Special

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Ce caută tinerii liceeni şi studenţi în universităţile din străinătate? Studii ancorate în practică, noi orizonturi culturale şi programe de nişă care nu se regăsesc în oferta din ţară

Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Ce caută...

Autor: Georgiana Mihalache

08.05.2023, 00:07 352

Posibilitatea de a învăţa în şcoli din străinătate cum să aplice noţiunile în practică, în domeniile preferate este pentru mulţi tineri o motivaţie suficientă ca la finalul liceului sau al studiilor de licenţă să caute oferte educaţionale în afara graniţelor. În plus, accesul la o cultură nouă la începutul vieţii de adult şi programe mult mai nişate pe pasiunile lor sunt printre motivele pentru care an de an tinerii aleg să se specializeze în alte ţări. Preferatele rămân Olanda, Belgia, Germania, Italia şi Franţa Totuşi, este nevoie de finanţare pentru a trăi pe cont propriu într-o altă ţară, iar Alexandru Ghiţă, la rândul lui fost student în străinătate, a venit cu soluţia FINS, un serviciu de finanţare prin care tinerii care vor să plece la studii, nefinanţabili pentru bănci, primesc un credit de până la 25.000 de euro pe perioada studiilor Trendul începe să fie favorabil şi României, fiind cereri de finanţare şi pentru universităţi din ţară, în special cele de Medicină. Ce planuri au viitorii medici, ingineri, economişti şi avocaţi?

„Multe dintre programele la care merg studenţii pe care îi finanţăm noi sunt programe de ştiinţe aplicate, ele sunt foarte concrete, foarte ancorate în practică. Focusul este de a-i face pe oameni profesionişti, să poată lucra în domeniul lor de mâine. Sunt şi oameni care vor anumite programe care sunt mult mai de nişă, pe care poate nu le regăsesc aici. Mai sunt şi cei care se regăsesc mai degrabă într-o cultură vestică decât cea din România, dar aş zice că sunt mai degrabă o minoritate“, a explicat Alexandru Ghiţă, preşedintele FINS.

Cu două linii de garantare de la Fondul European de Investiţii, în 2019 FINS acorda şi primele credite, iniţial studenţilor care mergeau la master, pe urmă şi liceenilor pentru studii de licenţă.

Pragul maxim de finanţare pe care îl poate primi un tânăr este de 25.000 de euro pe parcursul studiilor, iar banii merg în taxele de şcolarizare, transport, hrană, chirie, bani de buzunar. Valoarea creditelor semnate până în prezent a ajuns la peste 4 mil. euro. Circa 80% dintre tinerii finanţaţi sunt români, iar restul vin din  Grecia, Estonia, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Ungaria, Franţa şi Slovacia.

 

Educaţie financiară „la firul ierbii“

Liceenii şi studenţii trebuie să gândească un buget de care ar avea nevoie pentru a primi finanţare, pentru mulţi fiind prima dată când sunt puşi în faţa unor realităţi de adulţi. Mai mult, în ultimii doi ani, pe măsură ce preţurile au început să crească la nivelul întregii Europe, iar costul de trai s-a modificat, tinerii încep să fie tot mai conştienţi de realităţile economice pe care le trăiesc la tranziţia spre maturitate.

„Studenţii au devenit mai conştienţi de realităţile creditului lor, sunt mai cumpătaţi, nu mai ies în oraş, ci aleg să gătească, îşi iau joburi part-time mai repede decât o făceau înainte. Dacă până acum erau oameni care luau finanţare de la FINS şi se concentrau exclusiv pe studii, acum e o pondere din ce în ce mai mare de oameni care iau minimum de finanţare şi muncesc part-time pentru a reuşi să se susţină“, a mai spus preşedintele FINS.

Cele mai scumpe ţări ca nivel de trai pentru tinerii care merg în străinătate sunt Marea Britanie, Norvegia şi Elveţia.


Criteriile tinerilor

Limba ţării în care vor studia trei-patru sau chiar şase ani contează cel mai mult în momentul deciziei pentru o universitate anume din vestul Europei. Astfel, cei mai mulţi aplicanţi merg în ţările unde există programe educaţionale în engleză.

► Tinerii s-au orientat cel mai mult spre Olanda, Belgia, Germania, Italia, Franţa, Irlanda, Spania, Austria, Finlanda şi Suedia, acesta fiind topul primelor zece ţări în care pleacă tinerii.

► Din aplicanţii care au primit finanţare de la FINS, 20% spun că vor să se întoarcă acasă, 50% nu au această intenţie, iar 30% sunt încă nehotărâţi şi aşteaptă să vadă cum merg lucrurile pentru a lua o decizie. Totuşi, planul „de acasă“ se mai schimbă pe parcurs.


Cum a apărut FINS?

Luând contact cu mai mulţi tineri care aplicau la diverse universităţi prin intermediul platformelor pe care le gestiona, Alexandru Ghiţă a observat că aproape jumătate dintre ei, deşi erau acceptaţi la universităţi de prestigiu, nu se înmatriculau din cauza lipsei resurselor financiare.

Eticheta pusă acestor tineri este de NINJA – no income, no job, no asset –, adică fără venituri, job sau bunuri pe care să le pună la bătaie pentru un credit. Aşa a apărut ideea FINS, singurul serviciu de finanţare din Europa Centrală şi de Est care oferă credite pentru studii de licenţă şi master în Europa.

„Suntem implementatorii unei politici europene de coeziune, adică motivul pentru care există garanţiile europene este ca decizia politică la nivelul Uniunii Europene să sprijine mai multă coeziune europeană, mobilitatea studenţilor dintr-o ţară în alta, dezvoltarea de skill-uri la universităţi importante. Felul în care fac treaba asta constituie aceste linii de garantare care permit operatorilor ca noi să ofere produsele astea unor oameni care au totuşi mult risc asociat cu ei“, a mai precizat Alexandru Ghiţă.

 

Pariul pe potenţial

Preşedintele FINS crede că, deşi băncile şi instituţiile financiare din întreaga lume văd doar riscuri în tinerii care vor un credit de studii, ei sunt, de fapt, viitorul societăţii, de la medici la avocaţi, economişti, bancheri, cei care peste câţiva ani vor lua decizii care pot mişca lumea.

„Accesul la finanţare deblochează poteţialul, sunt oameni cu potenţial mare pe care şi-l pot fructifica la maximum dacă ajung în alte contexte internaţionale. Avem un exemplu de un student pe care l-am finanţat, vrând să meargă la un master în arhitectură în Danemarca, combinat cu geodezie, pentru că intenţia lui este să facă parte din echipa care va construi primele adăposturi pentru oameni pe Marte“, a mai spus Alexandru Ghiţă.

De altfel, şi el are o experienţă internaţională în ţări precum Franţa şi Singapore, unde a studiat la INSEAD (Institutul European al Administraţiei şi Afacerilor), Marea Britanie.

„Mi-a adus multe câştiguri din zona de dezvoltare personală, competenţe tehnice, dar şi deschidere spre comunitatea absolvenţilor de INSEAD. Vasta majoritate a celor care studiază în străinătate sunt nişte oameni interesanţi, este o plăcere să construieşti proiecte cu ei, să discuţi cu ei. Este unul dintre avantajele studiilor la şcolile de top“, a completat preşedintele FINS.

Alexandru Ghiţă, preşedintele FINS: Vasta majoritate a celor care studiază în străinătate sunt nişte oameni interesanţi, este o plăcere să construieşti proiecte cu ei, să discuţi cu ei. Este unul dintre avantajele studiilor la şcolile de top.