♦ Acţiunile sunt vectorul creşterii pe termen lung ♦ Cu un randament mediu de 18% în ultimii ani cu tot cu dividende, aşa cum a livrat Bursa de Valori Bucureşti, un investitor şi-a putut dubla portofoliul în 5 ani ♦ Alfă mai multe în cel mai nou episod al seriei ABC-ul investiţiei la Bursa de Valori, un proiect editorial Gen Z Finance.
Dacă scopul tău nu este de a investi astăzi la ora 10:20 pentru a verifica la ora 10:40 dacă ai devenit milionar (dar dacă totuşi îţi iese spune-ne şi nouă), ci de a ajunge milionar încet, dar sigur peste ani de zile, atunci investiţiile în acţiunile celor mai mari companii listate îţi vor aduce randamente superioare obligaţiunilor şi depozitelor bancare. Cu alte cuvinte expunere mai mare pe acţiuni, faţă de obligaţiuni şi depozite bancare, în portofoliul unui investitor tânăr este câştigătoare pe termen lung întrucât acţiunile oferă protecţie la inflaţie. Iar companiile transmit în preţurile bunurilor şi/sau serviciilor creşterea costurilor şi astfel îşi menţin sau îşi majorează profitabilitatea.
Doar că nu este recomandat să fii 100% expus pe o singură clasă de active întrucât diversificarea portofoliului este esenţială pentru a reduce riscurile. Astfel, în cazul unei scăderi semnificative într-un sector sau o clasă de active, impactul asupra portofoliului total este diminuat. Includerea unor obligaţiuni şi a unor depozite bancare în portofoliu oferă stabilitate şi venituri constante, în timp ce investiţiile în acţiuni aduc creşteri semnificative pe termen lung.
Dacă vârsta este de partea ta, atunci poţi avea o expunere de 60% în acţiuni în portofoliu - fie direct, fie prin fonduri de investiţii (inclusiv cele listate)” iar restul în alte instrumente, inclusiv cash pentru eventuale oportunităţi.
„Instrumentele bursiere oferă oportunităţi investiţionale pentru multiple niveluri de risc. Cea mai simplă şi comodă modalitate de a obţine expunere pe o piaţă este să investeşti într-un instrument care replică indicele pieţei“, spune Mihaela Bîciu, director general al casei de brokeraj bursier Investimental.
Cele mai la îndemână astfel de instrumente sunt ETF-urile (exchange traded fund, adică fondurile de investiţii listate), continuă ea. „Poţi face investiţii şi cu sume mici, nu ai nevoie de timp alocat studiului pieţei, iar dacă o vei face recurent, cu o periodicitate cu care te simţi confortabil şi ai în vedere un orizont mediu-lung, vei descoperi cea mai avantajoasă modalitate de a pune bani deoparte pentru pensie, pentru copii sau pentru îndeplinirea unui vis drag“, spune ea.
Prin acţiuni deţii o parte din companie. Prin obligaţiuni finanţezi compania respectivă sau chiar statul pentru o dobândă. Prima clasă de active este mult mai riscantă pe când a doua este stabilă dar expusă riscului inflaţiei. Cu cât inflaţia este mai mare, cu atât valoarea obligaţiunilor scade. Dar dacă eşti investitori pe termen lung şi păstrezi obligaţiunile până la scadenţă nu ar trebui să-ţi faci griji.
Şi acum, cifre
Din 2002 încoace, Bursa de Valori de la Bucureşti a livrat în medie un randament de 18% în fiecare an, cu tot cu dividende. Peste Ocean, potrivit datelor agregate de Investimental, cele mai mari companii incluse în indicele bursier S&P500 au adus randamente medii anuale de peste 10,6%, iar companiile de talie medie din indicele Russell 2000 aproape 8,7%. Desigur nu există garanţie că aceste randament se pot repeta însă este bine de avut în vedere ce s-a întâmplat în trecut.
Obligaţiunile companiilor cu risc scăzut undeva la 4%, iar cu risc mai mare 7%. Titlurile de trezorerie, 0,8%. Aceste randamente sunt sigure, adică îţi poţi calcula de astăzi cât vei obţine când ajunge investiţia la maturitate. La Bucureşti, titlurile de stat Fidelis au dobânzi de 6-7% în lei şi de 5% în euro. Companiile care emit bonduri negarantate au un cupon chiar şi de 10% în lei.
Potrivit unui simulator al Bursei de Valori, suma de 100 de lei investită lunar din 1998 încoace ar însemna astăzi circa 385.000 de lei. La bănci aceeaşi sumă ar fi adus 70.000 de lei. Cash, 30.000 de lei.
Calculele ZF arată că, luând în calcul un randament mediu anual de 18%, aşa cum Bursa de Valori a livrat în ultimii ani, atunci 100 de lei lunar în următorii 25 ani ar aduce circa 485.000 de lei.
Jeremy Siegel, profesor de finanţe la catedra Russell E. Palmer al Colegiului Wharton din Philadelphia, Pennsylvania, spune: „Investind în acţiuni, nu am fi pierdut bani pe orice orizont de douăzeci de ani, însă investind în obligaţiuni, după ce am fi luat în considerare rata inflaţiei, ne-am fi înjumătăţit valoarea portofoliului pe acelaşi interval de timp.“
Revenind la România, este suficient să ne amintim că acum doi ani, la o rată a inflaţiei de 16%, randamentul oferit de obligaţiuni era în jur de 8%-9%. În finanţele comportamentale, lucrul acesta se numeşte iluzie monetară.
„Dacă dorim investiţii în obligaţiuni, există un tip de obligaţiuni cu protecţie la inflaţie, TIPS (Treasury Inflation-Protected Securities), şi le putem găsi atât ca atare, cât şi ca ETF-uri, atât în dolari, cât şi în euro“.
La început poate părea complicat, dar pentru a investi trebuie să-ţi dezvolţi o mentalitate de investitor. Investiţia trebuie să devină un obicei pentru tine, notează Investimental. Nu înseamnă să identifici acum acţiunile câştigătoare ale următorilor 20 sau 30 de ani“ n-ar fi rău, dar este puţin probabil, deoarece lucrurile se schimbă în timp. Totuşi, poţi investi constant timp de câteva decenii.
