• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Special

Forţa de muncă, finanţarea capitalului de lucru şi costurile energetice rămân printre principalele preocupări ale antreprenorilor din Braşov, dar businessurile merg înainte, bugetând creşteri, iar bancherii văd o urmă de stabilizare la orizont

ZF/CEC Bank Investiţi în România – Braşov

Forţa de muncă, finanţarea capitalului de lucru şi costurile energetice rămân printre principalele preocupări ale antreprenorilor din Braşov, dar businessurile merg înainte, bugetând creşteri, iar bancherii văd o urmă de stabilizare la orizont

Conferinţa ZF Investiţi în România, organizată la Braşov, un proiect al Ziarului Financiar şi CEC Bank.

Autor: Mircea Nica

20.11.2022, 11:47 499

În timp ce unele businessuri rămân optimiste, cu estimări de creşteri modeste, alţi antreprenori văd un 2022 mai bun ca niciodată Braşovul rămâne cu o viziune bună de dezvoltare în următorii 5 ani O stabilizare mai pronunţată ar putea veni dacă lucrurile vor evolua cu o inflaţie în scădere, ceea ce ar duce la un 2023 cu potenţial bun, în special din perspectiva dobânzilor.

Forţa de muncă, finanţarea capita­lului de lucru şi costurile energe­tice rămân printre principalele preocupări ale antreprenorilor din Braşov, dar businessurile merg înainte, bugetând creşteri, iar bancherii văd o urmă de stabilizare la orizont, acestea fiind o parte din concluziile dezbătute în cadrul conferinţei ZF Investiţi în România, organizată la Braşov, un proiect al Ziarului Financiar şi CEC Bank.

În ceea ce priveşte perspectivele din zona bancară, Ionuţ Lianu, directorul trezoreriei CEC Bank, susţine că se văd semne de stabilizare, dar cel mai probabil imaginea va fi mai clară peste câteva luni.

„Vedem semne de stabilizare la niveluri ridicate, faţă de ce am văzut până acum în ultimii 10 ani, dar dacă lucrurile vor evolua cu o inflaţie în scădere, vom putea vedea un 2023 cu un potenţial mai bun, în special din perspectiva dobânzilor. Probabil că trebuie să ne obişnuim cu dobânzi un pic mai mari decât am văzut în ultimii ani ca nivel de echilibru. Ceea ce a fost în ultimii 10-15 ani reprezintă ceva atipic în istorie şi atâta timp cât vom avea inflaţie cu două cifre ne putem aştepta ca şi dobânzile să rămână mai sus decât în ultima vreme“, a explicat Ionuţ Lianu.

Din punctul de vedere al creditării, Gabriel Pralea, director reţea al CEC Bank, este de părere că 2022 a fost un an care a început foarte bine, dar pe parcurs s-a mai domolit. „Creditarea persoanelor fizice la nivelul întregii ţări a scăzut foarte puternic în special în zona creditelor ipotecare. Nu cred că a fost neapărat în ritmul în care a scăzut cererea per total, dar s-a văzut destul de important acest lucru. De asemenea, în zona creditării companiilor, suntem bine peste anul trecut, dar structural ceea ce am observat a fost o creştere importantă a finan­ţării de tip capital circulant. Acest lucru este cumva de aşteptat“, a spus Gabriel Pralea.

Pe de altă parte, din perspectiva antreprenorilor din Braşov, Tatian Diaconu, CEO al Nhood, dezvoltatorul Coresi Braşov, este de părere că deşi în ultima perioadă piaţa a fost destul de volatilă, mai ales din cauza creşterii preţurilor, acum ne aflăm într-o perioadă de platou.

„Acum s-a stabilizat, este o piaţă de platou. Pe alocuri preţurile au luat-o puţin în spate. Ne permite să mai respirăm şi ne permite să ne uităm la o nouă paradigmă. Noua paradigmă nu este, din punctul nostru de vedere, o pregătire pentru criză, ci mai degrabă o modificare a com­portamentului. Asta observăm cel puţin în zona rezidenţială, unde clientul devine mult mai exigent, în principal în zona de consum de electricitate“, explică Tatian Diaconu.

Din zona farmaceutică, Mihai Miron, proprietarul Ropharma, susţine că populaţia este mai preocupată de starea de sănătate, pandemia a avut rolul de a trezi simţul de autoconservare, iar principalele probleme pe care le vede sunt forţa de muncă, care nu mai produce oameni de specialitate şi creşterea costurilor combinate cu obligativitatea de a păstra aceleaşi preţuri la medicamente.

„La consumul de medicamente ar fi mai degrabă o stabilitate cu o modestă creştere prin adăugarea unor formule care să fie compensate sau gratuite prin programele naţionale de sănătate. Problema pe care o vedem acum este că preţul la medicamente este stabilit prin ordin de ministru, iar când toate costurile cresc şi produsul comercializat rămâne la aceeaşi valoare este o dificultate. Putem compensa parţial prin preţurile de la celelalte produse precum suplimentele alimentare, dar nu suficient. Este o adevărată provocare mai ales din perspectiva creşterilor salariale care o să urmeze. O altă problemă cu care ne confruntăm este forţa de muncă“, spune Mihai Miron.

