Special

Forumul de franciză Transilvania. Piaţa de 3 miliarde de euro a francizelor din România începe să se maturizeze. Alături de branduri internaţionale, antreprenorii români încep să dezvolte reţele în franciză

Peste 150 de antreprenori actuali şi viitori din zona Transilvaniei au fost prezenţi la evenimentul Forumul de Franciză Transilvania, organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu francize.ro

Autor: Răzvan Botea

18.05.2018, 00:07 1291

„România încă este o piaţă la început de drum. Dacă piaţa de retail în franciză pare a fi ajuns la maturitate, în zona de HoReCa vedem o efervescenţă şi sunt foarte multe iniţiative şi nişe care încep să se ocupe. Pe măsură ce companiile cresc, des­co­peră locuri noi în piaţă şi zone care nu sunt aco­perite. Piaţa de francize este mult mai mare decât ne aşteptăm noi”, a spus Paul Voicu, managing partner francize.ro, în cadrul evenimentului ZF „Forumul de franciză Transil­vania”, în parteneriat cu francize.ro. Eve­nimentul din Cluj-Napoca a reunit peste 150 de antreprenori actuali şi viitori din zona Transil­vaniei. Ei au venit la forum pentru a des­co­peri avantajele unui business în franciză şi pen­tru a decide dacă o asemenea afacere li se potriveşte.

 

Un business care necesită dedicare

„Franciza nu este pentru oricine, necesită muncă, implicare, dedicare. Mă întâlnesc cu oameni din două categorii care se uită la franciză: fie antreprenorii care vor să se extindă, fie angajaţii din corporaţii care se uită la franciză pentru că oferă mai multă siguranţă decât un start-up”, spune şi Raluca Stanciu, managing partner francize.ro.

Pe piaţa de francize din România există peste 400 de concepte cu afaceri totale ce apropie de trei miliarde de euro, potrivit celor mai recente date. În ceea ce priveşte cele mai căutate domenii, retailul a fost mult timp lider. Deşi ca număr de concepte rămâne pe primul loc cu 163 de tipuri de businessuri, HoReCa (88 de concepte) şi serviciile (102) vin puternic din urmă.

„Zona de servicii se dezvoltă de asemenea. Ne plac în continuare brandurile străine, dar ca şi tendinţă antreprenoriatul local este din ce în ce mai mult cel care împinge lucrurile mai de­par­te şi vedem că antreprenori români au tot ce le trebuie - resursele, viziunea şi dorinţa să facă lu­crurile şi nu trebuie neapărat să aducem bran­duri internaţionale”, a mai spus Paul Voicu.

 

Din România, peste graniţă

Dintre cele 400 de concepte, doar unu din patru branduri are mai mult de 10 unităţi deschise în sistem de franciză, în timp ce jumătate din totalul afacerilor au cel puţin trei unităţi.

Unele dintre cele mai extinse reţele locale de franciză sunt cafenelele 5toGo şi resta­urantele SaladBox, fiecare cu câteva zeci de unităţi. SaladBox a trecut chiar şi de graniţele ţării, şi la fel fac acum şi alte concepte româneşti care deja au făcut primii paşi în acest sens sau au de gând în viitorul apropiat.

Spălătoriile self-service JetPOINT merg în Austria, iar lanţul de clinici de înfrumuseţare aBeauty Clinique tatonează pieţele externe.

Potenţial există atât peste graniţă, cât şi local, mai ales dacă analizăm piaţa din România prin comparaţie cu cea din Franţa, cea mai puternică piaţă de francize din Europa. Afacerile în franciză din Franţa au un business cumulat de 55 mld. euro, respectiv 2,6% din PIB. În România francizele au o cifră de afaceri cumulată de 3 mld. euro şi o contribuţie de 1,5% la PIB. Totuşi, trendul este ascendent în România, la fel şi interesul investitorilor.

„Avem 22 de unităţi 5asec în România şi vrem să ajungem la un total de 50 de curăţătorii în următorii cinci ani. Sunt mândru să spun că fiecare magazin al nostru este profitabil. 5asec este o companie care creşte pentru că este inovativă. Avem servicii suplimentare pe care competiţia nu le are”, explică Drossos Chry­san­thou, master francizat 5asec pentru România şi alte şase pieţe.

