Special

Există mai mult interes pe piaţa de tranzacţii, dar lipsesc încă investitorii strategici

Există mai mult interes pe piaţa de tranzacţii, dar lipsesc încă investitorii strategici

Conferinţa ZF a strâns laolaltă protagoniştii celor mai mari tranzacţii pentru o discuţie despre mersul pieţei de fuziuni şi achiziţii în 2015. Investitorii îşi fac curaj şi spun că se aşteaptă ca anii ce vin să fie mai dinamici. Fondurile de investiţii vor cel puţin o achiziţie anul acesta, iar bursa beneficiază de un context economic favorabil.

Autor: Roxana Rosu, Sebastian Tănase

01.04.2015, 00:07 633

Piaţa de tranzacţii şi achiziţii va creşte în acest an, existând interes din partea investi­to­rilor străini şi locali, dar lipsesc încă intrările de ca­pi­tal din partea unor investitori stra­te­gici, sunt de părere avocaţii, executivii şi antreprenorii participanţi la ZF Top Tran­zacţii. Până în prezent pe piaţa locală au existat deal-uri cu valoare mică, de 10-15 mil. euro în medie, în timp ce în vest preţul de pornire este de 50 de milioane de euro.

„Anul 2014 a fost marcat în principal de tranzacţii domestice, atât private equity cât şi strategice, dar încă nu avem intrări de fresh capital de la investitori strategici străini, iar atractivitatea unei pieţe de aici vine. O parte din investitorii strategici au decis să rămână în ţară, ceea ce eu prefer să văd ca o veste bună, un semnal că nu este poate cel mai bun moment să vândă aici“, a spus Silviu Stoica, avocat asociat la Popovici Niţu & Asociaţii.

El a fost prezent la evenimentul ZF Top Tranzacţii, organizat în parte­ne­riat cu PwC, DLA Piper, Popovici Niţu & Asociaţii, Mitel & Asociaţii.

Domeniile cu cele mai mari aştep­tări rămân şi în acest an retail, imobiliar, construcţii şi banking, dar şi zona de IT, unde însă tranzacţiile se menţin la un nivel relativ scăzut.

„Interesul investitorilor creşte de la o săptămână la alta (pentru achiziţia de portofolii de credite neperformante - n. red.) şi primesc telefoane de la cel puţin doi investitori la fiecare şapte zile ca să îi informez despre opor­tu­nită­ţile de pe piaţă. Înainte să vin în Ro­mâ­nia eram în contact cu in­ves­titori care voiau să facă achiziţii de cre­dite ne­per­for­mante. Am avut multe ca­te­gorii de in­vestitori care s-au întrecut în a achi­zi­ţio­na“, a explicat Jonathan Wheatley, di­rector, European Advisory Por­tfo­lio Group, PwC CEE. El a adăugat că anul acesta vor fi tranzacţii cu cre­dite neper­for­mante de peste 2 mi­liar­de de euro pe piaţă pentru că BNR pune presiune ca băncile să îşi restructureze ba­lanţele, ceea ce măreşte lichidităţile valabile.

În pofida efervescenţei care se simte pe piaţa de M&A, România rămâne încă în urma Poloniei, la numărul şi valoarea tranzacţiilor, cu medii de 10-15 milioane euro, faţă de preţuri de pornire de peste 50 milioane euro în vest.

„Cred că Polonia o să ia crema tran­zacţiilor în regiune şi în 2015. Ceea ce ne ajută pe noi este faptul că Ro­mâ­nia şi Po­lonia sunt ca nişte «insule» de sta­bi­li­ta­te“, consideră Dan Fărcăşanu, in­vest­ment director, Re­source Partners.

O atitudine optimistă are şi Laurenţiu Ispir, investment director, Oresa Ventures, care se aşteaptă ca următorii 2-3 ani să fie destul de efervescenţi în domeniul tranzacţiilor. 

