Special

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Cum arată învăţământul preuniversitar pe judeţe. Numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţe. Cele mai mari scăderi au fost în Gorj, Vaslui şi Teleorman

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Cum arată...

Autor: Ramona Cornea

24.04.2023, 00:07 495

♦ În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu, până la mai puţin de 40.000 ♦ În Vaslui, scăderea a fost de 25%, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000, iar în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%, până la puţin peste 33.600 ♦ Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în cinci judeţe şi în Capitală ♦ Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%, urmată de cea din Bucureşti, cu 13%, de Braşov, cu 8%, şi de Cluj, cu 3,4%.

Declinul demografic al României a afectat şi populaţia cuprinsă în sistemul de educaţie. Astfel, numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a scăzut în ultimul deceniu în 38 dintre judeţele României, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizate de Ziarul Financiar.

Cele mai mari scăderi au fost în Gorj, Vaslui şi Teleorman.

În Gorj, numărul elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar a scăzut cu 28% în ultimul deceniu, de la 54.900 în 2012 până la mai puţin de 40.000 copii în anul 2021.

În Vaslui, scăderea a fost de 25%, de la circa 65.400 de elevi până la aproape 49.000, iar în Teleorman numărul elevilor a scăzut cu 24%, până la puţin peste 33.600.

Creşteri ale numărului de elevi în ultimul deceniu au fost înregistrate în şase judeţe şi în municipiul Bucureşti. Cea mai mare creştere a fost în Ilfov, de 22%, de la circa 35.900 de copii la puţin peste 43.740, urmată de cea din Bucureşti, cu 13%, de Braşov, cu 8%, şi de Cluj, cu 3,4%.

În Bucureşti, numărul elevilor a crescut de la circa 213.400 în 2012 la puţin peste 240.850 în anul 2021, în Braşov numărul lor a ajuns la 71.216 în 2021, în creştere de la 65.878 în 2012, iar în Cluj au fost 81.037 de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar în 2021, în creştere de la 78.387 în 2021.

Un raport al Comisiei Europene despre starea învăţământului din România punctează că eforturile României de a îmbunătăţi sistemul de educaţie se bazează pe recrutarea şi selecţia viitorilor profesori.

„Ambiţia României de a îmbunătăţi rezultatele educaţionale se bazează în mare parte pe forţa sa de predare actuală, care este relativ tânără. În ultimii ani, politica României faţă de profesori s-a concentrat pe îmbunătăţirea procesului de recrutare şi selecţie a viitorilor profesori, în special pentru şcolile din zonele rurale şi defavorizate economic”, scrie raportul citat.

Reformele şi politicile statului au vizat creşterea stimulentelor financiare şi a altor măsuri pentru a face profesia mai atractivă. Progresul asupra acestor politici este limitat din cauza numărului mare de şcoli din zonele rurale, care rămân neatractive pentru profesorii cu înaltă calificare, notează Comisia Europeană.

În plus, impactul statutului socioeconomic asupra rezultatelor educaţionale este mare şi echivalent cu aproximativ trei ani de şcolarizare, adică copiii din medii socioeconomice mai înalte au un nivel educaţional cu trei ani mai avansat decât semenii lor din medii socio­economice inferioare.

„Acest lucru perpetuează inegalităţile de la o generaţie la alta. Există o diferenţă de 39 de puncte procentuale în ratele de subperformanţă între studenţii din medii socioeconomice înalte (10,8% performanţe insuficiente) şi studenţii din medii socioeconomice scăzute (49,8% perfor­manţe insuficiente). Acest decalaj de subperformanţă în România este cel mai mare din UE, media UE fiind de 19,3 puncte procentuale”, scrie raportul Comisiei Europene.

În 2021, rata tinerilor de 18-24 de ani care nu au absolvit liceul şi nu sunt în învăţământ sau formare s-a îmbunătăţit uşor, atingând din nou nivelul din 2019, de 15,3%. Cu toate acestea, aceasta rămâne semnificativ mai mare decât media UE, care este de 9,7%.

Rata celor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare diferă şi între regiuni: de la 7,9% în Bucureşti la aproape 23% în regiunea de sud-est. Elevii expuşi riscului de a abandona şcoala tind să fie concentraţi în şcolile defavorizate din zonele rurale, care nu dispun de resurse şi de profesori cu experienţă, scrie un raport al OCDE din 2022. Mulţi tineri români părăsesc sistemul şcolar fără a dobândi abilităţile necesare pentru a intra pe piaţa muncii, una cu nevoi în schimbare rapidă şi continuă.