El este doar unul dintre investitorii care pariază pe dezvoltare, iar domeniile în care se dezvoltă afaceri în franciză sunt variate.

Afacerile prezentate la Forumul de Franciză Transilvania provin din sectoare de activitate diverse, de la retail la servicii şi HoReCa, iar „preţul” unei afaceri la cheie variază între 20.000 şi 150.000 de euro.

 

Afaceri din toate domeniile

Inglot, unul dintre cele mai cunoscute branduri poloneze, un gigant din industria cosmetică ce este prezent cu circa 800 de magazine în toată lumea, este deja prezent la Cluj-Napoca, dar caută parteneri pentru dezvoltarea afacerii în Transilvania, în oraşe precum Sibiu sau Braşov. BNI (Business Networking International) este un concept originar din SUA şi este astăzi cea mai mare organizaţie mondială bazată pe referinţe. Compania caută să se dezvolte în sistem de franciză pentru că ideea din spatele acestui business este aceea potrivit căreia asocierea şi colaborarea sunt cheia creşterii businessului.

La Cluj-Napoca, la Forumul de Franciză Transilvania au fost lansate în premieră trei concepte de franciză, este vorba despre Moritz Eis - gelaterii artizanale, de Ted’s Coffee - unul dintre actorii noului val de cafenele de specialitate şi de Institute of Microtraining - un business în domeniul resurselor umane, mai exact noua generaţie de concepte de training susţinute prin intermediul tehnologiei.

razvan.botea@zf.ro

 
 

Raluca Stanciu, managing partner francize.ro

♦ Oamenii se uită în general la toată piaţa de francize, nu doar la HoReCa.

♦ Franciza nu este pentru oricine, necesită muncă, implicare, dedicare.

♦ Calităţile unei persoane care vrea să ia o franciză şi să aibă succes: să fie motivat, să fie un bun analist, să înţeleagă matematica din spate, să ştie să se uite la business, să vadă cum îşi alege locaţia şi oamenii, să înţeleagă că trebuie să lucreze în parteneriat, să fie gata să muncească.

♦ Ca să faci milioane, trebuie să investeşti milioane.

♦ Nu mai francizăm lipsa capitalului financiar, ci prezenţa partenerului.

♦ Mă întâlnesc cu oameni din două categorii care se uită la franciză: fie antreprenorii care vor să se extindă, fie angajaţii din corporaţii care se uită la franciză pentru că oferă mai multă siguranţă decât un start-up.

 

Paul Voicu, managing partner, francize.ro

♦ Piaţa francizelor este una dinamică, încă la început, lumea abia îşi descoperă apetitul.

♦ Calităţile francizei sunt brandul puternic, know-how-ul şi faptul că evoluează şi se dezvoltă continuu.

♦ Există potenţial ca piaţa românească de francize să se dubleze în următorii cinci ani.

♦ Dacă ne comparăm cu Franţa, cea mai dezvoltată piaţă de francize din Europa, vedem ce potenţial de creştere există. Businessurile în franciză din Franţa au o cifră de afaceri cumulată de 55 mld. euro, pe când în România suntem la 3 mld. euro.

♦ Ca pondere în PIB însă, noi suntem la 1,5%, pe când Franţa este la 2,6% - încă un indicator care arată că mai există loc de creştere.

 

Moritz Fried, fondatorul Moritz Eis

♦ Folosim cele mai bune ingrediente, nu folosim praf. Nu vrem să facem compromisuri privind calitatea. Folosim cea mai bună vanilie, cel mai bun fistic din Turcia, cea mai bună ciocolată.

♦ Toate magazinele noastre sunt aproximativ la fel. Câteodată oamenii vin în magazin şi se întreabă dacă este un magazin de parfumuri sau chiar unul de bijuterii.

♦ Când vine vorba să vindem franciza, ne uităm la oamenii care au chemarea pentru aşa ceva, care sunt precişi, atenţi la detalii, pentru că aşa am ieşit noi în evidenţă. De asemenea, căutăm oamenii care au competenţe sociale, care pot aduce oamenii potriviţi în magazinele noastre, în special la deschidere.

♦ Avem 22 de gelaterii artizanale în cinci ţări, respectiv Chile, România, Muntenegru, Croaţia şi Serbia.

♦ Prima gelaterie am deschis-o în Bucureşti, iar apoi ne-am extins şi la Cluj, până acum, tot ce am făcut a fost pe cont propriu. Acum vrem să ne căutăm parteneri de franciză.