„Oportunităţile vin din mai multe direcţii: fonduri care trebuie să iasă, investitori care trebuie să iasă, antreprenori care vor să-şi marcheze o parte din valoarea creată până acum. Vor veni 2-3 ani buni.“

O problemă semnalată de participanţii la conferinţă se referă la lichiditatea redusă de pe bursă, dar ei se declară optimişti cu privire la dezvoltarea pieţei de capital. „Bursa nu generează suficientă lichiditate încât să permită un exit. Când ai pachete minoritare e mai bine să ieşi pe bursă, însă îţi asumi un risc pentru că s-ar putea ca IPO să nu aibă succes de la început“, a adăugat Fărcăşanu.

Participanţii la conferinţă apreciază că numărul listărilor la bursă va creşte după ce antreprenorii vor vedea evoluţia companiilor deja listate pe AeRO sau a celor care urmează în viitorul apropiat.

De asemenea, Matei Păun, managing partner, BAC Investments, spune că este un moment ideal pentru companii să vină la bursă în special datorită listărilor făcute în anii anteriori de firmele de stat.

„În România nu s-au listat mai multe firme mari din cauză că nu există, prin comparaţie cu alte state dezvoltate, un ecosistem de advisers (consilieri - n.red.) pricepuţi pe acest domeniu. Dacă ne uităm la principalele bănci care au brokerii lor, aceste departamente sunt minore. S-au mulţumit să li se ceară oferte pentru IPO la firme de stat, dar nu există abordarea pe care o găsim în alte ţări, aceea de investment banking.“

La rândul lui, Marcin Wojcicki, manager, Bursa de Valori Bucureşti, este de părere că, deşi România e mică în universul emerging markets, piaţa poate atrage capital imens.

 
 

Jonathan Wheatley,

director, European Advisory Portfolio Group, PwC CEE

- Interesul investitorilor creşte de la o săptămână la alta (pentru achiziţia de portofolii de credite neperformante - n.red.) şi primesc telefoane de la cel puţin doi investitori la fie­care şapte zile ca să îi informez despre oportunităţile de pe piaţă.

- Anul trecut a fost un an foarte încărcat şi a început cu tranzacţia Volksbank, ceea ce a ajutat la crearea pieţei în această ţară. Fără a lua măsuri concrete de a curăţa balanţa Volksbank era greu să se creeze valoare. Înainte să vin în România eram în contact cu investitori care voiau să facă achiziţii de credite neperformante. Am avut multe categorii de investitori care s-au întrecut în a achiziţiona. Aceşti investitori au capital foarte mare pe care vor să îl folosească.

- În mod normal investitorii private equity vor să îşi scoată investiţia în perioade de până la 7 ani. Depinde foarte mult de politica fondului.

- Anul acesta vor fi tranzacţii cu credite neperformante de peste 2 miliarde de euro.

 

Dan Fărcăşanu,

investment director, Resource Partners

- Anul acesta vrem să facem o tranzacţie nouă şi una de por­tofoliu, în condiţiile în care economia îşi revine şi există mai mult interes pentru capital.

- Ceea ce ne interesează pe noi este să investim în poten­ţialul de dezvoltare. Sunt mai multe proiecte faţă de acum un an. Domeniile noastre de interes sunt retail, distribuţie. Avem câteva oportunităţi la care ne uităm.

- Preţurile nu cresc în mod special. Cu excepţia serviciilor me­dicale, unde s-au plătit preţuri mai mari, nu au crescut foarte mult. Nu există foarte mult leverage în piaţă, cum este pe pieţele externe. În România proiectele nu sunt foarte bine înţelese şi nu sunt mai mult de 2-3 bănci dispuse să finanţeze.

- Cred că Polonia o să ia crema tranzacţiilor în regiune şi în 2015. În momentul de faţă în România vedem tranzacţii de 10-15 milioane  de euro, spre deosebire de vest, unde sunt pornesc lejer de la 50 de milioane euro. Totuşi, eu mă aştept ca 2015 să fie un an mai bun ca în 2014.

 

Marian Dinu,

country managing partner, DLA Piper

- Consolidarea este o prioritate pentru piaţa românească pentru că s-a ajuns într-un punct în care investitorii nu pot obţine un randament bun pentru investiţiile făcute.

