• Leu / EUR4.9419
  • Leu / GBP5.6702
  • Leu / USD4.9805
Special

Educaţie, stil de viaţă şi welness. Cine formează viitorii meseriaşi? Învăţământul profesional a început să-şi reia avântul, dar mai are mult de recuperat până să ajungă la valorile din vremurile sale bune

Educaţie, stil de viaţă şi welness. Cine formează viitorii meseriaşi? Învăţământul profesional a început să-şi reia avântul, dar mai are mult de recuperat până să ajungă la valorile din vremurile sale bune

Piaţa muncii pierde meseriaşi, fie pentru că pleacă din ţară, fie că ies la pensie. Se simte o lipsă acută de meseriaşi, având în vedere că majoritatea sunt aproape de vârsta de retragere din activitate, foarte mulţi au plecat de-a lungul anilor în străinătate, iar noile generaţii dau puţini muncitori calificaţi.

Autor: Ramona Cornea

25.07.2022, 00:07 358

În ultimii 26 de ani, numărul elevilor înscrişi în învăţământul profesional a scăzut cu 60% În 1995, în şcolile profesionale din România erau înscrişi mai mult de 286.000 de elevi, iar în 2020 numărul lor a scăzut la 109.700 În ultimul deceniu, numărul elevilor din aceste şcoli a crescut de la an, la an, însă pierderea suferită în cei 26 nu a fost încă recuperată În tot acest timp, piaţa muncii pierde meseriaşi, fie pentru că pleacă din ţară, fie că ies la pensie.

În ultimii 10 ani, învăţământul profesional din România a început să crească încet-încet, după o scădere bruscă şi abruptă în anii precedenţi. În ultimii 26 de ani, numărul elevilor înscrişi în învăţământul profesional a scăzut cu 60%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

Astfel, în 1995, în şcolile profesionale din România erau înscrişi mai mult de 286.000 de elevi, iar în 2020 numărul lor a scăzut la 109.700. Ce mai mică valoare a fost în anul 2011, când au fost circa 12.400 de elevi înscrişi în învăţământul profesional.

Andreea Nistor, director executiv al Asociaţiei pentru Valori în Educaţie, crede că angajatorii trebuie să facă un pas spre tineri înainte de finalizarea studiilor lor pentru că un tânăr începe să discute cu familia despre opţiunile lui de carieră de obicei la nivelul clasei a şasea. Astfel, ar fi de folos dacă ar primi atunci informaţiile care ar putea să determine alegerile lor profesionale cu privire la cât de interesante sunt calificările pe care le ar putea studia şi ce oportunităţi de muncă ar putea să aibă, niveluri de salarizare, la elementul practic.

„Un alt factor important este bacalaureatul care, acum fiind eminamente teoretic şi axat foarte mult pe zona de cu­noştinţe, nu de competenţe, creează o departajare foarte mare între tinerii care au competenţe, dar nu cunoştin­ţele alea la Bacalaureat, iar asta devine o limitare”, a spus Andreea Nistor în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În plus, ea crede că trebuie să existe sprijin pentru tineri ca să-şi descopere potenţialul, teste de carieră, oportunitatea ca cineva specializat să stea de vorbă cu ei în momentul în care ei sunt în faţa unei decizii importante pentru viitorul lor.

În tot acest timp, piaţa muncii pierde meseriaşi, fie pentru că pleacă din ţară, fie că ies la pensie. Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers, subliniază ideea că pe piaţa muncii se simte o lipsă acută de meseriaşi, având în vedere că majoritatea sunt aproape de vârsta de retragere din activitate, foarte mulţi au plecat de-a lungul anilor în străinătate, iar noile generaţii dau puţini muncitori calificaţi.

”Ministerul Educaţiei şi şcolile profesionale trebuie să pună la punct un plan mai bun de comunicare şi de promovare în rândul elevilor şi părinţilor pentru a-i atrage spre învăţământul profesional. De asemenea, companiile ar trebui să fie în legătură directă cu inspectoratele şcolare şi cu directorii şcolilor pentru a le oferi elevilor posibilitatea de a face practică în timpul şcolii şi ulterior un job imediat ce au absolvit. De asemenea, companiile şi autorităţile trebuie să pună accentul pe cursuri de formare şi pe mediatizarea lor pentru a atrage forţă de muncă tânără, în special în zonele unde există sau urmează un deficit acut de personal”, a spus ea pentru ZF.

 La fel de importantă este promovarea beneficiilor unui astfel de loc de muncă în rândul comunităţilor şi stimularea tinerilor să aleagă o calificare. Din punct de vedere salarial, în multe industrii veniturile pot fi peste medie, adaugă ea.

„Cred că astfel învăţământul profesional ar deveni mai atractiv dacă tinerii au siguranţa că imediat după absolvire vor avea un job stabil şi bine plătit. De altfel, sunt companii private care organizează cursuri de calificare şi asigură un loc de muncă după absolvire. Sunt domenii în care companiile şi-au organizat centre de formare profesională pentru că se confruntă cu lipsa de personal, iar statul nu le ajută. De exemplu, în industria auto şi transporturi”. 

De altfel, transporturile sunt pe primul loc în alegerea elevilor care aleg să intre în învăţământul profesional, cu aproape 23.100 de elevi înscrişi în 2020, urmate de alimentaţia publică, cu 18.400 de elevi şi construcţiile de maşini, cu aproape 14.400.

„Cei mai mulţi absolvenţi de şcoli profesionale au ales domeniul transporturilor, alimentaţia publică şi construcţiile de maşini, iar în număr mai mic au absolvit specializări legate de materiale de construcţii, petrol sau silvicultură”, mai spune Sorina Faier.

În multe domenii, numărul muncitorilor calificaţi este sub nevoia reală de pe piaţa muncii, punctează ea.

„Este importantă corelarea programelor educaţionale cu nevoile reale ale industriilor, iar aici este necesar un dialog mai strâns între companii şi autorităţi şi formarea claselor de învăţământ profesional după cerinţele pieţei. Nu în ultimul rând, pentru ca învăţământul să devină mai atractiv pentru tineri, sunt necesare investiţii în modernizarea claselor, echipamentelor şi a mediului de lucru din companii pentru a fi unul sigur, eficient şi atractiv”,

Este importantă corelarea programelor educaţionale cu nevoile reale ale industriilor, iar aici este necesar un dialog mai strâns între companii şi autorităţi şi formarea claselor de învăţământ profesional după cerinţele pieţei. Nu în ultimul rând, pentru ca învăţământul să devină mai atractiv pentru tineri, sunt necesare investiţii în modernizarea claselor, echipamentelor şi a mediului de lucru din companii pentru a fi unul sigur, eficient şi atractiv.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9419
Diferență: -0,1051
Ieri: 4.9471
Azi: 4.9805
Diferență: -0,6483
Ieri: 5.0130
Azi: 5.6702
Diferență: -0,3585
Ieri: 5.6906
Azi: 5.0577
Diferență: -0,2426
Ieri: 5.0700