 

Cristian Ţepelea, master-francizat Ixina

♦ Peste 50.000 de bucătării se vând anual de către Ixina.

♦ Afacerile cu mobilă de bucătărie sunt  dintr-un segment aparte. A vinde o bucătărie de 10.000 de euro este de 100 de ori mai greu decât să vinzi o maşină de 100.000 de euro. Este un business greu, dar are şi nişte avantaje foarte mari: profitabilitatea netă finală poate fi şi de 15%.

♦ Decizia de a cumpără o bucătărie este o decizie de familie. Doamna alege piesele şi domnul plăteşte de obicei, însă sunt foarte multe cazuri în care situaţie este invers.

♦ Putem aduce o mobilă din Germania şi în trei săptămâni să fie montată în casă.

♦ Mobila de bucătărie este a treia cea mai mare investiţie, după casă şi maşină, însă lucrurile se schimbă şi când ne uităm la profilul de risc. O bucătărie nu are valoare de revânzare. De aceea clientul vrea să fie sigur că i se potriveşte.

 

Manuela Voicilă, master francizat Business Networking International (BNI)

♦ Profilul clientului nostru este o afacere mică sau medie, de obicei medie, care vrea să-şi scaleze businessul.

♦ În BNI, avem şi un departament de suport, nu doar de training. Acesta este unul dintre modurile prin care facem afacerea să crească.

♦ În termeni de profitabilitate, businessul este unul profitabil, dar nu caut acei oameni care sunt interesaţi de cifre, caut oameni care să fie interesaţi de oameni şi să fie dispuşi să înveţe pentru că atingem destine la un nivel profund.

♦ Căutăm parteneri care să preia o franciză regională. Le oferim sprijinul unei reţele globale prezentă în 71 de ţări, dar şi traininguri şi suport tehnologic. Pentru fiecare francizat analizăm potenţialul regiunii.

 

Gabriel Vişan, master licenţiat, Leadership Management International şi Institute of Microtraining

♦ Microtrainingul înseamnă un amestec de vechi şi nou, de hârtie şi digital. Consumul de educaţie a crescut cu 30% în SUA (singura piaţa unde există statistici) şi sunt două mari pieţe incluse aici: piaţa clasică şi platformele de tip e-learning. Microlearning este undeva la mijloc, se numeşte blended learning, o învăţare amestecată.

♦ Am simţit nevoia de a aduce un plus de educaţie, în special în România, şi am văzut un potenţial în noile generaţii. Microtrainingul se adresează în primul rând tinerilor.

♦ Microtrainingul are componenta de training clasică şi cea digitală, aceasta din urmă fiind reprezentată de o aplicaţie pe mobil care oferă mai multe facilităţi: cursuri pentru participant, întrebări de evaluare sau un chat.

 

Drossos Chrysanthou, master francizat 5asec

♦ Sunt mândru să spun că fiecare magazin al nostru este profitabil. 5asec este o companie care creşte pentru că este inovativă. Avem servicii suplimentare pe care competiţia nu le are.

♦ Avem 22 de unităţi în România şi vrem să ajungem la un total de 50 de curăţătorii în următorii cinci ani.

♦ Suntem master-francizat 5asec pe şapte pieţe şi vrem ca în 3-4 ani să avem 100 de curăţătorii.

♦ Nu curăţăm hainele. Avem grjă de ele. Ca să ai grijă de haine trebuie mult training. Nu este un job uşor şi nu este jobul care să poată fi copiat.

♦ Va trebui să alegi businessul bun sau locul de muncă la care să te simţi împlinit. Şi să ai uneltele necesare.

♦ Avem un sistem de control complet digitalizat, de la momentul în care clientul îşi lasă hainele în magazin până le ridică. Eu pot urmări pe telefon activitatea tuturor curăţătoriilor noastre.

 

Ştefan Popa, fondatorul aBeauty

♦ Ne adresăm oamenilor cu bani, oamenilor care se respectă. Viaţa de antreprenor este una stresantă, iar după ce munceşti toată ziua vrei să te duci să te respecţi.

♦ Recuperarea investiţiei se poate face în 3-4 ani, iar creşterea aBeauty a fost de 21% în fiecare an. Investiţia iniţială este de aproximativ 150.000 de euro.