- Sunt probleme şi legate de gradul de îndatorare mare care creează nişte dificultăţi atunci când realizează tranzacţii deoarece părţile implicate se aşteaptă să aibă un anumit return şi de multe ori acesta diferă tocmai din cauza datoriilor.

- Un fond de private equity este binevenit ca partener pentru că furnizează foarte bine informaţiile, eficient.  Încre­de­rea în piaţa românească este destul de limitată. Din acest punct un „adviser“ trebuie să îi ofere încredere clientului.

- Este foarte bine când managementul este aşezat şi când există linii de comunicaţie clare, tran­spa­rente.

 
 

Laurenţiu Ispir,

investment director, Oresa Ventures

- Oresa Ventures vrea să facă 1-2 tranzacţii pe an, în urmă­torii ani, fondul fiind dispus să cumpere orice e intere­sant şi se potriveşte cu ce caută.

- Noi bani am avut întotdeauna pentru România, dar a lipsit vizibilitatea atât a cumpărătorului cât şi a vânzătorului.

- Eu cred că următorii 2-3 ani vor fi destul de efervescenţi. Opor­tunităţile vin din mai multe direcţii: fonduri care trebuie să iasă, investitori care trebuie să iasă sau antre­prenori care vor să-şi marcheze o parte din valoarea creată.

- Cred că investitorii români pot juca un rol foarte important cu sprijinul băncilor sau al investitorilor.  E greu de făcut de unul singur astfel de tranzacţii, însă noi sprijinim cum putem investitorii români.

- Noi ne comparăm cu Polonia de multe ori. Dacă ne uităm, sunt 25 de ani de când a căzut cortina şi România a fost într-un fel într-o situaţie perpetuă dificilă. La ei a fost invers, mai mult de 4-5 ani dificili nu au avut. Au acumulat capital şi acum pot să iasă în extern. Au avut curaj.

 

Valentin Cudric,

senior project manager, Axxess Capital

- Mai avem bani de investit însă numărul de pro­iec­te disponibile pe piaţă este foarte mic, în ciuda efer­vescenţei care se vede, iar educaţia antre­prenorilor români este la un nivel foarte scăzut.

- Încercam să simplificăm cât se poate orice pro­ces care ar putea complica activitatea com­pa­niilor. 

- În ultimele 4-5 luni am ajuns să abordăm direct diverse companii, dar din păcate educaţia antre­pre­norilor români este la un nivel foarte scăzut, de la lipsa de răspuns până la o lipsă completă de interes.

- Domeniile de interes sunt în continuare food (HoReCa), IT, retail şi chiar engineering.

- E destul de greu de făcut un exit pe bursă. O participaţie minoritară s-ar putea lista, dar de obicei fondurile merg după majoritatea pachetului acţionar.

 

Jean Valvis, 

director general, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

- Un gigant vine şi cumpără pentru market share, iar cel care vinde trebuie să cântărească care este dorinţa acestuia de a cuceri cotă de piaţă.

- Dacă prinzi momentul când un trend este nou şi giganţii vor să intre la orice preţ, atunci inteligent este pentru antreprenor să analizeze cifrele.

- În acest moment creştem prin împrumuturi bancare comerciale. Cred că nu avem nevoie de fond de investiţii. Nu ne grăbim, creăm valoarea adăugată şi de aceea peste timp vor fi oferte mult mai mari.

- Europa are 0,5% creştere. România 3%. Să mizezi pe viitorul ţării înseamnă să mizezi că generaţiile viitoare vor beneficia de valoarea adăugată.

- Am suspendat investiţiile în sectorul biomasei din cauză că nu mai am încredere în cadrul legal. Dacă guvernul va exprima o strategie de lungă durată, serioasă, reluăm.

 
 

Mădălina Paisa,

avocat asociat, Mitel & Asociaţii

- Există un interes de consolidare din partea fondurilor de investiţii, a strategilor prezenţi pe piaţă, care continuă să achiziţioneze la nivel regional. Am remarcat că tendinţa va continua atât în sectorul medical, cât şi în alte sectoare, nu numai IT.

