♦ Integrarea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani în piaţa forţei de muncă variază extrem de mult la nivel european, dar în timp ce ţările nordice conduc detaşat acest clasament, blocul est-european rămâne din nou la coadă, cu România ultima clasată.
Deşi statisticile europene diferă mult de cele naţionale, iar mai departe cele naţionale includ anumite neclarităţi, persistă însă, indiferent de raportare, o diferenţă enormă între ceea ce se întâmplă în Vest şi situaţia locală. Care sunt motivele pentru care sistemul de învăţământ produce mai degrabă şomeri decât tineri pregătiţi de muncă?
„Facilitarea accesului tinerilor la un nivel ridicat de educaţie este un obiectiv extrem de important pentru că până la urmă aceasta este generaţia care va determina viitorul. Dar cât de rapid fac tranziţia tinerii din zona de educaţie spre cea a forţei de muncă variază semnificativ în cadrul statelor europene“, se arată într-o statistică publicată la finalul lunii trecute de către Comisia Europeană. Studiul se referă la procentul tinerilor din categoria de 15-29 de ani, aflaţi încă la studii, şi care deja au un loc de muncă.
„În unele state, tinerii încep să lucreze în joburi part-time, joburi de weekend sau create special pentru studenţi, care le permit să participe şi la educaţia formală. Acest lucru este determinat de sistemele naţionale de educaţie şi de training, dar şi de factori cum ar fi caracteristicile pieţei muncii sau factori culturali.“
Iar diferenţele de abordare şi mai ales ofertele de joburi create pentru tinerii care încă sunt la studii duc la rezultate foarte diferite la nivel european.
„Printre statele membre, Olanda are cel mai mare procent al studenţilor sau tinerilor din şcollie profesionale cu vârste de
15-29 de ani care sunt angajaţi în perioada studiilor (70%), urmată de Danemarca (49%) şi Germania (42%). În contrast, cele mai mici procente privind angajarea studenţilor sunt înregistrate în România (2%), Slovacia (5%), Ungaria şi Bulgaria (ambele cu 5%)“, se mai arată pe site-ul Comisiei Europene. Mai mult, statisticile europene mai arată că în România, cei mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani sunt în afara pieţei muncii, adică nu sunt nici anagajţi, dar nici şomeri, adică nu îşi caută activ un loc de muncă.
Specialiştii din piaţa de resurse umane sunt sceptici privind această statistică recent lansată de Comisia Europeană, dând exemplul zecilor de mii de studenţi care lucrează în centrele de servicii suport având un motiv extrem de solid care-i împinge la muncă: costul vieţii din oraşele universitare este tot mai mare iar veniturile familiilor din care provin nu mai sunt suficiente.
În statisticile realizate de INS, rata de ocupare a tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani este mai mare, de 21,2% anul trecut, în creştere faţă de nivelul de 18,3% din 2013, dar chiar şi aşa diferenţele faţă de statele din nord-vestul Europei rămân semnificative.