Nicolae Stinghe, director general şi admi­nistrator, STS Trading (Bravcod/ Peneş Curcanul), vede şi el forţa de muncă ca fiind o problemă, dar principala îngrijorare vine din asigurarea finanţării capitalului de lucru.

„Prima problemă cu care ne confrun­tăm este asigurarea de finanţare. În această perioadă de pandemie plus acest an, capitalul de lucru s-a dublat. O parte a venit prin eforturile proprii, cealaltă prin susţinerea CEC Bank. A doua problemă ar fi forţa de muncă. În această indsutrie suntem similari cu cei din construcţii“, a explicat Nicolae Stinghe.

Din punctul de vedere al lui Radu Ionescu, antreprenor şi fondator Dacia Plant, care vede o îngreunare a lanţului de aprovizionare, el consideră că pentru businessul său 2022 este cel mai bun an.

„În industria noastră piaţa a crescut per ansamblu cam cu 22% statistic. Noi suntem dublu la nivel de creştere. Ne confruntăm cu o îngreunare a lanţului de aprovizionare. Acest lucru ne-a făcut să stocăm. Noi ca realizări pe toate liniile avem cel mai bun an, dar se simte o criză energetică, care dacă este bine gestionată şi înţeleasă poate mări salariile în România şi să avem alt nivel de trai. Pe termen scurt este o criză, dar pe termen lung face presiune ca nivelul de trai să crească în ţară, iar acest lucru va avea un impact benefic pe termen lung“, susţine Radu Ionescu.

mircea.nica@zf.ro

 

Ionuţ Lianu, director trezorerie, CEC Bank

BNR pare să fi lăsat deschisă portiţa unei majorări viitoare, dar realitatea este că lucrurile sunt destul de greu previzibile. Atât banca centrală, cât şi băncile comerciale au revizuit de mai multe ori şi semnificativ proiecţiile de inflaţie şi aşteptările privind dobânzile

Este posibil să vedem noi creşteri, dar pe de altă parte, dacă ne uităm la cauzele inflaţiei din Europa, respectiv la preţul gazului, atunci avem motive de optimism în sensul în care vedem o stabilizare, mai ales în ultimele săptămâni. Preţul gazului pare să fi ajuns într-un punct mai aproape de ce ar putea să fie un preţ de echilibru. Atunci şi aşteptările privind inflaţia sunt mult mai jos decât erau iniţial. Vedem o îmbunătăţire pentru 2023 versus 2022.

Noi mergem pe o creştere economică, însă mai mică decât anul acesta. Noi lucrăm acum pe un scenariu de creştere economică de 2%. Aceste scenarii se pot schimba de la o săptămână la alta, inclusiv pentru anul în curs.

Eu mă aştept la un curs relativ stabil că până la urmă un diferenţial de inflaţie şi respectiv de dobândă pe termen lung tinde să fie reflectate în curs

 

Tatian Diaconu, CEO, Nhood, dezvoltator Coresi Braşov

Din partea noastră, a dezvoltatorilor, ne găsim într-o perioadă de platou. Am făcut cardio cam 10 luni până acum, intens, cu o piaţă destul de volatilă.

Pe alocuri preţurile au luat-o puţin în spate. Ne permite să mai respirăm şi ne permite să ne uităm la o nouă paradigmă. Noua paradigmă nu este, din punctul nostru de vedere, o pregătire pentru criză, ci mai degrabă o modificare a comportamentului. Asta observăm cel puţin în zona rezidenţială, unde clientul devine mult mai exigent, în principal în zona de consum de electricitate.

Suntem în Braşov de 10 ani şi am investit în Coresi cam 350 mil. euro, însemnând o sumă frumuşică pentru oraşul Braşov.

În mall pare că nimic nu ne poate atinge. Nivelul de consum a depăşit anul 2019. La Braşov, în Coresi, nivelul cifrelor de afaceri a depăşit 2019.

 

Nicolae Stinghe, director general şi administrator, STS Trading (Bravcod/Peneş Curcanul)

Braşovul nu are perspectiva connectării spre o autostradă, deci traficul de mărfuri, bunuri şi servicii este destul de îngreunat. Avem 140 km până la Sibiu, 170 până la Bucureşti, este destul de complicat.

Prima problemă cu care ne confruntăm este asigurarea de finanţare. În această perioadă de pandemie plus acest an, capitalul de lucru s-a dublat. O parte din finanţare a venit prin eforturile proprii, cealaltă prin susţinerea CEC Bank.

A doua problemă ar fi forţa de muncă. În această industrie suntem similari cu cei din construcţii.