♦ În clinicile de frumuseţe aBeauty se tratează peste 28 de afecţiuni cu peste 20 de proceduri şi tratamente.

♦ Dezvoltăm intern academii de training.

♦ aBeauty a luat naştere în 2012 şi cifra de afaceri de anul trecut a fost de 1,2 milioane de euro.

 

Marinela Mirea, master francizat Inglot

♦ La nivel internaţional, există o colaborare cu Jennifer Lopez, care crede foarte mult în brand şi în proiect. Colaborarea va dura un an de zile, însă şi nouă în România ne-a creat un succes.

♦ În ultimii ani am observat că femeile au început să pună accentul pe calitate, iar în ultima vreme avem chiar bărbaţi în magazin care nu îşi cumpără neapărat fond de ten, dar o pudră şi un proiector.

♦ Eu doresc să intru în parteneriat cu omul din spatele SRL-ului. Contez pe încrederea lor, pe simţul lor antreprenorial, pe faptul că îşi doresc să creadă într-un brand.

♦ Am ajuns la o reţea de 11 unităţi şi continuăm expansiunea în sistem de franciză. Ne uităm la oraşe precum Braşov şi Sibiu.

 

Sergiu Neguţ, business angel şi business growth consultant

♦ Cel mai de succes business la a cărui construcţie am ajutat a fost Regina Maria, unde am avut mai multe runde de investiţii, cu trei fonduri de investiţii. Toată istoria mea acolo a însemnat vreo 6 ani, timp în care s-a mărit numărul de angajaţi de 10 de ori şi  am crescut foarte mult cifra de afaceri.

♦ Nu toate ideile se transformă în „fata frumoasă a împăratului Roşu” peste noapte. Majoritatea proiectelor au nevoie să fie pivotate.

♦ Cred că este foarte important să ştii sigur dacă ai modelul acela care este perfect francizabil, replicabil.

♦ Sfatul meu: în momentul cel mai devreme în care ai găsit o reţetă care funcţionează, go for it şi scaleaz-o în sistem de franciză.

 

Mihaela Mocanu, avocat specializat în francize

♦ Dacă cel care vine spre tine nu este de acord cu ceea ce tu propui în contract, nu este bine nici pentru tine şi nici pentru el. Atâta vreme cât francizatului îi merge bine, şi francizorului îi merge bine. Ca francizor, nu vrei să-ţi pătezi imaginea cu un faliment.

♦ Am observat o tendinţă a angajaţior francizatului de a fura know-how-ul şi de a-şi deschide mai târziu propriul business

♦ Legat de profilul francizatului, entuziasmul poate să vină de la o persoană care nu are de-a face cu domeniul.

♦ S-ar putea să fie o problemă mai mare când are deja un background, deoarece e greu să îi schimbi ideile şi va fi întotdeauna cel care va debalansa această barcă.

 

Alina Covaşă, retail manager Salad Box

♦ Eu am făcut salate alături de colegii mei care acum sunt manageri în companie. Echipa noastră a ales să ne crească pe noi şi cred că ăsta a fost un atu.

♦ Pentru Salad Box a fost momentul potrivit să intre pe piaţă, deşi unul curajos pentru piaţa din România.

♦ Noi încercăm de la început să nu lăsăm partenerii să deschidă restaurante acolo unde ştim că o să le dea bătăi de cap şi unde ştim că nu vor fi încasări.

♦ S-a schimbat perceptia, oamenii care vin să preia franciza acum se vede că vin cu temele făcute de acasă.

♦ Contează foarte mult unde lansezi produsul. Trebuie să fii atent la profilul consumatorului. De exemplu, în Cluj profilul unui consumator este mai apropiat de cel al unui consumator din vest faţă de altă regiune a ţării.

 

Hunor Debreceni, francizat Hansen Ergonomics Studio

♦ La Hansen ne ocupăm cu aranjarea spaţiilor de birouri. Oferim servicii complete, de la space planing până la implementare.

♦ De ce să nu facem din birou un loc unde să vrem să revenim? Există viaţă după week-end! Ne aşteaptă luni un birou frumos şi ergonomic.

♦ Probabil că trebuie să ai un anumit spirit antreprenorial pentru a începe ceva pe cont propriu, dar eu sunt de părere că în fiecare dintre noi există acel spirit. E vorba de curaj, de ambiţie şi de un risc pe care ni-l asumăm.