- Aş menţiona şi farma, un sector în care fondurile de investiţii fără să-şi piardă concret interesul, au scăzut în dinamism. Văd capacitate de dezvoltare în sectoare ca deşeurile medicale industriale.

- S-a vorbit despre lipsa deschiderii antreprenorilor la investiţii, însă eu cred că românii s-au deschis.

- Investitorii şi antreprenorii trebuie să ştie la ce să se aştepte şi să îşi cunoască foarte bine afacerea pentru că le permite ambelor părţi să depisteze zonele gri, acele zone care întârzie procesul de vânzare-achiziţie.

 

Marcin Wojcicki,

manager, Bursa de Valori Bucureşti

- În 2014 au fost foarte multe schimbări de legislaţie şi de tehnologie, iar aceste schimbări au apărut din cauza nevoii investitorilor de a accesa pieţele.

- Pe termen mediu scopul României trebuie să fie intra­rea la categoria emerging market. Chiar dacă România este mică în universul emerging markets puteţi atrage capital imens.

- AeRO este importantă pentru activarea IMM-urilor şi a companiilor aflate la început de drum dar care au perspective bune. Acum avem nou două companii listate şi una care să fie listată.

- Anul trecut am avut întalniri 1 la 1 cu companii care ar fi interesate să se listeze. Am vorbit cu peste 200 de companii. Vom continua să mergem în direcţia aceasta.

 

Lucian Aldescu,

CEO, DPD România

- Există o şansă pentru antreprenorii locali de a-şi uni forţele şi a întemeia un start-up. Lucrurile merg în direcţia aceasta, dar mai greu din păcate. În 2-3 ani o să avem mai multe fonduri.

- Am construit un brand şi am profitat de oportunitate atunci când investitorul a dorit să participe alături de mine la creşterea acestui „copil“.

- Pentru mine cel mai important este că am construit acest drum împreună cu alţi oameni.

- Atunci când s-a ivit oportunitatea să vând m-am gândit că am ocazia să cresc afacerea şi mai mult.

- Momentul vânzării a reprezentat punctul în care am fost ajutat de un adviser şi am atunci am făcut primul business plan pe cinci ani.

- Vizăm comunitatea de business din Balcani, să legăm Turcia, Bosnia, Republica Moldova de Europa.

 

Alida-Olivia Gogescu,

director general, grupul medical Sama

- Planurile de dezvoltare se referă la serviciile medicale corporate. Noi nu aveam experienţa aceasta înainte de alianţa cu MedLife şi mai ales pe servicii medicale de spitalizare. O să fie o creştere a serviciilor în centrele existente cât şi extinderi teritoriale.

- Dorim de asemenea dezvoltarea pe creşterea gamei de servicii.

- Discuţiile au fost intermediate de o firmă de consultanţă venită din partea MedLife. A fost un auditor financiar care a evaluat firma.

- În noiembrie a fost prima discuţie, iar în februarie deja s-a semnat closing-ul.

 

Octavian Bădescu,

fondator, Sameday Courier

- Compania a pus deocamdată la dispoziţia pieţei 10% din acţiuni, iar paşii ulteriori vor depinde de mai mulţi factori.

- Sigur că suntem conştienţi că un free-float mai mare poate ajuta la creş­terea companiei, însă nu este mo­mentul să vorbim despre asta acum.

- Un alt beneficiu al listării a fost faptul că deschidem acţionariatul. Spre exemplu, angajaţii noştri au cumpărat acţiuni, ceea ce este foarte bine, dar ai o res­pon­sabilitate faţă de mai mulţi oameni.

- Avem proiecţii bune pentru 2015 şi acesta a fost unul din motivele datorită căruia am luat această decizie (de a veni pe AeRO - n. red.). 

- Focalizarea noastră nu e pe preţul acţiunilor de la bursă, ci pe rezul­tatele companiei.

- Aceste companii noi care vin pe piaţă trebuie să genereze încredere, acesta este un motiv pentru care am decis să plătim dividende, să relevăm seriozitatea.

