Răzvan Burlacu nu voia decât să-i prepare partenerei lui de viaţă Larisa o cafea mai bună în fiecare dimineaţă, pe vremea când încă era studentă la Inginerie Aerospaţială şi devora în sesiune băuturi instant pe bază de cafea. Nu voia s-o lase să se mulţumească doar cu atât, aşa că a încercat să se perfecţioneze în pregătirea cafelei cu gust adevărat de cafea, iar ceea ce începea astfel în 2016 avea să însemne o schimbare radicală de carieră întâi pentru Răzvan, din 2017, apoi pentru Larisa, din 2020, amândoi devenind full-time „coffee people“. Ceea ce au creat ei este astăzi una dintre cele mai mari şi proeminente prăjitorii locale de cafea de specialitate, acompaniată de un local care are în centru aceeaşi băutură.
Businessul de cafea, care include şi cafeneaua Dropshot, dar şi fratele mai mare - Tastecrafters, de distribuţie de cafea „ este deţinut de Răzvan în proporţie de 90% şi de Larisa „ 10%. Ea este fost inginer în aviaţie, a lucrat în România la Blue Air şi Aerostar, iar Răzvan este antreprenor din 2007, are studii economice, de marketing şi un MBA, fiind acum specialist, consultant şi formator în cafeaua de specialitate.
„Investiţia iniţială a fost de 150.000 de euro, apoi profitul a fost reinvestit integral, anual. Creşterea businessului a fost în fiecare an de minimum 50%, estimând un 2022 cu aproximativ 1,7-2 milioane de euro cifră de afaceri“, spune Răzvan Burlacu.
Ideea care a stat la baza proiectului a fost generarea unui impact în piaţa cafelei, dominată de brandurile comerciale, puternic industrializate şi globalizate, uneori cu o calitate slabă a materiei prime.
„Am descoperit cafeaua de specialitate care poate fi oarecum accesibilă în condiţiile în care nivelul calitativ este extrem de mare în comparaţie cu cafeaua de larg consum. Aşa că am decis să fondăm un brand prietenos, incluziv, accesibil pe cât se poate.“
Ce rol joacă sustenabilitatea în businessul vostru?
„Este o dorinţă de a îmbrăţişa principii, proceduri şi materiale sustenabile. Noi folosim cuptoare de ultimă generaţie, extrem de prietenoase cu mediul, avem ambalaje reciclabile.
Cum priviţi piaţa locală de cafenele şi modul în care s-a dezvoltat ea în ultimii ani?
„Este foarte dinamică, are mult entuziasm, se vede o consolidare şi o maturizare din partea celor vechi. Probabil va urma o consolidare în anii ce urmează, coroborată cu creşterea cerinţei de calitate.“
Partea de prăjitorie şi comercializare de cafea către clienţi finali sau alţi distribuitori a fost completată şi de cafeneaua Dropshot Pearl, amplasată discret în zona Aviatorilor din Bucureşti. Despre acest loc, Răzvan Burlacu spune că este ocazia perfectă pentru a intra în contact cu consumatorul final, care are astfel posibilitatea de a alege produse conform gusturilor proprii sau metodelor de preparare folosite.
„La designul localului au contribuit două echipe de arhitecţi - Space Shifters şi 441 Design Studios. Stilul este o reflexie a viziunii noastre despre cafea „ minimalistă, orientată pe calitatea materiei prime folosite, sofisticare prin simplitate.“
Cei care cumpără de la Dropshot sunt în general cei care aleg cu atenţie cafeaua pe care o beau la ei acasă, oameni care comandă online, dar şi alte cafenele de specialitate din Bucureşti, localuri din HoReCa, birouri şi chiar unii jucători din retail, un astfel de exemplu fiind Mega Image.
Cât despre nume, Dropshot este o combinaţie între două cuvinte englezeşti, dorinţa fiind de a duce cu gândul la picăturile de cafea care se preling în ceaşcă, idee sugerată şi prin logo-ul cafenelei. Momentan, cafeneaua de la Aviatorilor este singura sub acest brand şi aşa va rămâne, cel puţin pentru o perioadă, deoarece Răzvan şi Larisa spun că nu se gândesc la deschiderea mai multor localuri, ci mai degrabă la creşterea numărului de parteneri - fie ei B2B sau B2C.
„Pe lângă focusul pe calitatea materiei prime şi atenţia la detalii pe parcursul prăjirii cafelelor, echipa Dropshot călătoreşte anual la partenerii fermieri, cultivând relaţii directe, apropiate, sustenabile.“
Sfatul lui Răzvan Burlacu pentru orice antreprenor care se gândeşte să-şi găsească locul pe piaţa cafenelelor, aşa cum arată ea în acest moment, este să urmărească şi să acceseze comunităţi virgine, lipsite de cafea de specialitate.
„În zone concurenţiale, de regulă brandurile locale mature, cunoscute au şanse să coexiste.“