♦ Am renunţat la siguranţa financiară pe care o aveam când eram angajat, dar este un risc pe care nu mi l-aş asuma din nou.

♦ Fiind antreprenor pe cont propriu, munca nu se opreşte niciodată.

 

Shadi Hassan, francizat Re/max

♦ Am decis să las businessul meu pentru a lua franciza Re/max. De ce? Pentru a câştiga mai mult timp, energie şi bani, pentru că întotdeauna am ştiut că o franciză poate să facă asta .

♦ Mi s-a potrivit mănuşă acest business pentru că Re/max face exact ce voiam eu să dezvolt.

♦ Am renunţat la un moment dat la ideea de antreprenoriat, însă când m-am întors în postura angajatului, am vrut imediat să plec din nou de acolo şi să pot din nou să fiu liber.

♦ În momentul în care m-am documentat ce înseamnă Re/max şi am văzut că la nivel mondial, la 30 de secunde se face o tranzacţie imobiliară, iar în Europa se încheie o mutare la fiecare 7 minute, am zis «Ok, în asta pot să cred şi pot să caut antreprenori care să facă în continuare asta».

 

Paul Bâru, francizat Business Networking International (BNI)

♦ Ajutăm oameni de afaceri să-şi crească afacerile, într-o cultură bazată pe încredere.

♦ Ştiam că vreau să-mi fac o afacere a mea, nu neapărat să moştenesc una de la părinţi. La momentul acela aveam un prim job într-o coproraţie. Singura problemă pe care o aveam la 30 de ani era că următorii 30 de ani trebuia să fac doar acelaşi lucru, pentru că de pe poziţia mea nu se mai putea avansa. Ce voiam eu era să dezvolt o afacere în România.

♦ Am intrat în BNI şi am cunoscut oamenii din foarte multe domenii diferite.

♦ Când vrei să faci pasul de la un angajat în corporaţie la antreprenoriat, în interior există o mare frică, aceea de insucces. Este mult mai uşor când ai alături persoane care să te ajute.

 

Nicodim Hagău, francizat Leadership Management Internaţional (LMI)

♦ Eu lucram într-o corporaţie când am luat franciza. Nu a fost uşor la început.

♦ LMI are un marketing mai puţin agresiv, însă dezvoltă vânzători de tip hunter, facem vânzare consultativă.

♦ Cu noi lumea nu lucrează dacă nu are nişte provocări reale.

♦ Încă nu s-a inventat o aplicaţie digitală pentru încredere. Cu noi poţi colabora abia după ce încrederea există.

♦ Ce aş face diferit dacă aş lua-o de la capăt: m-aş uita puţin mai bine la cei care deja deţin franciza asta, m-aş întâlni cu ei, i-aş întreba despre provocările pe care le-au avut în ultimele luni.

 

Alexandru Săsărman, master francizat Used Products România

♦ Brandul Used Products va cumpăra, va vinde, chiar va schimba produse de tip second-hand.

♦ Am achiziţionat doar de circa o lună jumătate contractul de master franciză.

♦ A fost un noroc teribil pentru mine achiziţia contractului.

♦ Este important în domeniul acesta pur şi simplu să găseşti ideea care îţi place. Dacă există vreun inconvenient sau motiv care să te facă nemulţumit, mai bine nu face nimic, mai bine orientează-te către un alt domeniu.

 

Vasi Andreică, fondator Ted’s Coffe

♦ Am început în Bucureşti, în momentul acesta avem cafenele operaţionale şi în Braşov şi în Sibu, urmând ca în scurt timp să deschidem în Oradea, Timişoara şi Galaţi.

♦ Avem mai multe modele de cafenele în Bucureşti, printre care unităţi stradale, malluri, clădiri de birouri.

♦ Cafeaua înseamnă socializare, uniune între doi oameni. Nevoia de socializare nu dispare, indiferent de condiţii - că e criză, că e război.

♦ Activăm în zona de cafenele independente în interiorul nişei de speciality coffee. Ted este un speciality coffe, dar din care am scos egoul roasterului şi cultul personalităţii barista, pentru că în zona asta e un fel de război.