- Cred că pe un orizont de 2, 3 sau 5 ani vor fi multe companii noi listate la bursă. Eu văd o dina­mizare, e favorabil contextul.

 

Cristian Logofătu,

fondator, Bittnet

- Am ales listarea pe AeRO pentru că am ajuns la o nouă etapă de creştere, aveam nevoie de o infuzie de capital, iar ţinta pentru viitor este să ne mutăm pe piaţa principală, ceea ce presupune însă alte condiţii de îndeplinit.

- În businessul nostru este important să putem să con­tinuăm accelerat creşterea şi era im­portant să atragem capital.

Din 2012, când am atras capital, am crescut de 3-4 ori, iar anul acesta este esenţial pentru noi şi avem nevoie de o nouă infuzie de capital.

- Anul trecut am evaluat mai multe metode de a atrage capital inclusiv investitori privaţi. Suntem în ulti­mele faze pentru listarea la bursă şi ne aşteptăm ca înainte de 30 aprilie să demarăm listarea. În cazul de faţă Carpatia nu a pus doar numele ci şi banii la bătaie, iar ei vor vinde mai departe acţiunile către investitori pentru a asigura free-flow-ul.

- Pentru noi investiţiile înseamnă extinderea echipei.

 

Matei Păun, 

managing partner, BAC Investments

- Este un moment ideal pentru companii să vină la bursă în spe­cial datorită listărilor făcute în anii anteriori de firmele de stat.

- În România nu s-au listat mai multe firme mari din cauză că nu există, comparativ cu alte state dezvoltate, un ecosistem de adviseri pricepuţi pe acest domeniu.

- Dacă ne uităm la principalele bănci care au brokerii lor, aceste departamente sunt minore. S-au mulţumit să li se ceară oferte pentru IPO la firme de stat şi nu există abor­darea pe care o găsim în alte ţări, de investment banking. 

- Brokerii nu au o capacitate analitică prin care să abordeze o firmă sau un fond care să se listeze.

- Bani există, cererea există, administratorii de fond aşteaptă cu braţele deschise emitenţi în care să investească.

 

Eugen Voicu, 

acţionar, Certinvest

- Planurile Certinvest includ lansarea unui fond pentru agricultură, precum şi a unui fond mutual pentru agricultură, doar că au apărut condiţii în care trebuie să aduci minimum 20% din suprafaţa ţări şi minimum 20% din agricultorii ţării.

- Noi avem multe planuri şi în ce priveşte industria pensiilor de­ri­vate, sperăm să aducem mai mult dinamism în această industrie.

- Mie mi-a fost foarte greu să vând compania. Am vândut către un fond de private equity şi am rămas acţionar cu aproximativ un sfert din acţiuni.

- A fost prima experienţă în care am descoperit cum funcţio­nează relaţia cu un fond de private equity, cu care de regulă trebuie să te înţelegi mai uşor decât cu o multinaţională deoa­rece interesul lor nu este să-şi ia businessul şi-l să conducă.

 
 

Premiile acordate de ZF la Conferinţa de Fuziuni & Achiziţii

1. Cea mai mare tranzacţie în 2014:

Banca Transilvania - pentru achiziţia Volksbank

 

2. Cea mai mare tranzacţie de pe bursă în 2014:

Electrica (listarea la bursă pe 4 iulie)

 

3. Tranzacţia anului realizată de un fond de investiţii în 2014:

Oresa Ventures - pentru achiziţia Romanian Business Consult

 

4. Cea mai mare tranzacţie realizată de un investitor în imobiliare în 2014:

NEPI - pentru preluarea Promenada

 

5. Cel mai mare investitor român de pe piaţa de fuziuni şi achiziţii în 2014:

Iulian Stanciu - eMag

 

6. Premiul pentru implicare în cele mai mari tranzacţii de curăţare în sectorul bancar:

PwC Romania

 

7. Premiul Pariul făcut pe România:

Leroy Merlin - pentru achiziţia Baumax

 

8. Viziune în IT:

Fondatorii Bittnet Systems

 

9. Expansiune în retail:

Mega Image

 

10. Antreprenorul anului în sectorul financiar în 2014:

Eugen Voicu, fondatorul Certinvest

 

11. Cel mai activ antreprenor din imobiliare în 2014:

Ioannis Papalekas

 
 

Silviu Stoica, avocat asociat la Popovici Niţu & Asociaţii

- Anul acesta a fost marcat în principal de trazacţii domestice, atât private equity cât şi strategice. Încă nu avem intrări de capital proaspăt de la investitori strategici străini, iar atractivitatea unei pieţe de aici vine.

