slovenia şi Suedia (ambele la 7,9) şi persoanele cu studii terţiare din România (7,9).
Oamenii care locuiesc în gospodării fără copii în întreţinere sunt mai mulţumiţi de volumul timpului lor liber decât cei care trăiesc în gospodăriile cu copii aflaţi în întreţinere. Acest lucru este valabil în întreaga UE, excepţie fiind ţări precum România, Letonia şi Grecia, unde nivelurile de satisfacţie sunt mai degrabă egale pentru aceste grupuri.
Atât în 2018, cât şi în 2022, bărbaţii şi femeile şi-au exprimat acelaşi nivel de satisfacţie faţă de volumul timpului lor liber, cu o medie de 6,8 puncte. Din punct de vedere al vârstei, cea mai mare rată de satisfacţie faţă de volumul de utilizare a timpului liber s-a înregistrat în rândul persoanelor în vârstă (65 de ani şi peste), cu 7,6 puncte, urmate de grupa cea mai tânără (16-24 de ani), cu 7,1. Cei mai puţin mulţumiţi au fost cei cu vârste între 35 şi 49 de ani. În ceea ce priveşte gradul de urbanizare, oamenii care locuiesc în oraşe mici şi suburbii, cât şi în zonele rurale au fost puţin mai mulţumiţi de timpul liber (6,8) decât oamenii din oraşele mari.