♦ Cafeaua care îţi place o poţi bea o viaţă. Nu poţi mânca paste în fiecare zi timp de un an, chiar dacă îţi plac. Cafeaua poţi s-o bei în fiecare zi, în acelaşi loc, pe termen nelimitat.

 

Cristian Ionescu, master francizat Expense Reduction Analysts (ERA)

♦ Am fost director general la Coface pentru România şi alte ţări, însă chemarea antreprenoriatului era puternică şi după nouă ani am zis că e momentul să mă întorc şi să fac ceva pentru mine.

♦ Dacă nu are vibraţia de antreprenor, unui partener îi va fi foarte greu să se adapteze.

♦ Căutăm oamenii care au experienţă în domeniul afacerilor.

♦ Zona de Vest a româniei este ca o Germania industrială.

♦ ERA este numărul 1 în lume în materie de companii de consultanţă specializate în optimizarea costurilor, cu prezenţă în 36 de ţări, în Europa 25 de ţări cu peste 300 de francizaţi.

♦ Ne adresăm companiilor care au afaceri de sub 100 de milioane de euro, dar peste 25 mil. euro.

♦ Rolul nostru este să reducem costuri non-esenţiale şi putem lucra pe mai multe segmente de cost.

♦ De regulă noi mergem către client, dar există şi situaţia inversă. Printre clienţii noştri se numără A & D Pharma, World Class şi Decathlon. Acesta din urmă este clientul nostru la nivel internaţional.

 

Florin Goron, cofondator JetPoint

♦ Noi am ales să creştem atât în franciză, cât şi prin unităţii proprii. Anul acesta deschidem prima spălătorie în afara României, în Austria. E un business uşor de controlat de la distanţă. Pe de altă parte, calitatea este un lucru la care ţinem foarte mult.

♦ Cele două elemente ale soluţiei pe care o propunem: componentele de calitate şi acea soluţie „la cheie”. Noi oferim partenerilor şi sprijin pe partea de service post-vânzare, mentenanţă şi înlocuire piese.

♦ Într-o unitate de tipul celei de la Floreşti, judeţul Cluj, vin în medie 600-700 de maşini în 24 de ore. Avem şi taximetrişti care vin de 3-4 ori pe zi şi stau în medie 3-4 minute.

♦ O spălare durează cât vrea clientul, chiar şi 3-4 minute pentru cei eficienţi. Costul depinde tot de client.

 

Paul Dârlea, cofondator Jetpoint

♦ Dacă stăm la masă şi există chimie între noi, putem pune bazele unui parteneriat. Dacă un francizat ajunge în postura de a cumpăra o franciză Jetpoint, cu siguranţă îşi va lua banii înapoi într-un timp mai scurt decât se aşteaptă.

♦ Cel mai important câştig al businessului pe care vi l-am prezentat este faptul că vă dăm timpul înapoi, timpul fiind o resursă neregenerabilă.

♦ Pe lângă banii pe care îi generează acest business, nu ai o echipă de oameni pe care trebuie să o gestionezi, acesta fiind un mare plus într-o perioadă în care problema forţei de muncă este una general valabilă.

 

Reprezentanţii Oro Toro

♦ Pe lângă brandurile Oro Toro şi Osho, mai lansăm unul nou, Yasou, prima unitate fiind pe Calea Floreasca.

♦ Oro Toro este un brand 100% românesc, ce a luat naştere în 2014. Secretul din spate este că burgerii se gătesc la jar.

♦ Astăzi suntem 10 unităţi şi am mers atât la mall, cât şi stradal. Ne extindem în sistem de franciză.

♦ Braşovul funcţionează în franciză, Constanţa la fel. În Timişoara suntem în Iulius Mall, tot în franciză.

♦ Mergem pe restaurante de tip quick-service. Ne dezvoltăm pe suprafeţe de 50-60 metri pătraţi, cu un depozit de 20-30 de metri pătraţi şi da, alegem cele mai aglomerate centre comerciale atât din Bucureşti, cât şi din ţară.

♦ Burgerul este precopt pe cuptorul Josper, un cuptor special pentru prepararea cărnii de vită.

♦ Investiţia este cuprinsă între 70.000 şi 100.000 de euro, în funcţie de zonă. Cea mai mare parte a investiţiei merge către echipamente.

♦ Restaurantele au o cifră de afaceri între 200.000 şi 450.000 de euro pe an, totul depinde de poziţie.

AFACERI DE LA ZERO