• Leu / EUR4.9024
  • Leu / GBP5.4966
  • Leu / USD4.4632
Special

Gala ZF 24 ani. Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea din Oxford, invitatul special al Galei ZF: Când lumea se mişcă rapid, avem nevoie să investim mai mult. De ce? Pentru că o parte din ce în ce mai mare din economii şi businessuri se demodează mult mai repede

Gala ZF 24 ani. Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea din Oxford, invitatul special al Galei ZF: Când lumea se mişcă rapid, avem nevoie să investim mai mult. De ce? Pentru că o parte din ce în ce mai mare din economii şi businessuri se demodează mult mai repede

Autor: Alex Ciutacu

28.11.2022, 00:07 902

Ziarul Financiar a marcat, pe 24 noiembrie 2022, în gala aniversară, 24 de ani de la apariţia primei ediţii print. În prezenţa a peste 800 de invitaţi, invitatul special Ian Goldin, profesor la Oxford, a vorbit despre viitorul globalizării. Ca în fiecare an, ZF a acordat premii pentru cele mai valoroase zece companii din România, alături de alte unsprezece premii speciale, pentru businessurile care au făcut şi fac performanţă. În prima gală desfăşurată în format fizic de la debutul pandemiei, Ziarul Financiar a readus la un loc o pondere importantă din lumea de business.

Ian Goldin, profesor la catedra de globalizare şi dezvoltare a Universităţii Oxford din Anglia, a fost invitatul special al Galei ZF 24 de ani ♦ Profesorul Goldin a iniţiat şi a fost vicepreşedinte al Oxford Martin Commission for Future Generations, care a adus împreună lideri internaţionali pentru a discuta preocupările în creştere pe termen scurt din lumea politicii şi a afacerilor şi pentru a identifica modalităţi de trecere peste blocajul actual din negocieri internaţionale cheie ♦ În perioada 2003-2006, Ian Goldin a fost vicepreşedinte al Băncii Mondiale, anterior deţinând poziţia de director pentru politica de dezvoltare în cadrul băncii.

Trăim într-un timp marcat de schimbări extraordinare. Ritmul schimbării creşte tot mai mult, întrucât sunt din ce în ce mai multe idei şi suntem tot mai conectaţi. Dacă nu ţii ritmul şi nu ştii ce se întâmplă, dacă nu te informezi din surse bune, precum Ziarul Financiar, vei rămâne în urmă. Dacă nu îţi dezvolţi viteza de învăţare, vei rămâne tot mai mult în urmă. Aşa este definită globalizarea. În primul rând, vorbim despre globalizarea ideilor. Trăim o a doua Renaştere.

► Nu avem nicio scuză pentru lipsa de cunoaştere. De exemplu, ştim ce se întâmplă cu schimbările climatice, nu mai putem spune ce spuneam acum 30 de ani. Cu această cunoaştere vin şi responsabilităţi - să continui să înveţi, să cunoşti statisticile şi să acţionezi. Vedem o creştere a extremismului în politică, la fel ca acum 500 de ani. Cu toţii am beneficiat nemărginit de eliminarea barierelor privind comerţul, de fluxurile de capital şi ştiinţă, precum şi de democratizarea sistemelor politice. Totuşi, vedem cum acest lucru este ameninţat în ziua de astăzi. Vedem că oamenii se opun globalizării şi cunoaşterii, în vreme ce susţin partide extremiste. Acest lucru se datorează faptului că ne simţim mai nesiguri. Globalizarea s-a mişcat atât de rapid încât «defectul fluturelui globalizării» ne atinge pe toţi şi am văzut acest lucru în pandemie. Nu pandemia a fost prima criză a globalizării, ci criza financiară din 2008-2009.

► Ne amintim de Renaşterea de acum 500 de ani pentru că reprezenta apogeul inovaţiei, mai ales în Europa. La fel ca astăzi, locul a devenit mult mai important, în pofida evoluţiei tehnologiilor informaţiilor. Apoi a venit tiparul lui Gutenberg, care le-a permis oamenilor să împartă idei - o creştere exponenţială a proceselor de învăţare.

Ştim ce s-a întâmplat ulterior: o serie incredibilă de schimbări de percepţie: Da Vinci, Michelangelo, Botticelli, Copernic, care a descoperit că ne învârtim în jurul soarelui şi nu suntem, de fapt, centrul universului. Am creat ulterior o economie globală, pentru prima dată în istorie. Însă ce s-a mai întâmplat a fost creşterea fundamentalismului. Luther a creat apoi o nouă religie, care a devenit populară datorită noii tehnologii. Rezultatul a fost un război civil în Europa, inchiziţia, renunţarea la diversitate. 500 de ani mai târziu, trăim într-o nouă revoluţie a informaţiilor, care nu este doar europeană, ci globală. Vedem ritmul în care accelerează, iar acesta este unul dintre motivele pentru care sunt optimist. (Revoluţia - n. red.) va aduce noi remedii pentru cancer, energie care, în 20-30 de ani, poate ajunge aproape gratuită, remedii pentru demenţă, Alzheimer etc. Va aduce noi moduri de înţelegere şi, bineînţeles, locul va rămâne un element vital.

S-au scris cărţi în primele zile ale globalizării, precum «Pământul este plat» însă şi «Moartea distanţei», de Frances Cairncross. Aceasta din urmă spune că schimbările tehnologice şi globalizarea vor şterge din importanţa locului, urmând să aducă peste tot beneficii. De fapt, acest proces a dus la o lume mai nedreaptă, unde locul a devenit mult mai important, iar inegalitatea a crescut.

