♦ Elevii din mediul rural au obţinut un scor mediu de 38,9 la o testarea realizată de Brio şi UiPath Foundation, în timp ce elevii din mediul urban au obţinut un scor mediu de 62,9 ♦ „Este o diferenţă marcantă, solidă, serioasă şi îngrijorătoare pentru că este un semnal al unei inegalităţi care nu ne miră, o cunoaştem, dar ne deranjează şi vrem să o vedem dispărută”.
Elevii din mediul rural au obţinut un scor mediu de 38,9 puncte din 100 la o testare realizată de Brio şi UiPath Foundation, în timp ce elevii din mediul urban au obţinut un scor mediu de 62,9, adică cu 24 de puncte mai mult.
„Mediul de provenienţă influenţează masiv. Testul Brio dă scoruri între zero şi 100, iar subeşantionul din zona urbană are o medie de 62,9 puncte, iar cel din zona rurală are o medie de 38,9 de puncte pe această scală. Este o diferenţă marcantă, solidă, serioasă şi îngrijorătoare pentru că este un semnal al unei inegalităţi care nu ne miră, o cunoaştem, dar ne deranjează şi vrem să o vedem dispărută”, a spus Dragoş Iliescu, chief scientist şi fondator al Brio, în cadrul evenimentului Starea naţiunii - Nivelul alfabetizării digitale în România. Rezultatele raportului mai arată că există o diferenţă nesemnificativă între nivelul mediu de alfabetizare digitală în favoarea fetelor, acestea obţinând un scor mediu de 51,6 din 100, în timp ce băieţii au scorul mediu de 48,8.
„Raportul de anul acesta ne confirmă faptul că decalajul dezvoltării competenţelor digitale nu va fi recuperat atâta timp cât copiii din medii vulnerabile nu vor avea acces la mijloacele digitale necesare pentru a-şi forma o atitudine pozitivă faţă de tehnologie şi pentru a conştientiza potenţialul transformativ al acesteia. Concluziile raportului oferă informaţiile de care este nevoie pentru a iniţia schimbarea la nivel sistemic, dar pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie ca schimbarea să înceapă din centrul sistemului”, spune Raluca Negulescu-Balaci, director executiv, UiPath Foundation. Ramona Cornea
Conform raportului, atitudinea pozitivă faţă de tehnologie, nivelul de alfabetizare digitală a părinţilor, timpul petrecut pe dispozitiv, gradul de utilizare, nivelul de complexitate a dispozitivului şi auto-eficacitatea digitală se numără printre factorii cel mai puternic asociaţi cu nivelul de alfabetizare digitală a elevilor.
Media scorurilor la alfabetizarea digitală este cu 26,1 puncte mai ridicată în cazul elevilor care au declarat că deţin propriul dispozitiv. Nivelul alfabetizării digitale este cu atât mai ridicat cu cât există mai multe dispozitive în locuinţă, creşterea fiind între 5 şi 10 puncte pentru fiecare dispozitiv în plus. Cu cât este mai mare numărul de ore petrecute pe dispozitive electronice, cu atât este mai crescut şi scorul mediu al alfabetizării digitale, creşterea fiind de aproximativ 10 puncte pentru fiecare 5-10 ore/săptămână petrecute în plus pe dispozitiv. Cu cât dispozitivul preferat de copil este mai complex, cu atât nivelul acestuia de alfabetizare digitală este mai ridicat, creşterea fiind egală cu aproximativ 30 de puncte între telefon şi tabletă sau între tabletă şi computer
Datele au fost culese în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023. Raportul se bazează pe un eşantion de 2.312 aplicări valide ale setului de instrumente de colectare a datelor, în rândul populaţiei de elevi (clasele I-XII) din România. Pe lângă datele colectate de la elevi, au fost colectate date şi de la câte unul dintre părinţii/tutorii acestora.