Volumul de vânzări este în creştere. Preţurile s-au aliniat cu costurile de producţie. În ultimele 4 luni am recuperat ceea ce am pierdut la începutul anului. Dobânda nu reprezintă o problemă, poate fi transferată uşor în preţul final.

 

Radu Ionescu, antreprenor/fondator, Dacia Plant

În industria noastră piaţa a crescut per ansamblu cam cu 22% statistic. Noi suntem dublu la nivel de creştere. Acum noi fructificăm ce am început în trecut, de aici diferenţa.

Ne confruntăm cu o îngreunare a lanţului de aprovizionare. Acest lucru ne-a făcut să ne stocăm. Dacă voiam să rulăm cât mai repede, să avem stocuri cât mai mici, acum poţi avea întârzieri foarte mari.

Noi ne-am putea dezvolta mult mai repede dacă de exemplu am obţine o autorizaţie de construire într-o lună. Aceasta este o nevoie care ne înfrânează pe toţi.

Noi ca realizări pe toate liniile avem cel mai bun an, dar se simte o criză energetică, care dacă este bine gestionată şi înţeleasă poate mări salariile în România şi să avem alt nivel de trai.

 

Mihai Miron, proprietar, Ropharma

Populaţia nu este mai bolnavă, poate mai stresată, dar mai preocupată de starea de sănătate pentru că nu poţi să realizezi niciun proiect dacă omul nu este sănătos.

Problema pe care o vedem acum este că preţul la medicamente este stabilit prin ordin de ministru, iar când toate costurile cresc şi produsul comercializat rămâne la aceeaşi valoare este o dificultate. Putem compensa parţial prin preţurile de la celelalte produse precum suplimentele alimentare, dar nu suficient.

Prima problemă cu care ne confruntăm este forţa de muncă, care începe să fie şi la noi. A doua problemă ar fi creşterea costurilor şi obligativitatea de a păstra aceleaşi preţuri la medicamente.

Sunt multe incertitudini cu care trebuie să ne lămurim în următorii ani, iar România face parte din ce în ce mai pregnant în acest mecanism de globalizare a planetei care s-a produs mai rapid decât ar fi trebuit.

 

Christian Macedonschi, preşedinte, Smart City Braşov

Anul acesta a început cu o speranţă, cu o ieşire din pandemie, dar s-a suprapus criza războiului şi cea energetică, ceea ce a dat puţin peste cap multe previziuni, cel puţin în domeniul turistic şi al ospitalităţii. În schimb, s-a reaşezat începând cu iunie-iulie şi putem spune că închidem un an excelent în domeniul acesta.

Trebuie să ne uităm în perspectivă şi să rezolvăm problemele pe care le vedem în 10 ani de acum încolo.

Noi din păcate nu ne-am dezvoltat în IT pentru că nu aveam mobilitatea, aeroportul. Acum, pentru că există viziunea aeroportului, sunt foarte multe firme de IT care redescoperă Braşovul.

Eu zic că nu avem de ce să ne facem griji. Pe turism suntem capitala turismului românesc. Pe automotive facem parte din axele principale de export din ţară, Braşov-Sibiu.

 

Florin Madar,CEO, Temad  Co (TBC)

Noi am traversat o perioadă foarte bună. Am fost într-o industrie care nu a fost afectată de pandemie. Distribuim materiale de construcţii, dar noi suntem axaţi în principal pe materialele mărunte, pe auxiliare.

Anul 2022 a început furtunos, foarte bine, după aceea am observat o încetinire şi chiar o scădere în anumite luni din vară. În momentul de faţă suntem în ce ne-am planificat pentru anul 2022, adică într-o creştere de 7%, în linie cu piaţa. Suntem într-un an bun.

Noi ne bugetam ca întotdeauna, o creştere. N-am avut nici un an fără creştere, chiar şi în perioada foarte dificilă din 2008-2009. În ceea ce priveşte investiţiile, şi băncile se gândesc de două ori, sunt convins că şi investitorii se gândesc de trei ori, dacă băncile se gândesc de două ori.

 

Gabriel Pralea, director reţea, CEC Bank

Creditarea persoanelor fizice la nivelul întregii ţări a scăzut foarte puternic în special în zona creditelor ipotecare. Nu cred că a fost neapărat în ritmul în care a scăzut cererea per total, dar s-a văzut destul de important acest lucru.

În zona creditării companiilor, suntem bine peste anul trecut, dar structural ceea ce am observat a fost o creştere importantă a finanţării de tip capital circulant. Acest lucru este cumva de aşteptat

Cred în acest binom de diversitate, rezilienţă şi stabilitate. Din punctul acesta de vedere cred că Braşovul este unul dintre cel mai bine poziţionate judeţe din ţară. Cred că e bine să se dezvolte păstrând această zonă de diversitate.

Ponderea investiţiilor străine de astăzi în Braşov indică foarte clar că este o zonă de interes şi cu potenţial.

Atenuarea finanţării în zona de retail a fost mai mică în oraşele importante, inclusiv Braşov.

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026