Ian Goldin, profesor la catedra de globalizare şi dezvoltare a Universităţii Oxford din Anglia

Ian Goldin, profesor la catedra de globalizare şi dezvoltare a Universităţii Oxford din Anglia:

Pandemia este al doilea mare exemplu privind criza globalizării. De ce a fost inevitabilă? Pentru că sistemele dinamice implică mai mulţi oameni, mai multe animale, mai multe aeroporturi, adică de ceea ce ai nevoie pentru crearea unei pandemii.


► În această lume a schimbărilor, există o mulţime de conexiuni pozitive care vor aduce descoperiri în ştiinţă, tehnologie şi înţelegerea generală a lumii. De asemenea, există şi riscuri.

Efectul fluturelui spune că atunci când un fluture dă din aripi în Amazon poate cauza o furtună în Texas, deci vorbim despre sisteme dinamice complexe. Într-un sistem complex, tot ce facem, consumăm şi folosim vine de altundeva, atingând alţi oameni. Cu cât integrăm mai mult acest lucru, cu atât vom deveni mai interdependenţi. De aceea, războiul din Ucraina ne atinge în fiecare zi vieţile, la fel şi perioadele de carantină din China.

► În acea criză a fost vorba despre faptul că nu am înţeles schimbările tehnologice, instrumentele financiare derivate de credit. FMI, Banca Mondială, băncile centrale, ministerele de finanţe, băncile private, deci instituţii foarte sofisticate, cu o mulţime de date la îndemână şi putere, nu au anticipat criza financiară. Nu au înţeles ce făceau instrumentele financiare derivate de credit în structurile subiacente. A fost o criză teribilă, care a dus la mai multă inegalitate. Nu cred că am mai fi avut Brexitul şi pe preşedintele Trump la Casa Albă în lipsa crizei financiare. Criza i-a decepţionat pe oameni cu privire la sistem, oamenii şi-au pierdut încrederea şi au ajuns la concluzia că sistemul nu lucrează în beneficiul lor, ci în cel al elitei metropolitane.

► Pandemia este al doilea mare exemplu privind criza globalizării. A fost un fenomen inevitabil. Am fost onorat să vin la Bucureşti în urmă cu cinci ani, când am primit un doctorat onorific de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). În discursul meu am inclus inevitabilitatea unei viitoare pandemii. De ce a fost inevitabilă? Pentru că sistemele dinamice implică mai mulţi oameni, mai multe animale, mai multe aeroporturi, adică de ceea ce ai nevoie pentru crearea unei pandemii.

Putea fi oprită? Categoric. Putem opri însă următoarea pandemie dacă ţările cooperează. Totuşi, această pandemie ne-a arătat o ruptură în rândul oamenilor. De aceea, vom avea o altă pandemie, din păcate. Vorbim în primul rând despre creşterea tensiunilor dintre SUA şi China. Nu există problemă globală care nu necesită cooperare între SUA şi China. Trebuie să înveţe să lucreze împreună.

► Sunt şanse mai degrabă ca inflaţia, ratele ridicate ale dobânzilor şi creşterea înceată a economiei să rămână alături de noi? Cred că da. Băncile centrale sunt extrem de constrânse din punct de vedere instituţional. Au foarte puţine pârghii de putere. Deoarece cauzele din spatele inflaţiei ridicate se află în afara economiilor, venind din şocuri energetice, alimentare şi lanţuri de aprovizionare, şansele spun că preţurile vor rămâne ridicate, ceea ce înseamnă că vom avea un ciclu lung de creştere a dobânzilor. Astfel, în 2023, păşim într-o lume constrânsă. Aşteptaţi-vă la o creştere mai mică în 2023 şi 2024. Marea necunoscută este sfârşitul războiului. Eu însă nu mă aştept să se încheie curând.

► Când lumea se mişcă rapid, avem nevoie să investim mai mult. De ce? Pentru că o parte din ce în ce mai mare din economii şi businessuri se demodează mult mai repede. Procesele de business pe care le avem nu îşi servesc scopurile, la fel şi infrastructura. Ideile pe care le avem nu au ţinut pasul, mediul de reglementare nu se mişcă în ritmul vremurilor. Software-urile şi hardware-urile economiilor şi businessurilor trebuie să fie reînnoite mai rapid.

 

Vor fi salariile din România egale cu cele din Germania în 2040?

Depinde de ce va face România. Caracterul convergent al veniturilor şi salariilor este un fenomen istoric, aşa că această întrebare nu este deloc ridicolă. Am putea întreba însă dacă românii vor avea în 2040 salariile pe care germanii le aveau în 2022. În Europa, convergenţa a fost extraordinară. Ţările cu performanţe ridicate cresc mult mai rapid.

Se va termina răboiul din Ucraina în 2023?

Mă tem că nu. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt pregătite pentru acest lucru.

Ce se va întâmpla cu inflaţia, cu dobânzile?

Sunt şanse mai degrabă ca inflaţia, ratele ridicate ale dobânzilor şi creşterea înceată a economiei să rămână alături de noi mai mult timp.  Deoarece cauzele din spatele inflaţiei ridicate se află în afara economiilor, venind din şocuri energetice, alimentare şi lanţuri de aprovizionare, şansele spun că preţurile vor rămâne ridicate, ceea ce înseamnă că vom avea un ciclu lung de creştere a dobânzilor.

Astfel în 2023, păşim într-o lume constrânsă. Aşteptaţi-vă la o creştere economică mai mică în 2023 şi 2024. Marea necunoscută este sfârşitul războiului. Eu însă nu mă aştept să se încheie curând.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9024
Diferență: -0,2523
Ieri: 4.9148
Azi: 4.4632
Diferență: -1,1517
Ieri: 4.5152
Azi: 5.4966
Diferență: -1,2078
Ieri: 5.5638
Azi: 4.9026
Diferență: -0,4831
Ieri: 4.9264