- Eu sunt optimist şi văd acest lucru ca un semnal încurajator. O parte din investitorii strategici au decis să rămână în ţară, ceea ce eu prefer să văd ca o veste bună, un semnal că nu este poate cel mai bun moment să vândă aici.

- Ca să aducem investitori noi sunt mai multe lucruri de făcut, atât la privat cât şi la nivel guvernamental. Investitorii nu vin doar dacă arăţi cifre bune, ei vor dori să vadă dacă există sustenabilitate, nu doar dinamizare a pieţei, ci o creştere structurală. În momentul de faţă nu am reuşit să transmitem eficient semnalul în afară.

- Baumax este o tranzacţie reprezentativă, atât pe partea de construcţii imobiliare, cât şi de retail. Leroy Merlin (a preluat Baumax) face parte din acelaşi grup cu Auchan, nu sunt noi pe piaţă şi o cunosc destul de bine.

- M-aş aştepta să vedem o creştere mai bună la sectorul de retail, imobiliar, construcţii sau banking.

- Faptul că avem forţa de muncă specializată în IT e un lucru cunoscut, dar de aici până la a crea un port de tehnologie înaltă e drum lung. Trebuie să avem capabilităţile manageriale pentru ges­tio­narea unor proiecte şi în aceste domenii văd investiţii stra­tegice şi mai complexe. O altă zonă cu potenţial este agrobusiness. Sunt jucă­tori spanioli, olandezi, italieni, însă industria se află în faza de conso­lidări.

 

Omer Tetik, CEO, Banca Transilvania

- Preluarea Volksbank a fost cea mai mare tranzacţie din România în 2014 din punctul de vedere al achiziţiei de active, iar după finali­zarea acestei preluări suntem interesaţi de noi achiziţii.

- La începutul anului trecut noi am început să dăm semnale în piaţă. Căutam targeturi de achizitie şi vizam o bancă. Nu voiam însă să intrăm în tranzacţii foarte mici. Volksbank a fost un target bun. Avea cotă de piaţă destul de semnificativă, era activă în zonele unde noi voiam să creştem activitatea bancară. Instituţia deja trecuse prin vânzare de portofoliu şi a creat un precedent.

- Suntem în continuare în căutare de alte achiziţii. Nu vrem să pierdem dinamismul Băncii Transilvania. Vrem să progresăm cu in­te­grarea Volksbank în BT şi anul viitor vom fi gata pentru shopping.

- Tranzacţia a fost adusă prin consultanţi pentru că ştiau că suntem singura bancă destul de agresivă şi, având un calendar restrâns atât acţionarii cât şi managerii, am fost singurul candidat care se poate mobiliza în calendarul stabilit de ei.

- În iulie 2014 a fost adusă ideea de achiziţie. Spre sfârşitul lunii aprilie o să avem închidere, respectiv o să avem controlul şi mana­ge­men­tul băncii. După preluare o să înceapă proiectul real de fuziune. 

- Consultanţii sunt importanţi pentru că într-un contract de negociere, vânzătorul încearcă să dovedească faptul că ce vinde este bun, iar cumpărătorul bineânţeles încearcă să găsească orice problemă pentru a putea scădea preţul.

- Vedem din ce în ce mai mult că şi antreprenorii români vor să con­so­lideze poziţiile, dar şi pentru ei tranzacţiile trebuie să aibă pers­pec­tivă şi sens. Cred că în perioada următoare vor fi multe companii româneşti care vor dori să facă achiziţii.

AFACERI DE LA ZERO