Special

Gen Z. Lifestyle. Cu Gen Z la psiholog: care sunt cele mai eficiente soluţii pentru combaterea stresului şi de ce sunt atât de mulţi tineri afectaţi de această stare? Social media, un cadou otrăvit

Autor: Georgiana Mihalache

04.07.2024, 00:07 779

Specialiştii din sănătatea mintală văd tot mai des în cabinete tineri care se confruntă cu stresul şi anxietatea la cote ridicate. O serie de factori transformă generaţia Z în pacienţi ai cabinetelor de psihoterapie, dar vestea bună este că sunt şi soluţii. Cum se văd prin ochii specialiştilor în psihologie provocările tinerilor şi prin ce metode creăm punţi de sprijin între generaţii?

Şcoala şi competiţia, goana după o carieră „de succes“, imaginea „perfectă“ pe reţelele sociale, labirintul din piaţa muncii, preţurile în creştere, ameninţările globale. În mintea tinerei generaţii, acestea sunt realităţile prin care trebuie să navigheze şi sursele principale de anxietate şi stres. Mădălina Simion, psiholog clinician la MindCare din cadrul MedLife, şi Angi Ionescu, fondatoarea clinicii The Mind, au povestit cu ce se confruntă Gen Z, dar şi ce soluţii are la dispoziţie.

„Mulţi tineri simt o presiune enormă de a performa bine în şcoală şi la universitate pentru a obţine note bune şi a accede la cariere de succes. Sistemul educaţional competitiv şi aşteptările ridicate din partea părinţilor şi profesorilor contribuie semnificativ la acest stres. Examenele, proiectele şi tezele sunt adesea surse constante de anxietate“, a spus Mădălina Simion, psiholog clinician la MindCare, centrul de excelenţă în sănătate mintală din cadrul MedLife.

Şi Angi Ionescu, fondatoare şi CEO al clinicii The Mind din Capitală, vede un număr în creştere al persoanelor din generaţia Z care sunt afectate de anxietate, depresie. O consecinţă, crede ea, a presiunii academice şi sociale copleşitoare pentru tineri.

Angi Ionescu, fondatoare şi CEO al Clinicii The Mind: În ultimii ani, s-a dezvoltat excesiv o cultură a siguranţei emotionale, în care se pune accent pe protejarea tinerilor de idei sau discuţii care ar putea fi deranjante sau ofensatoare. Deşi teoretic părea o idee bună, practica a dovedit că se poate ajunge uşor la o tendinţă de victimizare excesivă. Mulţi tineri nu au competenţe de gestionare a conflictelor şi percep provocările normale ale vieţii ca fiind nedreptăţi personale.


Ambele specialiste amintesc despre utilizarea intensă a reţelelor sociale drept una dintre cauzele problemelor emoţionale. Astfel, deşi se nasc înconjuraţi de tehnologie şi se bucură de beneficiile cu care vine la pachet, este un „cadou otrăvit“ atunci când le sunt amplificate sentimentele de inadecvare, când se compară permanent cu ceilalţi şi dezvoltă o nevoie de validare în online.

„Revoluţia tehnologică şi, implicit, cea socială pot fi copleşitoare pentru tineri. Adaptarea la noile realităţi este adesea dificilă, îi aşteaptă o lume alertă, plină de schimbări majore, iar asta contribuie la sentimentul de confuzie si nesiguranţă care a ajuns să caracterizeze această generaţie“, crede Angi Ionescu.

La aceste două mari provocări se adaugă şi incertitudinea viitorului, atât cel de angajat, într-o piaţă a muncii tot mai competitivă, cât şi cel financiar, în contextul creşterilor de preţuri.

„Instabilitatea politică şi socială, precum şi evenimentele globale (de exemplu, pandemia anterioară de COVID-19), pot crea un sentiment de nesiguranţă şi anxietate“, a mai spus Mădălina Simion.

Mădălina Simion, psiholog clinician al centrului MindCare din cadrul MedLife: Generaţiile mai vechi ar trebui să fie deschise la feedback şi să încurajeze dialogul bidirecţional. Relaţiile ierarhice stricte pot crea un sentiment de distanţă şi alienare între generaţii. Tinerii pot simţi că opiniile lor nu sunt valorificate sau că nu au suficientă autonomie. Generaţiile mai vechi ar trebui să fie dispuse să înveţe de la tineri şi să adopte noi tehnologii şi practici.


Mai mult, şi părinţii care tind, cu intenţii bune, să protejeze mult prea mult copiii de orice eşec, ajung să „sape“ la independenţa şi încrederea tinerilor.

„În ultimii ani, s-a dezvoltat excesiv o cultură a siguranţei emotionale, în care se pune accent pe protejarea tinerilor de idei sau discuţii care ar putea fi deranjante sau ofensatoare. Deşi teoretic părea o idee bună, practica a dovedit că se poate ajunge uşor la o tendinţă de victimizare excesivă. Mulţi tineri nu au competenţe de gestionare a conflictelor şi percep provocările normale ale vieţii ca fiind nedreptăţi personale“, mai crede Angi Ionescu.

 

Soluţii pentru gestionarea stresului

Tinerii pot încerca să reducă din stres şi anxietate fie pe cont propriu în primă fază, prin organizare mai bună a  timpului, prin sport sau meditaţie, dar pot să caute şi ajutor specializat în clinici de psihoterapie.

„Este esenţial să recunoască limitele personale şi să nu se simtă vinovaţi pentru că prioritizează propria bunăstare. Tinerii ar trebui să fie conştienţi de resursele disponibile pentru suport psihologic. Consilierea, terapia şi grupurile de suport pot oferi ajutor profesional pentru gestionarea stresului şi anxietăţii. Nu este o ruşine să ceri ajutor atunci când este nevoie“, mai spune Mădălina Simion, din cadrul centrului MindCare.

 

Cum pot ajuta generaţiile mai mari

Aşteptările generaţiei Z de la părinţii sau apropiaţii lor mai mari sunt de înţelegere şi ascultare la un nivel profund, nu doar de suprafaţă. Ce pot face generaţiile mai mari este să le pună la dispoziţie tinerilor resursele potrivite, cum sunt consilierea şi terapia.

Este esenţial să se reducă stigmatizarea asociată cu problemele de sănătate mentală. „Generaţia Z apreciază flexibilitatea, fie că este vorba de locul de muncă, educaţie sau viaţa personală. Generaţiile mai mari pot ajuta prin adoptarea unor politici şi practici flexibile, cum ar fi programul de lucru flexibil, munca de la distanţă şi abordări personalizate în educaţie. Aceasta poate contribui la reducerea stresului şi la îmbunătăţirea echilibrului între viaţa personală şi cea profesională“, mai crede specialista MindCare.

Deseori, mai adaugă ea, prăpastia între generaţii se amplifică atunci când cei mai mari vor să impună propriile viziuni, fără a ţine cont de ce vor tinerii.

„Generaţiile mai vechi ar trebui să fie deschise la feedback şi să încurajeze dialogul bidirecţional. Relaţiile ierarhice stricte pot crea un sentiment de distanţă şi alienare între generaţii. Tinerii pot simţi că opiniile lor nu sunt valorificate sau că nu au suficientă autonomie. Generaţiile mai vechi ar trebui să fie dispuse să înveţe de la tineri şi să adopte noi tehnologii şi practici“, a mai spus Mădălina Simion.